560 matches
-
Haiti, are un potențial turistic dat de minunatele plaje sălbatice, de Lacul Enriquillo din apropiere și Parcul Național Isla Cabritos, cu 62 specii de păsări și o impresionantă populație de crocodili. * Lanțul muntos Cordiliera Central are numeroase stațiuni preferate de dominicani, înregistrând un interes crescând și din partea turiștilor străini care doresc practicarea ecoturismului. II.2.2. Haiti ocupă treimea vestică a insulei Espaniola, dispunând de un potențial concretizat în edificii construite în lungul istoriei sale zbuciumate din perioada colonială: forturi, castele
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de disapora nord-americană cu cei rămași acasă. Insula este de fapt promotorul turismului din Caraibe, prin intermediul căreia au fost cunoscute și celelalte destinații din această parte a lumii. În afara turiștilor americani, care sunt majoritari, în cadrul fluxului turistic intră numeroși mexicani, dominicani, venezueleni, spanioli, francezi și asiatici. San Juan, capitala Puerto Rico, dispune de numeroase hoteluri, muzee, clădiri istorice, restaurante, plaje. Între cele mai importante puncte de atracție se numără Orașul vechi, Ocean Park, Isla Verde și Condado. Vechiul San Juan (cea mai
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
-i convingă pe principii creștini să participe la cruciade (1095-1272), să-i mobilizeze împotriva ereziilor (cruciada împotriva albigenzilor 1202-1229). În sânul său apăruseră ordine religioase militare și cavalerești, dar și marile ordine de călugări cerșetori, precum franciscanii (1209), carmeliții (1209), dominicanii (1215), care în numele sărăciei evanghelice renunțau la proprietăți, chiar și colective și se dedicau învățăturii și predicării. Astfel, papalitatea nu numai că s-a eliberat și a început să elibereze și Biserica o dată cu ea, de o oarecare aservire la ordinea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
al XVI-lea, marii pictori venețieni precum Iacopo Robusti, supranumit Tintoretto, sau Paolo Caliari, zis Veronese, au sporit fastul în reprezentarea nunții din Cana. Leonardo da Vinci a pictat una din cele mai celebre Cine în frescele din trapeza mânăstirii dominicanilor din Santa-Maria-della-Grazie din Milano. Mănăstirea Champmol în apropiere de Dijon, ctitorită de Filip cel Îndrăzneț în anul 1383 pentru a servi drept necropolă familiei regale, conservă opera sculptorului francez de origine olandeză Claus Sluter, Puțul lui Moise, unde artistul a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
dezvoltarea gîndirii filozofice. În plus, cucerirea Constantinopolului în 1204 și instituirea regatelor france în Imperiul Bizantin au permis contacte directe cu lumea greacă. Create în aceeași perioadă, ordinele călugărilor cerșetori (carmeliții la sfîrșitul secolului al XII-lea, franciscanii în 1210, dominicanii în 1215, augustinii în 1256) cunosc o expansiune rapidă. În timp ce călugării Evului Mediu timpuriu, contemplativi și sedentari, mai curînd au păstrat cultura, călugării cerșetori au favorizat răspîndirea ei prin mobilitatea lor extremă. Chiar din rîndurile lor s-au recrutat cei
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
lor extremă. Chiar din rîndurile lor s-au recrutat cei mai străluciți profesori ai universităților secolului al XIII-lea: Alexander de Hales, Roger Bacon, Sfîntul Bonaventura, Duns Scottus la franciscani, Sfîntul Albert cel Mare și Sfîntul Thoma d'Aquino la dominicani. 2. Scrierea. Cunoaște o evoluție paralelă cu cea a artei: se acoperă de unghiuri ascuțite și reia verticalitatea, aspectul colțuros, arcul frînt al arhitecturii gotice. Aceasta nu vădește doar o apreciere generală asupra esteticii, un simț al formelor, ci răspunde
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mine, camaradului său: „Vezi, colea, vulturul acela? Tare aș avea poftă să-i răsucesc gâtul.“ Luându-mă după direcția brațului și a privirii sale, am înțeles ușor că vorbea de Lacordaire, care putea fi văzut șezând, în veș mânt de dominican, pe o bancă de sus, din stânga. Intenția mi s-a părut foarte urâtă, însă comparația era admirabilă; gâtul lung și osos al acestui prelat ieșindu-i din gluga albă, capul pleșuv, înconjurat doar de un cerc de păr negru, figura
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în 1830, ziarul L’Avenir ăViitorul ), de orientare creștin-liberală, favorabil separării bisericii de stat; nu și-a urmat maestrul în ruptura sa cu Roma. După ce a ținut la Notre Dame, între 1835 și 1836, niște predici remarcabile, a devenit călugăr dominican; în 1839 a restabilit ordinul dominican în Franța. Ales deputat de Marsilia în 1848, a întemeiat Era nouă, organ democrat-creștin. LA FAYETTE, MARIE JOSEPH PAUL YVES ROCH GILBERT MOTIER, marchiz de ăChavagnac, 1757-Paris, 1834). General și om politic. Din 1777
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de orientare creștin-liberală, favorabil separării bisericii de stat; nu și-a urmat maestrul în ruptura sa cu Roma. După ce a ținut la Notre Dame, între 1835 și 1836, niște predici remarcabile, a devenit călugăr dominican; în 1839 a restabilit ordinul dominican în Franța. Ales deputat de Marsilia în 1848, a întemeiat Era nouă, organ democrat-creștin. LA FAYETTE, MARIE JOSEPH PAUL YVES ROCH GILBERT MOTIER, marchiz de ăChavagnac, 1757-Paris, 1834). General și om politic. Din 1777 până în 1783 ia parte la războiul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a bisericii și, prin extensie, credinței în Dumnezeu. Ea s-a caracterizat prin mișcări eretice tot mai numeroase, cărora a trebuit să li se opună un catolicism tot mai hotărât și energic. Așa au luat naștere Inchiziția, ordinele sfinte ale dominicanilor și franciscanilor, al căror scop principal a fost acela de a proteja învățăturile sfinte și, indirect, de a apăra o ordine socială feudală. Epoca medievală s-a impus în conștiința oamenilor prin consolidarea credinței într-un Atotputernic care le rânduiește
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a semnelor clare de despărțire de scolastica medievală. Epoca respectivă cunoaște mari prefaceri spirituale în domeniile artelor, științelor, este o perioadă de tranziție, de despărțire de vechea ordine socială pentru dăinuirea căreia a fost nevoie de înființarea ordinelor franciscanilor și dominicanilor. Față de tranziția din zilele noastre, diferența este de actori și de roluri jucate, pe de o parte, de Thomas d'Aquino sau Sfântul Augustin, și pe de altă parte, de o seamă de noi personalități de excepție, unii menționați mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de simetrie cu ce se întâmpla în orice societate echilibrată, ulterior doar în măsura în care o puteau subordona intereselor lor ideologice. Era o ideologie întru totul comparabilă cu cea a Inchiziției medievale, apărată cu arma în mână nu de templieri, franciscani sau dominicani, ci de formațiunile paramilitare ale cunoscutelor Gărzi SS, ale Securității ș.a. A devenit de acum istorie practica de infiltrare și racolare a reprezentanților breslei psihologilor, "drama" pe care întreaga psihologie românească a trăit-o când, înainte de dărâmarea dictaturii, s-a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
demografic și economic care susține avîntul orașelor. Ritmul populării lor corespunde trasării incintelor lor succesive, înmulțirii cartierelor și parohiilor, apariției la începutul secolului al XIII-lea a noi ordine religioase specializate în predicarea în mediul urban, ordinele religioase *cerșetoare: franciscanii, dominicanii... La începutul secolului al XIV-lea, Franța numără aproximativ 25 de orașe cu mai mult de 10000 de locuitori care sînt orașe mari pentru epocă. Majoritatea sînt situate în Franța de Nord: astfel Rouen și grupul compact de orașe flamande
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a regatului, în timp ce Sorbona îi dezleagă pe supuși de datoria lor de a asculta pe rege. Acesta se apropie atunci de Henric de Navarra, moștenitor prezumtiv, și forțele lor reunite asediază Parisul. Dar, la 1 august 1589, la Saint-Cloud, călugărul dominican Jacques Clément îl înjunghie pe rege, care moare la cîteva ore mai tîrziu, după ce îl va fi recunoscut pe Henric de Navarra ca succesor al său. Henric al IV-lea. Dar acesta, devenit Henric al IV-lea, rege al Franței
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sărăciei (care implică cerșetoria) și propovăduirea. Prin opoziție la călugării din celelalte ordine, călugării cerșetori sînt numiți "frați". Ei au jucat un rol primordial în orașele și universitățile secolului al XIII-lea. Principalele ordine de cerșetori sînt frații predicatori sau dominicani, frații minoriți sau franciscani, carmeliții și augustinii. Chasé, casé. Se spune în Evul Mediu despre un sclav instalat în afara locuinței stăpînului, într-o casă (casa casatus, cazat) sau pe un teren de care poate beneficia. Chevage (pron. șevaj). Redevență percepută
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pare foarte secătuită astăzi. Prin imaginație teologică el înțelege tocmai opusul atitudinii cognitive tradiționaliste (nu doar creștine), în cazul căreia prealabilele dogmatice determină rezultatul încă dinainte ca efortul teologic să demareze. Situație instalată ce trebuie însă depășită. Claude Geffré, teolog dominican liberal, insistă, în cărțile lui, pe faptul că demersul teologic și chiar viața de credință presupun în toate timpurile interpretarea, personală sau comunitară, a revelației. A crede și a interpreta așadar, a produce noutate în raport cu discursul dogmatic constituit sînt inseparabile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unilateralitate a devenit o tradiție în romano-catolicism. Orice încercări s-au făcut de a înlocui aristotelismul au rămas fără rezultat. Există în catolicism și un curent de cugetare augustinian, reprezentat cu strălucire în Evul Mediu de către franciscani. Franciscanii augustinieni și dominicanii aristotelicieni au dus unii cu alții lupte înverșunate și pline de dușmănie răzbunătoare, pentru afirmarea acestor concepții deosebite, cu rezultatul că augustinismul a rămas totdeauna pe planul al doilea. O altă încercare de a înlocui aristotelismul ca bază naturală a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să se rușineze astăzi pe orice catolic. În ce constau oare abaterile științifice atât de grave pentru care au fost osândiți savanții timpului ? Cazul lui Giordano Bruno și al lui Galilei sunt cele mai celebre. Giordano Bruno e un călugăr dominican fugit din ordin, revoltat împotriva filosofiei lui Aristotel, susținând în contradicție cu ea pluralitatea lumilor, și autor al unui sistem panteist, incoerent ca o bâlbâială metafizică. Pentru toate acestea a fost ars pe rug. Galilei e un savant de mare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-lea. Aceștia au influențat un număr mare de credincioși determinând evoluția ereziei: "se știe că în jurul anului 1082 în Palermo (Sicilia) activau deja predicatori bogomili"58. Când în secolul al XIII-lea au apărut cele două ordine cerșetoare: franciscanii și dominicanii care predicau și luptau implicit împotriva ereziei, au fost acceptate cu ușurință de către Papă. În anul șase al secolului al XII-lea văzând că biserica pierde din puterea sa și că există puțini preoți care mai predicau dreapta credință, episcopul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și chiar în zona Transilvaniei. Inițial ordinul a fost doar unul predicator, dar ulterior au adoptat și regula sărăciei după apariția franciscanilor. Datorită eficienței lor în 1233 ordinul a primit sub jurisdicția sa zonele bănuite ca fiind eretice și astfel dominicanii devin unul dintre cele mai influente ordine în lupta împotriva ereziei. Prin statutul lor prin faptul că în prima parte a existenței lor ordinul dominican a jucat un rol foarte important în transmitere imaginii specifice bisericii catolice. De asemenea au
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în 1233 ordinul a primit sub jurisdicția sa zonele bănuite ca fiind eretice și astfel dominicanii devin unul dintre cele mai influente ordine în lupta împotriva ereziei. Prin statutul lor prin faptul că în prima parte a existenței lor ordinul dominican a jucat un rol foarte important în transmitere imaginii specifice bisericii catolice. De asemenea au jucat un rol foarte important în cenzura imaginilor marginale ce erau propagate prin intermediul ereziilor. În aceeași perioadă apare un ordin diferit de toate celelalte: cel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o perfecțiune a vieții creștine. În 1266 erau peste opt mii de mănăstiri franciscane 61. Ambele ordine primesc în 1244 independență organizațională fiind supuse doar Papei. Ei erau singurii care își puteau judeca membrii acest lucru oferindu-le putere. Spre deosebire de dominicani care nu au fost acceptați de către populație, franciscanii prin atitudinea lor și implicare în activitatea comunității au fost acceptați cu ușurință de către populație astfel încât rolul acestora în răspândire imaginii unui creștinism pur a fost vitală. Prin aceste ordine călugărești biserica
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
diferite forme, dar chiar și în sânul bisericii. Ideile anticlericale, lichidarea ierarhiei bisericești cât și deposedarea Bisericii de averi sunt unele dintre principiile reformiste. Ideea purității în sensul nedeținerii de posesiuni și a unui ascetism religios au fost principiile călugărilor: dominicanii, franciscanii și mult mai târziu a iezuiților. Această cenzură a fost realizată pentru a nu permite dezvoltarea imaginarului religios într-un mod incontrolabil devenind astfel dominat de natura pulsională. 2.2.2. Reforma lui Martin Luther 30 și reușita cenzurii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Sfântul Petru și aveau un caracter general, pentru că erau și pentru vii și pentru morți și te izbăveau de orice păcat, trecut, dar și viitor. Acestea aveau să fie vândute pe teritoriul arhiepiscopului Albrech de Magdeburg și Mainz de către călugărul dominican Johann Tetzel, un foarte bun predicator și orator. Efectul pe care îl observă preotul, predicatorul și în același timp vicarul Martin Luther este considerat de către acesta a fi dezastros pentru enoriași, motiv pentru care se opune vânzării de indulgențe și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încât sunt trimise expediții speciale pentru a-l descoperi, iar evenimente istorice din acea perioadă îl prezintă ca personaj principal. "Joinville, în cronica sa despre a șaptea cruciadă (1248-1254), povestește că tătarii s-au răsculat împotriva Preotului Ioan, ucigându-l. (...) dominicanul Thomas de Cantimpre (1263) scrie la rândul său că Ludovic al IX-lea a trimis soli "regelui tătarilor" aflând că acesta avea o mamă creștină"113. Nu ar fi nimic deosebit cu aceste mesaje istorice dacă ele nu ar fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]