655 matches
-
stele. Tu m-ai iubit și câte n-ai făcut... dar viața câteodată e nedreaptă, Ne mai zâmbim așa ca în trecut și ne-amintim ce-a fost odată. Când ne-ntâlnim întâmplător, simt că-ți dorești să mă mai dojenești, Atunci îți spun că mi-a fost dor și știu că m-ai iertat și mă iubești. Aș vrea să fim din nou ca în trecut, dar ce vreau eu nu se mai poate, Rămân în liniște cu-al tău
REGRET... de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381159_a_382488]
-
în dimineața de Sf. Nicolae când, cu inima bătând să-i sară din piept, descoperi la ușă alături de ghetele frumos lustruite, un pachet mare și frumos ambalat. "Ah, nici anul acesta nu l-am prins în fapt pe Moșul!" se dojeni el înciudat. În fiecare an se străduise să învingă somnul ce-l copleșea tocmai în noaptea cu pricina, căci dorea cu ardoare să-l vadă cu ochii lui, măcar pe unul din cei trei Moși fermecați. Dar nu era chip
POVESTE DE IARNA de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374342_a_375671]
-
Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1688 din 15 august 2015 Toate Articolele Autorului E-un anotimp pustiu al disperării, Mă-nvăluie în gheață, subtil, perfide ploi, Mor ramuri de speranțe strivite de șuvoi, M-arunc, din nou, sub rugu-abandonării. Mă dojenește soarta cu-al ei vifor, Ce bântuie, sălbatic, în nuanțele de gri, Dansând în ritualuri de vechi ceremonii, Mă sfâșie, încet, cu colți de dihor. Revăd după un zid stafia morții, Prin umbre de-ntuneric, se-apropie încet, Pășește grav
ANOTIMPUL DISPERĂRII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373398_a_374727]
-
bune-obiceiuri, cu dragoste pentru CHRISTOS Și pentru cei ce-aveau Credință, s-a dovedit a fi Milos ! În Ziua Sfântă de Crăciun, în timpul Slujbei, Antipatros, A venit ca să îi prindă pe-Închinătorii în CHRISTOS ! Din fața Sfintei Sfintelor, Preotul l-a dojenit Iar Dregătorul mânios, strujit pe lemn l-a răstignit... Pus în văpaia focului, scutul lui IISUS CHRISTOS Prefăcut-a dogorârea, în ceva pașnic, răcoros ! I-au scos pielea în fâșii : curele până la picioare... Păzit de Îngerii din Cer și când
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
Acasa > Strofe > Atasament > M-AI DOJENIT ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1693 din 20 august 2015 Toate Articolele Autorului M-ai dojenit, zâmbindu-mi, fără să-mi dai sărutul cerșit de-atâta vreme, că i-am uitat savoarea. De ce te porți tiranic și-
M-AI DOJENIT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373516_a_374845]
-
Acasa > Strofe > Atasament > M-AI DOJENIT ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1693 din 20 august 2015 Toate Articolele Autorului M-ai dojenit, zâmbindu-mi, fără să-mi dai sărutul cerșit de-atâta vreme, că i-am uitat savoarea. De ce te porți tiranic și-mi interzici licoarea ce fost-a apă vie la nedorit, trecutul? Îmi recunosc păcatul, e crudă așteptarea, chiar dacă-n
M-AI DOJENIT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373516_a_374845]
-
Îmi iartă îndrăzneala de-a vrea să-nșir zorite poeme împletite din șoapte susurate. Când astrul nopții prinde, în păru-ți, nestemate, mai pot spera iertarea de-a-mi spune iar: iubite? *** [Photo: Hope by Sarah Noble] Referință Bibliografică: M-ai dojenit ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1693, Anul V, 20 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
M-AI DOJENIT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373516_a_374845]
-
e la tine de dincolo de orizonturi un vraci își șterge tălpile de praf ne salută știe el ceva poate se pregătește să cineze cu noi sigur îl vei așeza înspre fântâni hăi să-i furăm meșteșugul poate uită să mă dojenească pentru gândul meu șchiop într-o rimă târzie citește: suntem scântei rătăcite de vânt în două zidiri diferite, uneori facem scut pe pământ s-aprindem norocul, iubite. lângă noi stă iarba cosită, apa-vie-n izvor ne desparte, și arșița triumfă-n
ÎN HOHOT SĂ ARDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1178 din 23 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371502_a_372831]
-
și doi maci// Înnebuniți de dor și rătăcire/ Când îi zărea prin veacul orb și mut,/ Le tot șoptea ceva despre iubire/ (Dar preciza că-s vorbe de-mprumut).// Cândva a stat un ceas cu ei la masă,/ I-a dojenit că nu s-au pregătit/ Să-și strângă straiele de după coasă,/ Că-n toate e-ntr-o zi un asfințit// Într-un ierbar cu zodii împletite/ Din poli sălbatici aspru luminați./ Și-ar fi rămas, în lanul cu ispite,/ Pe-
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
e la tine de dincolo de orizonturi un vraci își șterge tălpile de praf ne salută știe el ceva poate se pregătește să cineze cu noi sigur îl vei așeza înspre fântâni hăi să-i furăm meșteșugul poate uită să mă dojenească pentru gândul meu șchiop ... Citește mai mult am înflorit de multe ori în roșuștiu preciscând eram mugur vorbeam în diverse culoriapoi am decis că reverul tău e foculdansul meu e întregul siguranța noastră e frânghia deasupra oceanuluiși un apostrof care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/371594_a_372923]
-
-mi citească în palmăcând mâna mea e la tinede dincolo de orizonturi un vraciîși șterge tălpile de prafne salutăștie el ceva poate se pregătește să cineze cu noisigur îl vei așeza înspre fântâni hăi să-i furăm meșteșugulpoate uită să mă dojenească pentru gândul meu șchiop...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/371594_a_372923]
-
Cel care încercă o intervenție fu majordomul-șef, un duce dintr-o străveche familie. Primi de la împărat o palmă atât de meseriașă încât crezu că aude Marseilleza ceea ce în condițiile date devenea foarte periculos. Se retrase smerit în timp ce împăratul îl dojenea cu blândețea specific rusească: - Băi, izmene căcate, tu să te miști numai dacă dau eu poruncă! Sper să nu se mai repete fiindcă voi fi nevoit să te bat cu biciul până când înveți! Apoi, foarte binedispus, îl ajută pe Ludovic
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
angajați ai Universității mărturisește: „M-a uimit întotdeauna, așa cum mă uimește și acum, extraordinara capacitate a domniei sale de a se apropia de tineri, de a le descifra păsurile, răbdarea cu care îi ascultă și îi iartă, blândețea cu care îi dojenește și îi îndeamnă. Persoana Părintelui Voicu este întruchiparea perfectă a slujirii la altar și catedră... Ne-a uimit întotdeauna prin statornicia sentimentelor sale, prin atașamentul cald, firea deschisă și comunicativă, prin deschiderea spre dialog interuman și interconfesional.” De această puternică
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
de copac, de pământ aspru, fărâmicios, umed... Și atât îi plăcuse, încât l-adusese acasă ca pe-o adevărată și minunată pradă! Fiindcă dintre toți paznicii avuți de Copacul Lumii el se dovedise a fi cel mai vrednic, nu fu dojenit că se grozăvește cu fleacuri, că-și pierde vremea... Atâtea rotiri de apă-fier-tare pe sub pământ nu le schimbase cu nimic rânduiala! Nu-i trecu Mumei, însă, prin minte că, odată cu numele străin, fusese adus și ceva neprielnic lumii lor?! Nu
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
privind spre infinit! Își face crucea sfântă,ieșind pe ușă mare, Biserică e-un cântec de îngeri truditori, La câțiva pași ne doarme sub crucea din cărare, Iubitul nostru tata,sub un rondou de flori! Pune o lumânare și-l dojenește ușor, Nu prea departe:părinți ,frați ,surori, Lacrimile-n doruri,se-adapă din izvor, Pământul ne e casa,mormintele-s doar flori! Pleacă mereu acasă ,cu sufletu-mpăcat, În zi de sărbătoare,o simt mereu aproape, Chiar dacă sunt departe o simt
RUGĂCIUNEA MAMEI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372482_a_373811]
-
-l fac la margine de mare. Străin la mers, la pungă și ades la suflet, Mă-ndepărtez de scoici, de valuri, pe plaja cu turiști Și marea mă salută cu un sărut de alge. Cercând să fur o muză, mă dojenește valul, Mă ceartă perscărușii, cu țipătul de bocet: „Noi nu percepem taxă la artiști. E loc pentru oricine sub a mării lege!” Și-n plâns de pescăruși, mă-mbrățișează malul. Jupiter, 27 august 2014 Daniela Popescu Referință Bibliografică: Străin la
STRĂIN LA MERS de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372536_a_373865]
-
MELANCOLIE Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Stau de vorbă cu un gând prin mine mai răscolesc; Mi-aud sufletul oftând, de tăceri când mă lovesc! Murmurând printre bătăi, inima mă dojenește; Că m-ascund prin vâlvătăi, și nu simt că mă trăiește! * Stând de vorbă cu-al meu gând singurul care mă scrie; M-am restrâns într-un cuvânt, versuind melancolie! Referință Bibliografică: Melancolie / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MELANCOLIE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372913_a_374242]
-
DIODOROS din Sicilia (90 î.Hr. - 21 î.Hr.) ne prezintă întâlnirea dintre regele THRACIEI, DROMIHETE cu regele macedonilor LYSIMACHOS care ne demonstrează gândirea plină de înțelepciune și diplomație a regelui thrac care l-a numit „tată” și cu modestie l-a dojenit pentru faptul că a „abandonat un trai ademenitor și o domnie plină de strălucirie, și l-a cuprins dorința să invadeze teritoriile unor barbari, care au o viață de sălbătici, locuiesc într-o țară de geruri și n-au parte
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
DIODOROS din Sicilia (90 î.Hr. - 21 î.Hr.) ne prezintă întâlnirea dintre regele THRACIEI, DROMIHETE cu regele macedonilor LYSIMACHOS care ne demonstrează gândirea plină de înțelepciune și diplomație a regelui thrac care l-a numit „tată” și cu modestie l-a dojenit pentru faptul că a „abandonat un trai ademenitor și o domnie plină de strălucirie, și l-a cuprins dorința să invadeze teritoriile unor barbari, care au o viață de sălbătici, locuiesc într-o țară de geruri și n-au parte
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
DIODOROS din Sicilia (90 î.Hr. - 21 î.Hr.) ne prezintă întâlnirea dintre regele THRACIEI, DROMIHETE cu regele macedonilor LYSIMACHOS care ne demonstrează gândirea plină de înțelepciune și diplomație a regelui thrac care l-a numit „tată” și cu modestie l-a dojenit pentru faptul că a „abandonat un trai ademenitor și o domnie plină de strălucirie, și l-a cuprins dorința să invadeze teritoriile unor barbari, care au o viață de sălbătici, locuiesc într-o țară de geruri și n-au parte
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Domnului, căci El este pretutindeni și ne însoțește la serviciu, în odihnă, în călătorii pe mare, în văzduh și pe uscat și în tot locul veghează zi și noapte asupra noastră. Vă spun din proprie experiență că părintele nu ne dojenea aspru. Din contră, blândețea și milostenia sa nu aveau margini. Iar dacă vreunul i-am greșit vreodată cu gândul, fapta sau cuvântul, avem posibilitatea ca la mormântul său, lângă cruce, să-i cerem iertare. Acest monah s-a rugat zi
OMUL RUGĂCIUNII ŞI AL SUFERINŢEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344745_a_346074]
-
încerca să deschidă, înaintea ei, cadoul primit de la Moș Gerilă, ceea ce, în ochii săi de copil, era profanare curată, începu să plângă în hohote. Mama veni val-vârtej, alarmată: - Tu n-ai de lucru, îți pui mintea cu un copil? își dojeni ea soțul, luându-i pachetul din mână și dându-i-l înapoi Călinei. Și-așa, lu` tată-tu nu i-i bun nimic din ce-i acolo! o liniști ea. De curioasă să vadă ce primise, nu-i dădu prin
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
viața cărora și de cărțile cărora ar trebui să ne bucurăm, să fim fericiți că-i avem, fiindcă astfel de oameni cu dragoste de cultură, cu dăruire, se nasc rar și se formează greu. Era locul și momentul să-i dojenim? Și cum s-a putut, mă întreb în continuare, la încercarea unuia dintre ei (poate și cel mai valoros!) de a se realiza un dialog civilizat, respectând invitatul și căutând cu diplomație și finețe să-i trezească puțina posibilă dragoste
POLITICA, CULTURA SI NEOBRAZAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344953_a_346282]
-
Raiului. Aici îi întâmpină impunător și cu chipul dur Sfântul Petru: - Sunteți învoiți trei zile, așa că n-aveți voie să pătrundeți mai devreme. Porțile Raiului au un regim special de funcționare și nu se deschid la cheremul oricărui muritor!- îi dojeni cu asprime sfântul. Totuși, pe Lenuța fiindcă-i femeie o las să intre. Tu întoarce-te și abia mâine seară să fi prezent în fața mea cu ultimele noutăți! - Să ai grijă de tine, dragul meu! - apucă să mai rostească femeia
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
să-i turuie: v-a căutat o doamnă, era o doamnă distinsă, nu ca fetele-astea cu care vă zbenguiți voi, studenții! -Ce doamnă, cum arăta? - sări Eminescu, intrigat că-l trezise din somnul lui adânc și-l mai și dojenea cu fetele alea cu care se zbenguiau ei, studenții ... -O doamnă tânără, făcu ea cu mâna prin aer, desenându-i parcă chipul, zicea că-i din Ieși, din Moldavia dumneavoastră! -Din Ieși ? Cine să mă caute pe mine din Ieși
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]