595 matches
-
timp, Cu dragoste am împletit în noapte Drum nesecat, vărsat în anotimp. E liniște acum peste poiene, Firave seri se scurg visând duios, Gându-mi sărută somnul de pe gene, Hrănindu-mă cu tot ce-i mai frumos. Iubirea mi-a dospit în palma stângă Jocul de-a viața, fără de coșmar, Karmei, încearcă lacrima să-i frângă Luminând zilele din calendar. Mă pierd între iubire și miracol, Nopțile toate le-mpletesc cu stele, O lacrimă de dor am drept obstacol Pândind din
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
între timp,Cu dragoste am împletit în noapteDrum nesecat, vărsat în anotimp.E liniște acum peste poiene,Firave seri se scurg visând duios,Gându-mi sărută somnul de pe gene,Hrănindu-mă cu tot ce-i mai frumos.Iubirea mi-a dospit în palma stângăJocul de-a viața, fără de coșmar,Karmei, încearcă lacrima să-i frângăLuminând zilele din calendar.Mă pierd între iubire și miracol, Nopțile toate le-mpletesc cu stele,O lacrimă de dor am drept obstacolPândind din umbra zâmbetelor mele
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
autorul acționează cu imagini vitriolante, subliniend ridicolul eroilor săi. Eroii sunt priviți din interiorul lor, cu implicare, dar și cu detașarea necesară incisivității. Este vorba de oameni cu studii, dar impotenți în orice intreprind, limitați la minimum posibil, stagnând și dospind în nimicnicia lor minunată. De fapt, literatura satirică și umoristică a lui Mihai Batog Bujeniță, - am mai spus-o - e gravă, profundă. Ea are „bătaie națională”, și nu numai. Râsul lui M.B.B. e sănătos, căci unește oamenii, pe cei buni
LUMEA DE RÂSUL LUMII! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357960_a_359289]
-
să revină Tot ce a fost frumos și a dispărut. Râdă soarele în frunze la arțari Pe ulița dorului de pe-acasă, O să se întoarca fiii, acum mari, La casa părintesca, lângă masă. Să prăznuim o întâlnire rară Cu dragostea dospită în așteptări Și să trăim savoarea de la țară, Cu vinul buturugii în degustări. Închinăm pahare, sfințim bucate, În procesiuni de taină și cuvânt Sufletu-i plin cu vise împăcate, Tot ce-a fost s-a dus pe adieri de vânt
PĂRINŢILOR S-ADUCEM MULŢUMIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358268_a_359597]
-
modestia pe care el și-o asumă, neînțelegând poate că, înainte de oricine, trebuie singur să spună și să arate că nu a luptat în zadar o viață întreagă, împotriva unui regim moscovito-securisto-comunist, iar tăcerile nu fac decât să pună la dospit răul, menținând riscul de a răbufni în orice moment. Evocare, mărturie și avertisment, viața lui, a unui fost balerin care a trăit mulți ani în exil, la Londra, e timpul să se dezvăluie, deoarece nicio viață nu are repetiții, ci
SANDU POBEREZNIC. UN BALERIN ÎN EXIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357537_a_358866]
-
să-i pârlească hainele. Măria știe una și bună: - Hai, noroc și sănătate! Râde și ea, din când în când, și încearcă să povestească ceva, dar se poticnește rău de tot, la vorbă. Pisica doarme lângă căpisterea în care se dospește pâinea ... Povestirile sar de la una la alta ... Lemnele uscate, ard cu putere și trosnesc ... Râsetele și chiuiturile iau cunia în sus ... Deodată, o bubuitură puternică se auzi în cunie. Pisica țâșni pe ușă, ca din pușcă. Lenica, mai iute de
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎNTREBĂRI Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 537 din 20 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Holograme răsucite, la dospit de mult apuse, Șoapte rătăcite-n spațiu sau în gândul nenăscut, Curcubeie despletite de atâtea ploi răpuse Într-o naștere albastră dintr-un semn de împrumut... Cine să citească sensul neștiutelor inscripții De pe suflete rănite într-un zbor printre-ntrebări
ÎNTREBĂRI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357663_a_358992]
-
puțin ascuțit sau de un ștuț de țeavă menit nu să îmi înmoaie oasele, ci să mi le rupă. În rest, Dumnezeu cu mila! Ce-o vrea El să facă din mine, aia să facă!” Poveștile care au stat la dospit aproape patru decenii, povești pe care nea Mișu le tot scria și rescria în gând de ajunsese să le știe pe dinafară, au erupt odată cu ieșirea sa la pensie, devenind proze mai lungi sau mai scurte, nuvele sau chiar romane
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
sub greutatea singurătății / florile de măr / pătrund adânc în suflet / pe covorul ierbii / odihnesc / bătând la porți de cer / un vis ștrengar / caut / într-un mod egoist / nostalgia copilăriei / să-mi gânguresc cuvintele / sub privirile mamei / înnod anii / pun la dospit / amintirile alb-negru / în Duminica Învierii / le voi regăsi / liturghisind / poemul / neterminat aici”. “Credința rodește primăveri” - scrie altundeva Sorin Micuțiu. Iar altăoară poetul se vede “captiv / năvoadelor de cuvinte” (Follow your heart). Tot ce scrie acest poet este notabil. Raluca Leontina
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
capăt. Puterea aceasta miraculoasă o primesc de la cântec. Îmi place să cânt dar, mai ales, îmi place să ascult cântecul popular românesc. Iar daca el vine și de acolo de unde mă trag eu, atunci mă simt ca aluatul pus la dospit, ca floarea de cais primăvara, ca cel ce și-ar dori să-i fie clipa fericită, repetabilă... Minunea aceasta se întâmplă când, pe la curbura inimii mele, mă tresaltă, mă urcă și mă coboară, vorba mângâioasă, rostită clar, cu unduieri fabulos
FLOAREA CÂNTECULUI de DONA TUDOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358778_a_360107]
-
Furtuni, tornade, foc și ploi fatale Din somnul adormirilor letale Ce zămislesc doar monștri reci și goi... Nimic nu ne mai poartă printre stele, Nici un surâs și nici o sărutare Coșmaruri ne trezesc, zâmbind barbare În jocul lor îndoliat de iele... Dospesc în lutul infestat cu nebunie Atâtea malformații de cuvinte Și tremurul din gene iarăși minte Când lacrima se teme, ca să fie... Doar în Grădina-aceea din poveste Mai murmură un dram de rugăciune, Și piatra se răsfață-ntr-o minune În
MAI CRED de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358895_a_360224]
-
în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Există influențe politice rele care ar trebui să nu existe. Politica rea a intrat ca praful furtunii de nisip. Peste tot. În tot. Sub tot. A intrat și rămâne. Dospește. Manualul de fereală față de politica rea nu există. Există ghidul de comportament al omului bun care are inclus în el și cei șapte ani de acasă. Mintea limpede. Rațională. Modelele din jurul nostru. Cele bune. Motivante. Onorante. Rostul și rânduiala satului
NEGUSTORII DE VORBE de DONA TUDOR în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359016_a_360345]
-
usucă pe picioare. Uitătura se stafidește. Curtea vecinului e goală. Nu mai e nici capra, nu mai e nici vecinul. Bate vântul prin scaieți. Țara arde. Un vrej răsucit de sărăcie se întinde peste garduri. Toată frăgezimea unui vis se dospește într-un borhot. Șiroind, timpul își pune trupul în clepsidră. Duhul ruinei bate tainic la porți. Într-un chiot al desfătării puhave, se întinde cuminte ceafa la jug. Toți pentru unu și fiecare pentru sine. Buzele sunt toarse pentru vorbe
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > HOINAR... Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Se scutură frunzele, precum gândurile dospite în negura clipelor. Se aștern cuminți sub pasul hoinarului rătăcit în ceața de nepătruns a vremurilor. Privești in ochii timpului și-i vezi uimirea. Încă, nu s-a obișnuit cu mersul lucrurilor. De la întemeierea lumii nimic nu este cum se
HOINAR... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359455_a_360784]
-
Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015. Există influențe politice rele care ar trebui să nu existe. Politică rea a intrat că praful furtunii de nisip. Peste tot. În tot. Sub tot. A intrat și rămâne. Dospește. Manualul de fereala față de politică rea nu există. Există ghidul de comportament al omului bun care are inclus în el și cei șapte ani de acasă. Mintea limpede. Rațională. Modelele din jurul nostru. Cele bune. Motivante. Onorante. Rostul și rânduiala satului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
Avere. Înavuțire. Statul pe post de conducta de ... Citește mai mult Există influențe politice rele care ar trebui să nu existe. Politică rea a intrat că praful furtunii de nisip. Peste tot. În tot. Sub tot. A intrat și rămâne. Dospește. Manualul de fereala față de politică rea nu există.Există ghidul de comportament al omului bun care are inclus în el și cei șapte ani de acasă. Mintea limpede. Rațională. Modelele din jurul nostru. Cele bune. Motivante. Onorante. Rostul și rânduiala satului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
în așteptarea semnalului de fugă.(...) Compromiterea e rezultanta celor două linii cardinale de forță din câmpul magnetic al Republicii noastre: libertatea și originalitatea. E cel dintâi pas către aflarea de sine ( ... ) „Dacă în suflet se frământă acel aluat al personalității, dospit cu acel prea plin care izbutește întotdeauna să înspăimânte mediocritatea, oricâte negații te vor epuiza, pentru că negațiile izvorate dintr-un efectiv omenesc, sunt ele înseși afirmații, creații pozitive” (Mircea Eliade - Profetismul românesc, vol.I., Editura Roza vânturilor, Bucuresti, 1990, p.
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
ăstuia cu nume atât de frumos și să devii, vrei, nu vrei, uriaș. Pregătirile pentru ediția ce va să vie incep imediat cum ediția în curs ia sfârșit, așa că treaba nu stă locului niciodată. Crește lungimea nopții, crește si Plaiul, dospește cozonacul, se dolofănește și festivalul nostru. Și tot așa. Voluntarii încep și termină totul, ei sunt cheița de întoarcere a mecanismului. În toți acești cinci ani am contribuit la festival cu absolut tot ce am putut, din primul moment m-
Smells like team spirit. Acum 5 ani am devenit „plăieș” și de atunci viața mi-e mai bogată () [Corola-blog/BlogPost/338748_a_340077]
-
lipsește în tot, de la prima oră până când închidem ochii. Și când îi închidem defintiv ne trezim dis-de-dimineață ca să arătăm cu degetul. Am ieșit de acolo flancat de îngeri. Am văzut o scânteie, am luat-o-n râs, dar focul a dospit pe stâlp până s-a-ngroșat gluma. Am avut timp doar să-i spun prietenului cu care eram acolo „Hai că ia foc!”. În zilele și săptămânile de după am dat jos guverne fără să știm de ce. Am cerut demisii fără să avem
Sfârșitul inocenței. „Mișunau arși și goi ca niște strigoi după o singură salvare din cele 60 și nu aveau loc pe nicăieri” () [Corola-blog/BlogPost/338986_a_340315]
-
Doar că aici s-au trezit iliesci și dinești pe Facebook. Wall-urile sociale au fost mai murdare decât coșurile de fum. Am ieșit de acolo flancat de îngeri. Am văzut o scânteie, am luat-o-n râs, dar focul a dospit pe stâlp până s-a-ngroșat gluma. Am avut timp doar să-i spun prietenului cu care eram acolo „Hai că ia foc!”. Am jalonat cu șansă printre oameni, apoi m-am trezit la ieșirea în container cu focul deasupra mea. În
Sfârșitul inocenței. „Mișunau arși și goi ca niște strigoi după o singură salvare din cele 60 și nu aveau loc pe nicăieri” () [Corola-blog/BlogPost/338986_a_340315]
-
manifesta. Aici am venit pentru că mi s-a părut că avem un dialog civilizat despre un lucru normal. Dar încolo nu mă văd nicăieri. România civilizată: Cred foarte tare că în această perioadă de marasm, de debusolare, de imbecilizare zace, dospește o generație extraordinară. Mă rog Domnului și cred în ce spun acum: noi suntem o țară cu un potențial creator fabulos. Suntem o țară puternică din punct de vedere spiritual, nu ne-au distrus, nu ne-au terminat. Și eu
„Un popor căruia îi iei educaţia, îi iei sănătatea, îi iei încrederea în istoria lui e mai uşor manevrabil” () [Corola-blog/BlogPost/339983_a_341312]
-
timp, Cu dragoste am împletit în noapte Drum nesecat, vărsat în anotimp. E liniște acum peste poiene, Firave seri se scurg visând duios, Gându-mi sărută somnul de pe gene, Hrănindu-mă cu tot ce-i mai frumos. Iubirea mi-a dospit în palma stângă Jocul de-a viața, fără de coșmar, Karmei, încearcă lacrima să-i frângă Luminând zilele din calendar. Mă pierd între iubire și miracol, Nopțile toate le-mpletesc cu stele, O lacrimă de dor am drept obstacol Pândind din
ZBOR de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340768_a_342097]
-
Tăindu-și singur venele In amăgire nu-i scăpare Cum nu izvorăște apa bună de băut În fântâni părăsite Fiecare zi macină câte puțină iertare Până la fundul sacului Din care semințe roase de molii Nu mai dau rod Nu mai dospesc rătăciri Se tot îngustează drumul Pe care n-a mai umblat demult Slobodă bucuria Și oricât ai drămui otrava iubirii Niciodată nu ajunge până la capăt. TABLOU Pete arămii de soare în amurg Strălucind prin frunzișul întunecat al arinilor Mirosul de
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
de fulgi zănatici - Zburând cu stolul de hulubi sălbatici Mă lași din nou nesomnului mireasă. CURG UMBRE RECI PE CUMPĂNA-NSERĂRII Curg umbre reci pe cumpăna-nserării, Pulberi de-omăt și șaluri de hermină Învăluind în dulcea iernii vină Tăceri dospite-n prescura mirării... Cuvinte ard în felinare 'nalte, - Rostiri nerătăcite sau perfide, Poveri de maci în cute de hlamide - Vii candelabre nude de rivalte Pe scena veche, în solfegii caste Efluvii și trăiri de dor nebune Ce aromesc a mirt
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
blondă, frumoasă, delicată, ca un fir, cu un glas firav, ridicat treptat în timbrul revoltei feminine, apte să se preschimbe în uragan, îi restituia lui Jean Constantin câte o scărmăneală care îl incita și mai tare...! ...Și uite-așa se dospea coca pâinii comicului cel mai bun, crescut din sămânța scandalului pe care îl iscau două personaje de pomină. Jean Constantin și Oltița Chirilă deveniseră o formulă de scenă ca o apă vărsată peste carbit. Așa erau de fapt, cândva, cam
OLTIŢA CHIRILĂ. SĂRIM ÎNTR-O EPOCĂ FĂRĂ ARTA SPECTACOLULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342097_a_343426]