1,538 matches
-
T de la Trezor, superb joc literar, nu sunt numai un joc. Ele reprezintă și o luare de poziție față de lume, o critică a existenței. Pentru analiza ei exhaustivă cronicarul literar ar trebui să aibă drept consilier un filosof. Ștefan Aug. Doinaș, T de la Trezor, proze, București, Ed. Fundația Culturală "Secolul 21", 2000. 372 pag., 70 000 lei.
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
dur", se delimitează însă de critica numită de Paul Zarifopol "blajină". Sigur, cultivând franchețea și ironia, chiar micile răutăți, n-a avut cum să rămână fără dușmani. Fără maliție, însă, Cornel Regman e de neînchipuit. Când comentează "blajin" "Psalmii" lui Doinaș (a doua cronică din volum) îl găsim, parcă, fără farmec, fără notele sale distinctive. Iată cum critica admirativă ne apare ca "neconstructivă". Sau așa arată ea la Regman, pe care nu-l recunoaștem decât plin de maliție, umor, dispoziție ludică
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
neconstructivă". Sau așa arată ea la Regman, pe care nu-l recunoaștem decât plin de maliție, umor, dispoziție ludică neobosită. E drept, însă, și că nu despre orice se poate scrie ironic sau ireverențios. De altfel, cartea lui Șt. Aug. Doinaș este singura din volum receptată fără rezerve, nici măcar Negoițescu nu întrunește întreaga adeziune a criticului. "O antologie a poeziei române" (a cărei prefață a și semnat-o), opera scrisă de Negoițescu prin '53-'54 și recuperată în ultimii ani, are
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
gustul său rafinat, manifestat în respingerea "poeziei religioase și filosofice deliberate" sau a "tradiționalismului tematic". Importante i se par la Negoițescu "reabilitarea" lui Macedonski, Șt. Petică, Mircea Demetriad, Mihail Săulescu, Dimitrie Anghel și "abilitarea" lui Mihai Beniuc și Șt. Aug. Doinaș. Prilej de teoretizări pe marginea ideii de jurnal a aforismului care "înfrunzește" seducător. "Caietul albastru" al lui Nicolae Balotă îi alimentează însă și tentațiile de a lua în răspăr mărturisirile cabotine ale diaristului. Despre amplul poem, "Anul 1940", de Nicu
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
al valorii. Acest extraordinar simț al valorii, pe care puțini critici îl au, deși mulți îl clamează, i-a permis lui Cornel Regman să guste literatura autentică indiferent de epocă sau poate deferent cu fiecare epocă. Dacă prețuiește "Psalmii" lui Doinaș sau "Baladele" lui Radu Stanca, nu înseamnă că disprețuiește poezia lui Ioan Es Pop (ba, dimpotrivă) sau pe cea a lui Mircea Cărtărescu (Levantul, de pildă, i se pare o capodoperă și declară asta fără rezerve). Faptul că se apleacă
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
a unor poeți dintre cei mai avizați prin înzestrare și cultură, adică a auditoriului a cărui opinie are cele mai mari șanse de-a se impune, ilustrînd o înțelegere și o evaluare din interior a fenomenului: I. Negoițescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Pop, Marin Mincu, Florin Mugur, Barbu Cioculescu, C. Abăluță, Nora Iuga. Ceea ce nu înseamnă că nu persistă încă, la noi, preconcepția scolastică a "incompatibilității" poeziei cu critica sub același condei și, în temeiul acesteia, întristătoarea tendință de punițiune a
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
și-a sfîrșit cariera ca secretar general de redacție al României literare, între 1971 și 1976, după ce a trecut pe la Contemporanul și Lumea, fără drept de semnătură o vreme, "pitit" de ochii autorităților, ca și Ștefan Popa (alias Șt. Aug. Doinaș), în funcții fără importanță. Cînd l-am cunoscut, prin G. Ivașcu, fostul lui colaborator iar acum protector, prin anii '60, n-am făcut imediat legătura de nume cu redactorul șef (între 1939 și 1944) al cotidianului Timpul, de sub direcția lui
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
Abălută, Florența Albu, G. Almosnino, George Astalos, Cezar Baltag, Daniel Bănulescu, Mircea Bârsilă, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Constantă Buzea, Mihai Cantuniari, Mircea Cărtărescu, Ruxandra Cesereanu, Gabriel Chifu, Mariana Codruț, Daniel Corbu, Traian Ț. Cosovei, Nichita Danilov, Mircea Dinescu, Ștefan Aug. Doinaș, Rodica Draghincescu, Mihail Gălătanu, Ovidiu Genaru, Adrian Ălui Gheorghe, Emil Hurezeanu, Carolina Ilica, Nicolae Ionel, Nora Iuga, Cezar Ivănescu, Mircea Ivănescu, Miron Kiropol, Dan Laurențiu, Alexandru Lungu, Mariana Marin, Angela Marinescu, Virgil Mazilescu, Ileana Mălăncioiu, Sorin Mărculescu, Ion Mircea, Florin
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
ne cunoșteam din țară. Ce-ați discutat? Ce-a spus? Era fericită, îngrijorată? O cunoscusem în țară, dar nu pot să spun că eram foarte legați. Mersesem la Cenaclul Lovinescu în țară, bineînțeles, după moartea lui Lovinescu. Am lipsit cînd Doinaș a luat premiul de poezie. Monica a citit cîteva poeme: "Astăzi ne despărțim", "Mistrețul cu colți de argint" și, din nefericire, povestea cu steaua cu cinci colțuri, "Chinta stelară". Mai bună era "chinta regală". S-a bucurat că mai venea
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
mai ales, exemplificatoare pentru stilul dramaturgic al autoarei. Problema traducerilor, a actualității discursului este una reală, cu semnificații majore în arta spectacolului și, paradoxal, tratată la noi cu suficiență, dacă nu ignorată de-a binelea. Așa cum mărturisea și Șt. Augustin Doinaș, a traduce nu înseamnă a găsi echivalentul unui cuvînt într-o altă limbă. Înseamnă a scrie, pur și simplu, o operă de artă autonomă, în fond încărcată de filonul filosofic sau poetic al "intermediarului", stăpînind la fel de bine și de bogat
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
cu seamă aceea practicată de poeți a salutat cu vigoare apariția fiecăruia dintre cele opt volume de versuri apărute ale dlui Gabriel Chifu, de trei ori deținătorul Premiului Uniunii Scriitorilor - două numai în decursul anului 2004. Mediatizat de Ștefan Augustin Doinaș ("atâtea și atâtea imagini cu totul noi"), de Gheorghe Grigurcu ("stilistic, Gabriel Chifu operează o conjuncție între suprarealism și expresionism, extrăgând din cel dintâi libertatea halucinantă a asociațiilor, din cel de al doilea suflu cosmic"), autorul a întrunit și acordul
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
de ceea ce s-a petrecut mai târziu la Iași, la colocviul de poezie "care s-a transformat într-un vehement atac concentric la adresa poeziei patriotice și a poetului Adrian Păunescu, executat prin parabole sau direct pe nume de Șt. Aug. Doinaș, Dorin Tudoran și Gheorghe Grigurcu". Atac la poezia patriotică, atac la Adrian Păunescu, parcă e totuși prea puțin, își va fi zis învolburatul Dan Zamfirescu în timp ce cuvânta, și atunci iată-l aruncând în joc cartea cea mare: "...simbolul acestei poezii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
redacție cuprinde, printre altele, un Dossier: En l'honneur d'Irina Mavrodin, revelator și emoționant. Un adevărat show al traducerii - din franceză și în franceză - oferă Emanoil Marcu (și el colaborator al României literare!) cu versiuni franțuzești din poezia lui Doinaș ("Noire lumičre, étoile de mon extase:/ Quand une matičre plus lucide chante dans les choses,/ quand cesse le vacarme des oiseauy, l'instant/ oů la baguette se dresse - un geste que l'on voit/ sortir sans hâte, tel du fourreau
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
cu numele de familie trecute adesea între paranteze, într-un joc al dezvăluirii și-al discreției. Pentru cititorul interesat de "fapte" sau, poate, de "atmosferă", sînt, acolo, adunați pe pagini, Adriana Bittel, Gabriel Dimisianu, Ileana Mălăncioiu, Al. Paleologu, Șt. Aug. Doinaș, Mircea Cărtărescu, Denisa Comănescu...Alături de ei, ca într-o casetă cu două "lăcașuri", amicii suedezi, Birgitta Trotzig și Agneta Pleijel, Andrei Bart și Boni Herlin. Și "pățanii" de tot felul, înspăimîntătoare deseori, dar depășite, ca simple "încercări" , cu sentimentul că
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
viciul; care recunoștea imediat că avea meteahna mult-hulită și de care pătimiseră o bună parte din clasicii antichității, criticul înșirându-mi-i pe degete... Îl cunoscusem pe la sfârșitul anilor cincizeci prin Cercul de la Sibiu, datorită poetului și prietenului Ștefan Aug. Doinaș, care îl trimisese la Espla să facem cunoștință. Director al editurii încă nu era Petru Dumitriu. Am scris mai de mult despre importantul prozator român, despre "conflictul" avut cu dânsul, - nu mai revin. Era, oricum, în preajma numirii sale ca director
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
disocierii, în acest cadru socotit atît de omogen, chiar în ultimul său interviu, acordat de pe un pat de spital, lui Nicolae Prelipceanu: "Au fost conflicte destul de acute, îndeosebi între mine și Negoițescu, de așa manieră că, la un moment dat, Doinaș spunea că s-a produs un fenomen de contestație în Cercul literar, că, oarecum, dominația exclusivă a bunului meu prieten Negoițescu (încă o dată: acest lucru n-a afectat cîtuși de puțin relațiile noastre personale), această mică tiranie a lui Negoițescu
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
fi mistic sau nu va fi deloc (Ed. Corint, 165 000 lei); Eugen Iacob - Amintiri fără țară (Ed. Meridiane, 90 000 lei); Alexandru Nemoianu - Tărâmuri (Ed. Limes, 95 000 lei); Ovidiu Pecican - Hașdeenii (Ed. Grinta, 100 000 lei); Ștefan Augustin Doinaș - Evocări (Ed. Fundației PRO, 75 000 lei); Horia C. Matei - Enciclopedia antichității (Ed. Meronia, 295 000 lei); Șerban Cioculescu - Caragialeana (Ed. Albatros, 240 000 lei); David Snellgrove & Hugh Richardson - Istoria culturală a Tibetului (Ed. Herald, 150 000 lei). l Vă
Agenda2003-17-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280952_a_282281]
-
România din perioada 19401990. I s-au alăturat, prin mărturisire directă, după 1990, Al. Paleologu (fiul său, Tudor Paleologu a fost numit ambasador în Danemarca, iar în 2009, ministru al Culturii și Cultelor, sub președenția lui Traian Băsescu), șt. Aug. Doinaș, Sorin Antohi. Cu dezvăluirile despre Caraion, tot istoricul literar deschide o binevenită paranteză despre exilul literar românesc începând cu cel din Franța. Prin acest excurs de analiză perti nentă - de morală și politică - Eugen Simion face dovada unui spirit raționalist
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
Lugojului nr. 11/B; Ecaterina Nagy, Lugoj, jud. Timiș, str. Făgetului nr. 126; György Gheorghe Nagy, Arad, jud. Arad, str. Pelinului nr. 2-6; Georgeta Nină, Timișoara, jud. Timiș, str. Măslinului nr. 11; Viorica Oarșă, Arad, jud. Arad, str. Ștefan Augustin Doinaș nr. 1-3; Lucia Parvan, Timișoara, jud. Timiș, str. Timiș nr. 8; Constantin Păun, Lugoj, jud. Timiș, Splaiul 1 Decembrie 1918, bl. 32; Otilia Petre, Șandra, com. Biled, Timiș nr. 272; Alexandru Plopeanu, Timișoara, jud. Timiș, str. Fagului nr. 16-18; Laura-Olivera
Agenda2003-12-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280823_a_282152]
-
pe Petru Dumitriu, pe Radu Stanca (bineînțeles), pe Paul Everac (în puzderia de piese a acestuia, irelevante estetic și corupte moral, se găsește, totuși, una remarcabilă), pe Dumitru Solomon, pe Iosif Naghiu, pe Dumitru Radu Popescu, pe Horia Lovinescu, pe Doinaș (cu singura lui piesă, foarte interesanta Brutus și fiii săi), pe Ștefan Zicher (o surpriză, numele acestuia nefiind menționat nici măcar de documentatul și malignul Marian Popa) și pe Nicolae Ionel. La final, trei glose despre trei comentatori ai teatrului antic
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
Cronicar Ce se află în spatele statuii Dosarul din revistaAPOSTROF (nr. 2) îi este consacrat lui Ștefan Aug. Doinaș și conține un singur text, întins pe șase pagini, semnat de Gelu Ionescu și intitulat chiar Cazul Doinaș. Intervenția criticului literar este pe tema răvășitoare a colaborării poetului cu Securitatea. Gelu Ionescu, un apropiat al lui Doinaș, face o lectură
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
Cronicar Ce se află în spatele statuii Dosarul din revistaAPOSTROF (nr. 2) îi este consacrat lui Ștefan Aug. Doinaș și conține un singur text, întins pe șase pagini, semnat de Gelu Ionescu și intitulat chiar Cazul Doinaș. Intervenția criticului literar este pe tema răvășitoare a colaborării poetului cu Securitatea. Gelu Ionescu, un apropiat al lui Doinaș, face o lectură atentă a volumului Asul de pică: Ștefan Aug. Doinaș, pe care un tânăr, George Neagoe, l-a scris
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
lui Ștefan Aug. Doinaș și conține un singur text, întins pe șase pagini, semnat de Gelu Ionescu și intitulat chiar Cazul Doinaș. Intervenția criticului literar este pe tema răvășitoare a colaborării poetului cu Securitatea. Gelu Ionescu, un apropiat al lui Doinaș, face o lectură atentă a volumului Asul de pică: Ștefan Aug. Doinaș, pe care un tânăr, George Neagoe, l-a scris căutând „să ne convingă că scriitorul a fost aproape o canalie”. Observă Gelu Ionescu: „...când s-a aflat de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
pagini, semnat de Gelu Ionescu și intitulat chiar Cazul Doinaș. Intervenția criticului literar este pe tema răvășitoare a colaborării poetului cu Securitatea. Gelu Ionescu, un apropiat al lui Doinaș, face o lectură atentă a volumului Asul de pică: Ștefan Aug. Doinaș, pe care un tânăr, George Neagoe, l-a scris căutând „să ne convingă că scriitorul a fost aproape o canalie”. Observă Gelu Ionescu: „...când s-a aflat de «colaborarea» lui Doinaș cu Securitatea a fost mai mult decât o surpriză
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
lectură atentă a volumului Asul de pică: Ștefan Aug. Doinaș, pe care un tânăr, George Neagoe, l-a scris căutând „să ne convingă că scriitorul a fost aproape o canalie”. Observă Gelu Ionescu: „...când s-a aflat de «colaborarea» lui Doinaș cu Securitatea a fost mai mult decât o surpriză, o stupoare: se prăbușea un important prestigiu moral și politic - politic în sensul mult discutatei «rezistențe prin cultură». «Și el, chiar și Doinaș!! - vor fi spus mulți dintre admiratorii omului și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]