268 matches
-
În cursul superior, există o serie de plante bine fixate de pietre și bolovani, cum sunt mușchii (Fontinalis) și algele filamentoase, care formează bioderma vegetală. La adăpostul pietrelor din apropierea malurilor exista o multitudine de briofite și alge (lâna broaștei).(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Solurile brune de pădure Ponderea mare a acestui tip de sol se poate explica prin condițiile climatice anume temperaturi medii anuale T=9,5-11,5°C și precipitații medii anuale P=500-700mm/an. Se formează de obicei
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
scobit și servește la scos apa din fântână, aceasta se numește ciutură. Dacă găleata de lemn are o formă (relativ) cilindrică, este făcută din doage de brad și în ea se ține apa de băut, aceasta se numește cofă sau doniță. Cercetări arheologice au relevat prezența găleții încă din perioada culturii Hallstadt, când acest obiect de uz casnic se confecționa din bronz. În locuințele din mediul urban, găleata este folosită pe post de recipient pentru resturi menajere. Treptat, a început să
Găleată () [Corola-website/Science/312353_a_313682]
-
căței executată din lemn de esență tare, fiind acționată cu o cheie masivă, tot din lemn. Tinda este încăperea care are acces în exterior, ea fiind spațiul unde se depozitează și păstrează produse alimentare sau obiecte de uz gospodăresc: cofițe, donițe, ladă de făină, budăci, butoiașe, piuă, untăriță, rășchitor. În partea din spate funcționa o groapă pentru păstrarea cartofilor, sfeclei sau a fructelor în timpul iernii. Din tindă se intră în „casa cea mare”, unde se află lângă pereți laițe sprijinite pe
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
păstrat datorită faptului că podeaua este supusă deselor inundații ale pârâului Ordâncușa. Corbanele au fost folosite în vremea comunismului când pădurile au fost luate de la mocani, lipsindu-i de una din sursele lor de venituri. Ei prelucrau lemnul în butoaie,donițe, grinzi și scânduri pe care le schimbau în țară pe bucate. Pentru că ar fi fost prinși dacă duceau lemnul acasă, ei îl tăiau și-l ascundeau în corobane din locuri greu accesibile unde-l prelucrau cu unelte primitive: firez manual
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
la un moment dat fără casă, și-a improvizat o locuință într-un butoi. Un vas făcut tot din doage, dar cu gura mai largă decât baza, prevăzut cu toartă și folosit pentru mulsul laptelui poartă denumirea de "șiștar" sau "doniță". La origine, șiștarul (din , „a șasea parte” dintr-un "congius") era folosit ca măsură pentru lichide. Un vas de lemn, de obicei de forma unui trunchi de con, cu baza mare jos, făcut din doage legate cu cercuri și folosit
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
auzea un vuiet de apă. Apa e un element foarte valoros în cătunul Mununa căci nu există nici un izvor. Calcarul pe care stă cătunul absoarbe ca un burete precipitațile. Apa de gătit și băut e adusă de la mare distanță în donițe purtate de cai. Pentru animale și spălat e folosită apa de ploaie colectată în butoaie. Ideea că în puț ar putea exista apă i-a determinat pe oameni să decolmateze avenul. La 10 m adâncime au găsit o crăpătură din
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
mai întâi a acordat facerea unui sopru frumos și spațios în care să poată cina împăratul cu suita; a dat ordin la cei mai iscusiți maieștri ciubărari și donițari ca aceștia în graba cea mai mare să gătească ciubere și donițe multe și să le ducă la Câmpeni, din care să se facă o poartă de triumf a împăratului; a poruncit în toate satele ca acei munteni care au cai buni, se se afle cu ei bine înșeuați pe muntele Găina
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
ca parte a grupului de coloniști germani (strămoșii sașilor) invitați de către regii maghiari să se așeze la granițele estice ale regatului. Numele inițial al familiei a fost Schöchter(t). În dialectul moselan-francon (baza dialectului german vorbit de către sași), "Schöchtert" înseamnă doniță de lemn pentru muls laptele, iar "Schöchter" este un dogar care face astfel de donițe. Primul strămoș cunoscut, Valentinus Schöchtert (născut cca. 1554), a trăit în satul Ștena (astăzi Dacia, județul Brașov) și a fost fermier ("land bauer"). Fiul său
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
așeze la granițele estice ale regatului. Numele inițial al familiei a fost Schöchter(t). În dialectul moselan-francon (baza dialectului german vorbit de către sași), "Schöchtert" înseamnă doniță de lemn pentru muls laptele, iar "Schöchter" este un dogar care face astfel de donițe. Primul strămoș cunoscut, Valentinus Schöchtert (născut cca. 1554), a trăit în satul Ștena (astăzi Dacia, județul Brașov) și a fost fermier ("land bauer"). Fiul său Peter Schöchtert (născut cca. 1584) a trăit de asemenea în Ștena. În arborele genealogic păstrat
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
în mediul academic, chiar dacă nu este endonim pentru toți membrii acestei etnii. După ce au abandonat activitatea de colectare a aurului, băieșii s-au ocupat cu producerea ustensilelor de lemn de tot felul: căruțe, roți, piese pentru războaiele de țesut, albii, donițe, străchini, linguri, fuse, mosoare etc. Conform tuturor cercetătorilor, aceasta a fost ocupația principală atât a celor rămași pe teritoriul României actuale, cât și a celor din țările în care au emigrat. Până la al Doilea Război Mondial au trăit în general
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
credința că acestea vor fi protejate de puterea malefică a strigoilor) și pentru a fi puse în cuibarele cloștilor (pentru a avea pui cât mai mulți și pentru a le feri de boli și ulii). O alta practică era împodobirea donițelor de muls vacile cu multă verdeață și flori de primăvară. Donițele, pline cu apă și astfel "gătite", se puneau în tinda casei, după ușa de la intrare. În dimineața zilei de Sân-George, apa și verdeața tocată erau turnate în hrana animalelor
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
și pentru a fi puse în cuibarele cloștilor (pentru a avea pui cât mai mulți și pentru a le feri de boli și ulii). O alta practică era împodobirea donițelor de muls vacile cu multă verdeață și flori de primăvară. Donițele, pline cu apă și astfel "gătite", se puneau în tinda casei, după ușa de la intrare. În dimineața zilei de Sân-George, apa și verdeața tocată erau turnate în hrana animalelor, crezându-se că, astfel, va spori laptele vitelor și că vor
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
grădini și pe mormintele din cimitire. Se credea că, astfel, oamenii, vitele și semănaturile erau protejate de forțele malefice, ce deveneau extrem de active în acest moment de început a anului pastoral. O altă practică care se săvârșea acum era împodobirea donițelor de muls vacile cu multă verdeața și flori de primăvară. Donițele, pline cu apă și astfel "gâtițe", se puneau în tinda casei, după ușa de la intrare. În dimineața zilei de San-George, apa și verdeața tocata erau turnate în hrană animalelor
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
vitele și semănaturile erau protejate de forțele malefice, ce deveneau extrem de active în acest moment de început a anului pastoral. O altă practică care se săvârșea acum era împodobirea donițelor de muls vacile cu multă verdeața și flori de primăvară. Donițele, pline cu apă și astfel "gâtițe", se puneau în tinda casei, după ușa de la intrare. În dimineața zilei de San-George, apa și verdeața tocata erau turnate în hrană animalelor, crezandu-se că, astfel, va spori laptele vitelor și că vor
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
și țipetele ascuțite ale oamenilor disperați, vâlvătaia se ridica pe stâlpii caselor, în turla bisericilor, în coroana arborilor. Pe străzile fumegânde bărbați și femei alergau care-ncotro, cu chipuri răvășite, învinețite de fum, înroșite de flacără. Unii purtau în mâini donițele goale și priveau cum focul nemilos le arde toată agoniseala, ami cu seamă că toate prăvăliile mai aveau încă din marfa adusă pentru vânzările din perioada Sfintelor Paști.” (1) Cum au descris ziarele vremii incendiul „Eri la un ceas după
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
alai, femei și copii ne cară sus proiectile și focoase lucitoare, întorcându-se la vale cu tuburile trase și înnegrite [...]. Nici nu-și dau seama că îndeplinesc vreun lucru deosebit, vreo faptă vitejească. Cum se duceau seara la fântână, cu donițele pe umeri, tot astfel ne aduc și acum hrana gurilor flămînde de oțel [...]. Ca o nouă friză a Panateneelor, șirul lor ridică, deasupra slăbiciunilor trecătoare și a șovăielilor omenești, întruchiparea Patriei veșnice, săpată în trupuri și în suflete, în țărână
Lansare la București: „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105717_a_107009]
-
alai, femei și copii ne cară sus proiectile și focoase lucitoare, întorcându-se la vale cu tuburile trase și înnegrite . Nici nu-și dau seama că îndeplinesc vreun lucru deosebit, vreo faptă vitejească. Cum se duceau seara la fântână, cu donițele pe umeri, tot astfel ne aduc și acum hrana gurilor flămânde de oțel. Ca o nouă friză a Panateneelor, șirul lor ridica, deasupra slăbiciunilor trecătoare și a șovăielilor omenești, întruchiparea Patriei veșnice, săpată în trupuri și în suflete, în țarină
Universul feminin între fragilitate și forță, între iubire și durere, între realitate și vis by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105733_a_107025]
-
țăranci cu trupul subțire ca un lujer, cu mâini și picioare delicate - pictate fin, aproape descriptiv, în contrast cu restul tușelor libere - sunt reprezentate ducând pe umăr, într-o poză clasică, dar cu o notă de grație declarată, un ulcior sau o doniță cu apă (uneori acestea sunt jos, pe pământ). În căutarea unor imagini pe care le voia emblematice pentru ideea specificului național în pictura românească - tipologii de figuri, gesturi, recuzită, atmosferă din care nu lipsește relația ființei umane cu peisajul - Grigorescu
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]