561 matches
-
fapt, materialist... Jan și Albert din Brno, fratele său, au trăit vreme de douăzeci de ani într-un grup ținând de sărăcia voluntară, la Köln, și opt ani profesând libertatea spiritului. Urmărit de puterea ecleziastică, Jan abjură, apoi se alătură dominicanilor și colaborează cu ei în ceea ce constituie specialitatea acestora: activitatea de persecutare a foștilor săi tovarăși libertini. Cu acest preț, scapă de rug. Istoria păstrează de la el un fel de confesiune plină de detalii privitoare la doctrina Spiritului Liber. Descoperim
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
eliberate de constrângeri. 2. Spiritul subtil de după asceză. Una din aceste comunități olandeze din secolul al XIV-lea se numește Uniunea Fetelor din Udillynde. Printre Surorile și Frații de beghinaj din Schweidnitz se numără și Heilwige din Bratislava. Acuzate de dominicani că ar practica după Spiritul Liber, mai multe din fete sunt convocate să dea socoteală inchizitorului asistat de zece clerici, după ce au fost denunțate de șaisprezece membri ai grupului. Interogatoriul are loc în trapeză. Ne-au rămas niște procese-verbale care
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a culpabiliza iar și iar: acest loc intermediar obligă la rugăciuni, la fapte de milostenie, el îi constrânge pe supraviețuitori să încerce culpabilitate și pentru cei morți. Jean Țesătorul și alți adepți al Spiritului Liber spulberă aceste elucubrații. Când inchizitorul dominican flancat de notari î!) îl interoghează pe acuzat, el îl întreabă în ce constă Spiritul Liber. Răspuns: în sfârșitul mustrărilor de cuget. Altfel spus: în abolirea păcatului și a oricărei posibilități a păcatului. Devenirea impecabilă, identificarea și chiar identitatea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a smuls limba, a fost plimbat pe străzi într-o cușcă de fier, a fost ștrangulat, ars apoi, iar cenușa i-a fost risipită în vânt. Acuza sacrilegiu. Avea: treizeci și patru de ani. Suntem în 1619, la nouăsprezece ani după ce călugărul dominican Giordano Bruno a fost calcinat de Inchiziție pe Campo dei Fiori din Roma, nu pentru ateism ci pentru heterodoxie. în Piața Sfântului Petru nu se glumește cu iubirea pentru semeni... XIX LORENZO VALLA și „voluptatea” 1. în sfârșit, veni Valla
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
franciscan, și panteismul, teolog apatic, trădat, ELOI DIN PRUYSTINCK și contractul hedonist, și exegeza, și grația, și Infernul, și Luther, moartea sa, și sufletul, HEILWIGE DIN BRATISLAVA și banii, și bucuria, și sărăcia voluntară, IAN DIN BRNO abjurare, contract hedonist, dominican, și femeile, și furtul, și libertatea, și panteismul, persecutor, și procreația, și sărăcia, și sexualitatea, teolog sadian, IOHANNES HARTMANN DIN AMTMANSTETT îIOAN ȚESĂTORUL) și dorințele, și moartea, și morala, și păcatul, și sexualitatea, QUINTIN THIERRY și Calvin, și femeile, învățăturile
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lungul secolelor, evreii și creștinii au avut la dispoziție un textus receptus fixat al Bibliei ebraice. În secolul XX, Biblia ebraică și-a dobândit forma standardizată inițială prin reproducerea Codexului Leningradensis în Biblia Hebraica a lui Kittel 2. Potrivit părintelui dominican Dominique Barthélemy, profesor la Facultatea de Teologie Catolică a Universității Miséricorde din Fribourg, istoria textului ebraic al Bibliei ar putea fi schematizată în felul următor 3: după o fază în care proliferează diferite texte consonantice, un text consonantic unitar capătă
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
se denumesc aptitudini speciale. Pentru favorizarea inspirației persoana creatoare poate să-și creeze condiții speciale de lucru, proprii, în care se simte în largul său. Exemple: Balzac lucra numai la lumina lumânărilor, cu storurile trase, îmbrăcat în roba unui călugăr dominican. Ibsen punea, în fața lui, pe birou niște statuete de plumb. Schiller nu putea lucra fără să aibă mere putrede în sertarul biroului și o perdea roșie la fereastră. Caragiale scria pe tencuri de foi ținute pe genunchi. Coșbuc scria cu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ilustrează, în același timp, că în privința organizării regimului reprezentativ, a stărilor și adunărilor acestora, înaintea Angliei se află Regatele spaniole. Când se discută despre influențe, este necesar să fie puse în discuție și adunările ordinelor religioase, îndeosebi ale franciscanilor și dominicanilor, ale ordinelor militare, cum sunt cele ale cavalerilor Templieri și Ospitalieri 32. Împărțirea lor în trei clase (cavalerii nobili, soldații de rând și capelanii) reprezintă o primă formă a celor trei "stări" pe care le regăsim în formula adunărilor laice
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Concorezzo)6. Lista, care contrazice În mai multe puncte izvoarele anterioare, trebuie să fie consultată cu multă prudență. Expunerea prea puțin sistematică a lui Iacob de Capellis (circa 1240)7 nu adaugă nimic nou acestor date. Moneta da Cremona, un dominican care a compus, Între 1241 și 1244, un amplu tratat Împotriva catharilor și a valdezilor, prezintă separat doctrinele „radicalilor” și „moderaților”. Informații de prima mînă oferă Însă Raniero Sacconi din Piacenza, În scrierea sa din 1250 Summa de catharis et
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și „moderaților”. Informații de prima mînă oferă Însă Raniero Sacconi din Piacenza, În scrierea sa din 1250 Summa de catharis et pauperibus de Lugduno. Cathar cu oarecare greutate, Sacconi s-a convertit În 1245 la catolicism, a intrat În ordinul dominican, a colaborat la acțiunile inchizitoriale ale lui Petru din Verona, a scăpat din atentatul În care acesta din urmă și-a pierdut viața, la 6 aprilie 1252, și a devenit, Între 1254 și 1259, inchizitorul-șef al Lombardiei 8. Sacconi
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Mounier în 1932; ultimii doi directori ai ei au consacrat excelente studii obiectului vizual, atât vechi cât și contemporan 28. Colecția "Septième Art", care grupează cele mai aprofundate texte de reflecție despre cinema, este publicată de Le Cerf, editura părinților dominicani. Cea mai bună revistă de televiziune, ultim refugiu al unei morale a imaginii, este Télérama. Critica de cinema (în vremea ei), cu André Bazin în frunte, avea o intensă coloratură nu creștină, ci de-a dreptul catolică. Trăiască Niceea II
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
optic al vulgului. Să sporească partea oamenilor în divin, a tradiției în inovație, a greutății imaginilor în grația semnelor. Împotriva clerului știutor de carte, ordinele călugărilor cerșetori din secolul al XIII-lea se folosesc de imagine și câștigă. Franciscanii și dominicanii remobilizează creștinătatea. Toate marile tulburări populare din istoria Occidentului de la Cruciade până la Revoluție se prezintă ca niște deflagrații iconografice. Revoluții ale imaginii și prin imagine. Irupții mai mult sau mai puțin incontrolabile. Revoluția franceză e însoțită de o jerbă, un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
-lea. Aceștia au influențat un număr mare de credincioși determinând evoluția ereziei: "se știe că în jurul anului 1082 în Palermo (Sicilia) activau deja predicatori bogomili"58. Când în secolul al XIII-lea au apărut cele două ordine cerșetoare: franciscanii și dominicanii care predicau și luptau implicit împotriva ereziei, au fost acceptate cu ușurință de către Papă. În anul șase al secolului al XII-lea văzând că biserica pierde din puterea sa și că există puțini preoți care mai predicau dreapta credință, episcopul
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și chiar în zona Transilvaniei. Inițial ordinul a fost doar unul predicator, dar ulterior au adoptat și regula sărăciei după apariția franciscanilor. Datorită eficienței lor în 1233 ordinul a primit sub jurisdicția sa zonele bănuite ca fiind eretice și astfel dominicanii devin unul dintre cele mai influente ordine în lupta împotriva ereziei. Prin statutul lor prin faptul că în prima parte a existenței lor ordinul dominican a jucat un rol foarte important în transmitere imaginii specifice bisericii catolice. De asemenea au
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în 1233 ordinul a primit sub jurisdicția sa zonele bănuite ca fiind eretice și astfel dominicanii devin unul dintre cele mai influente ordine în lupta împotriva ereziei. Prin statutul lor prin faptul că în prima parte a existenței lor ordinul dominican a jucat un rol foarte important în transmitere imaginii specifice bisericii catolice. De asemenea au jucat un rol foarte important în cenzura imaginilor marginale ce erau propagate prin intermediul ereziilor. În aceeași perioadă apare un ordin diferit de toate celelalte: cel
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o perfecțiune a vieții creștine. În 1266 erau peste opt mii de mănăstiri franciscane 61. Ambele ordine primesc în 1244 independență organizațională fiind supuse doar Papei. Ei erau singurii care își puteau judeca membrii acest lucru oferindu-le putere. Spre deosebire de dominicani care nu au fost acceptați de către populație, franciscanii prin atitudinea lor și implicare în activitatea comunității au fost acceptați cu ușurință de către populație astfel încât rolul acestora în răspândire imaginii unui creștinism pur a fost vitală. Prin aceste ordine călugărești biserica
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
diferite forme, dar chiar și în sânul bisericii. Ideile anticlericale, lichidarea ierarhiei bisericești cât și deposedarea Bisericii de averi sunt unele dintre principiile reformiste. Ideea purității în sensul nedeținerii de posesiuni și a unui ascetism religios au fost principiile călugărilor: dominicanii, franciscanii și mult mai târziu a iezuiților. Această cenzură a fost realizată pentru a nu permite dezvoltarea imaginarului religios într-un mod incontrolabil devenind astfel dominat de natura pulsională. 2.2.2. Reforma lui Martin Luther 30 și reușita cenzurii
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Sfântul Petru și aveau un caracter general, pentru că erau și pentru vii și pentru morți și te izbăveau de orice păcat, trecut, dar și viitor. Acestea aveau să fie vândute pe teritoriul arhiepiscopului Albrech de Magdeburg și Mainz de către călugărul dominican Johann Tetzel, un foarte bun predicator și orator. Efectul pe care îl observă preotul, predicatorul și în același timp vicarul Martin Luther este considerat de către acesta a fi dezastros pentru enoriași, motiv pentru care se opune vânzării de indulgențe și
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încât sunt trimise expediții speciale pentru a-l descoperi, iar evenimente istorice din acea perioadă îl prezintă ca personaj principal. "Joinville, în cronica sa despre a șaptea cruciadă (1248-1254), povestește că tătarii s-au răsculat împotriva Preotului Ioan, ucigându-l. (...) dominicanul Thomas de Cantimpre (1263) scrie la rândul său că Ludovic al IX-lea a trimis soli "regelui tătarilor" aflând că acesta avea o mamă creștină"113. Nu ar fi nimic deosebit cu aceste mesaje istorice dacă ele nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu resimte impietate în juxtapunerea propriei specializări în iranistică și exercitarea funcției sale teologice, anume Nathan Söderblom, cunoscut la noi, cum spunea Eliade, mai ales prin activitatea sa ecumenică. Sau de profilul lui Jean de Menasce, în egală măsură părinte dominican și iranist. Un argument în plus ca posteritatea însăși a subiectului și relevanței acestor teze să fie și ea aproape nulă. Alături de cercetările cu privire la folclor ale lui Gaster și Șăineanu, Eliade va păstra mai ales un raport tot mai nuanțat
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
baza lucrării, ea a fost criticată de comisia în fața căreia a fost susținută, în așa fel încât tânărul doctor nu a putut primi calficativul maxim 3. Iar imediat după terminarea războiului, Jean de Menasce, convertit la catolicism și devenit preot dominican, recenzând admirativ cea de-a treia și ultima carte a lui Wikander, Feuerpriester, remarca: „...on n’éprouve plus le vertige que procurait naguère la lecture de son ouvrage sur le Männerbund iranien”4. În primii ani (1936-1938) ai vizitelor în
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
studii de drept și filosofie și, grație acestei din urmă specializări, a tradus lucrări ale lui Bertrand Russell sau Max Scheler, dar și John Dee sau T.S. Eliot. De origine iudaică, s-a convertit la catolicism, intrând ulterior în Ordinul dominican. După al doilea război mondial, interesul său major s-a îndreptat către religiile Iranului pre-islamic, domeniu în care s-a remarcat prin câteva contribuții majore: traducerea din pehlevi a tratatului medieval de apologetică mazdeeană Skand-Gum³nșg Viz³r. Une apologétique mazdéenne du
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
alte domenii ale culturii nu reușiseră să dea argumente satisfăcătoare. Așa se explică numeroasele încercări de restabilire a unei punți de legătură între domeniile artei și cele ale Bisericii, prin diferitele manifestări culturale ce i-au avut ca inițiatori pe dominicanii Marie-Alain Couturier și Raymond Régamey, pe monseniorul vienez Otto Mauer, și pe mulți alții. La vremea lor, aceștia au reușit să reunească în cadrul cultural ecleziastic mari personalități ale perioadei, provenite din toate domeniile artei, precum Pierre Bonnard, Fernand Léger, Germaine
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
unilateralitate a devenit o tradiție în romano-catolicism. Orice încercări s-au făcut de a înlocui aristotelismul au rămas fără rezultat. Există în catolicism și un curent de cugetare augustinian, reprezentat cu strălucire în Evul Mediu de către franciscani. Franciscanii augustinieni și dominicanii aristotelicieni au dus unii cu alții lupte înverșunate și pline de dușmănie răzbunătoare, pentru afirmarea acestor concepții deosebite, cu rezultatul că augustinismul a rămas totdeauna pe planul al doilea. O altă încercare de a înlocui aristotelismul ca bază naturală a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să se rușineze astăzi pe orice catolic. În ce constau oare abaterile științifice atât de grave pentru care au fost osândiți savanții timpului ? Cazul lui Giordano Bruno și al lui Galilei sunt cele mai celebre. Giordano Bruno e un călugăr dominican fugit din ordin, revoltat împotriva filosofiei lui Aristotel, susținând în contradicție cu ea pluralitatea lumilor, și autor al unui sistem panteist, incoerent ca o bâlbâială metafizică. Pentru toate acestea a fost ars pe rug. Galilei e un savant de mare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]