1,019 matches
-
doarmă și nu vroia nici pipi, vroia să se joace și să se zbenguie. Ieși din dormitor ca o zvârluga, scoase de sub canapea o mașinuță teleghidată, o puse în funcțiune și-i urmărea deplasarea cu un entuziasm indescriptibil. Scotea țipete drăgălașe ori de câte ori vehiculul se ciocnea de ceva tare și se răsturna. - Tu cine ești? întrebă la un moment dat puștiul. - Un vagabond. Știi ce e un vagabond? Copilul îl privea curios și aștepta explicația. Unul care hoinărește de la un loc altul
LORDUL VAGABOND de HARRY ROSS în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362283_a_363612]
-
nimic nici ei, nici părinților. A făcut-o cocoană. De-aia umblă ea așa fudulă. - Fă, aici ai dreptate. - Păi, vedeți ! Timpul a trecut și, când micuțul Ninel nu împlinise nici doi ani, Sofica i-a adus un frățior la fel de drăgălaș, dar mai isteț și neastâmpărat. Eee, altă bucurie, alt destin! Augustin, ca mecanizator, fiind mai mereu detașat în zonele din sud, unde toate lucrările agricole se declanșeau cu două-trei săptămâni mai devreme față de zonele submontane, So-fica rămânea singură cu cei
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
Ancuța Mâna puii cu vărguța Nu la deal, si nu la baltă, Ea vrea altceva să facă. Cu cuțit și furculița Ea merge în poeniță, Punând pe farfurioare Galbenele grăuncioare. Patru frunze de salată Stau pe farfurii și-așteaptă; Morcoviorii drăgălași Sunt prin râzătoare rași. Varză, roșii , castraveți, Rasă brânză, cum credeți! Niște frunze de spanac, Și fasole de pe-arac. Boboceii se-nghiontesc, Farfuriile golesc. Folosește doar fetiță, Cuțitul și furculița. Supărată, i-a certat, Vărul râde înfundat: -Iartă-i dragă
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
a mă îmbrățișa și strânge sălbatic, apăsându-ți puternic pleoapele, să nu-ți observ mărgăritarele fierbinți ce se zbat sub ele, pentru a te pierde în iubire, făcându-mă prizonier al coapselor tale fremătând de dorință și dor... Ah, copil drăgălaș ce ești! Nu mă înțelege greșit, iubita mea! Când spun că mă "enervezi" cu tinerețea ta, nu fac un ceva rău intenționat, doresc doar să te necăjesc puțin, foarte puțin... Atât cât știu că este suficient să te-nfierbânți, să
CHEAMĂ-MĂ, IUBITO! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361119_a_362448]
-
să se iubeacă cu dor. Și zidul i-a ferit ușor- De vraja acelei lumi reale; Aveau soarele al lor, Și-aveau și uși cu zale. Trăiau așa restrânși, retrași! Și nu-și făcură prieteni mulți; Cei doi erau prea drăgălași! Dar nu-i iubiră mult prea mulți. Și s-au băgat cu noi povești- Despre ea și despre el; Ți-era milă să-i privești Așa pe ea, cum și pe el. El nu a mai crezut în ea; Și
A FOST ODATĂ de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361215_a_362544]
-
pâine fierbinte mândră de pe sfântă vatra. Pâine plămădita de mâini muncite la sapă , mâinile acelea ce vitele duc la păscut și la apă. Mâinile mamelor ce cu drag pruncii își înfașă; fii crescuți la sân cu fata albă că laptele, drăgălașa. Sfintele mâini muncite, cu voie bună frământa, tot ele la icoane se închină și de deochi te descânta! Făină albă măcinata la moară din grâul copt de vară, cu apa din fântână adâncă de piatră, limpede se-nfioară! Și sarea pământului
UN COLŢ DE RAI de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368408_a_369737]
-
cred că doi bursucei pot să fie atât de ingenioși încât să se facă unul sanie, iar celălalt să-l tragă pentru a putea căra mai mulți știuleți deodată! Vin din nou! Aceeași operațiune o fac și acum. Vai! ce drăgălași sunt cu căpșoarele lor dungate și cu sârguința cu care se gospodăresc. La fel, unul stă pe spate , ținând pe burtică mai mulți știuleți de porumb, iar celălalt îl trage de ceafă ca pe o săniuță. Eu cred că mulți
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
formele ei minunate... Minute trec pe cadranul ceasului de pe peretele bucătăriei, trei vrăbii ciocănesc în geam, cerând nerăbdătoare firmiturile de pâine cu care le- am obișnuit în fiecare dimineață, apa clocotește în ibric, iar frumoasa mea iubită își scoate capul drăgălaș prin crăpătura ușii de la dormitor, cerând pisicește un răspuns la: - Bună dimineața, darling! Doamne, uite soarele meu s- a trezit!- Mă gândesc și instantaneu durerea de cap mi- se atenuiază când îi răspund: - Bună pisicuța mea, somnoroasă! Aș fi răspuns
AZI, DUMINICA (3) POVESTE NETERMINATĂ (1) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368520_a_369849]
-
formele ei minunate...Minute trec pe cadranul ceasului de pe peretele bucătăriei, trei vrăbii ciocănesc în geam, cerând nerăbdătoare firmiturile de pâine cu care le- am obișnuit în fiecare dimineață, apa clocotește în ibric, iar frumoasa mea iubită își scoate capul drăgălaș prin crăpătura ușii de la dormitor, cerând pisicește un răspuns la:- Bună dimineața, darling!Doamne, uite soarele meu s- a trezit!- Mă gândesc și instantaneu durerea de cap mi- se atenuiază când îi răspund:- Bună pisicuța mea, somnoroasă!Aș fi răspuns
AZI, DUMINICA (3) POVESTE NETERMINATĂ (1) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368520_a_369849]
-
ca și când i-ar fi căzut un dinte și nu și-ar fi spart capul. „Ce-am să-i spun lui maică-sa?” Medicul mă privește în cele din urmă și pe mine, fără să-și șteargă zâmbetul de pe mutra aceea drăgălașă, nepotrivită unui purtător de halat alb. - Acum e bine! Ca de obicei, repaus și după o săptămână la control! - Ca de obicei? - Tanti Magda nu știe, se repede Miță, are grijă de mine doar azi - Păi, atunci, să-i spunem
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
a inventării unei anumite „necesități”, s-a născut și rujul alb. Un ruj care se pare că dorește să strălucească-n ochii ce nu trebuie să vadă cât negru este-n cerul gurii cu buzele vopsite-n alb... Aceeași gură drăgălașă cunoscută prin vorbe de iubire, ce sunt rostite-n șoaptă, ca-n curgerea domoală a unui râu de șes mâlos, cu albia de boli prea coaptă... Iar conturile negre din ilicite treburi, se scriu pe alb, pe albul din hârtie
FERIŢI-VĂ DE ALB! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367873_a_369202]
-
Sofia îmi citea povești cu prinți și prințese, cu eroi, castele și păduri magice... În “Petale de suflet” mi-am regăsit parcă frânturi din copilărie. Citind, mă și văd parcă, undeva la casa bunicilor mei. Îi văd pe cei mai drăgălași căței întâmpinându-mă la poartă, ce veselie, ce gălăgie... Apoi, venea împleticindu-se gânsacul, făcea atâta tărăboi de parcă cine știe ce făcusem, firește, mândrul cocoș mă întâmpina și el cocoțat pe gard, certându-mă parcă pentru faptul că o lăsasem singură pe
POVEŞTILE COPILĂRIEI, AUTOR ANGELA BACIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367439_a_368768]
-
zece noaptea, nu ca în restul țării. De fapt, la Mangalia, mai prindeam și noi posturi turcești și bulgărești cu antene speciale. Între timp, Miruna s-a mutat pe pătura întinsă afară din mașină, așezându-și căpșorul ei blond și drăgălaș pe o pernuță adusă special pentru această destinație. Tânțarii dădeau târcoale, însă nu erau așa de agresivi cum ne așteptam, deoarece pătura întunecată a nopții era alungată de lumina zorilor și țânțarii erau acum inofensivi. Se prefigura o zi frumoasă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
îmi fuge imediat la Machu Picchu, la ciudata și grandioasa civilizație azteca, la piramidele... Sunt adus cu picioarele pe pământ de intervenția altei doamne, intelectuală și ea: - Aaa, acolo cresc perușii! Am și eu unul acasă! Vai, e atât de drăgălaș, toată ziua ne... Deturnarea unei conversații este o specialitate a doamnelor așa că Lizet intervine pentru a menține cursul planificat, oferind doamnei, cu o oarecare insistență, un pahar de vin pentru a întrerupe sentimentala narațiune. Doamna posesoare de peruși pune puțin
PRIN LUMEA LARGĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367064_a_368393]
-
Ești tânăr și n-ai avut timp să mă cunoști. Sunt o mierlă! Am cuibul pe un ram, la stânga ta. Ia privește! Alunul se uită în direcția indicată de mierlă și văzu un cuib cu trei puișori în el. - Ce drăgălași sunt! exclamă el. - Când voi fi plecată după hrană, te rog să-i supraveghezi! Să știi că le plac poveștile. De fapt, și mie îmi plac. Vrei să-mi spui povestea ta? - Da, cu mare plăcere. - Nu știu când am
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DOAR IUBIREA RAMÂNE(FRAGMENT) Autor: Silvia Katz Publicat în: Ediția nr. 447 din 22 martie 2012 Toate Articolele Autorului DOAR IUBIREA RAMÂNE DE (FRAGMENT) SILVIA KAȚZ Femeia îi zâmbi drăgălaș și îi întinse mâna. -Adela. Ai mei îmi spuneau Adelina dar mie îmi plăcea mai mult Adela. Poți să-mi spui cum vrei, numai doamnă nu. M-am născut în Romania. Am fost copil singur la părinți și răsfățată și
DOAR IUBIREA RAMÂNE(FRAGMENT) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364773_a_366102]
-
joace în filme pentru adulți sau să devină asistentă în emisiunile pentru copii, transmise târziu, după miezul nopții. Vai, vaaaaaaaaai, va pica în nas! Veți exclama în cor, Nostradamurieni Belicoși Salivdotați! Previziunea voastră sumbră nu s-a adeverit, totuși. Norocul drăgălașei prezentatoare a venit chiar de la însăși forța divină, intervenție dublată de acțiunea hotărâtă a unor curenți reci de aer cu mult umor, ce îngrijorați de starea șefei lor și-au schimbat taman la timp direcția, ajutând-o să se echilibreze
MERIŢI SĂ FII SPECIALĂ ÎN VIAŢA UNUI BĂRBAT (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349682_a_351011]
-
reuniune urgentă de familie Clio trebăluia pe acasă intentând bătălii p-un Pergament Istorii cu armăsari viguroși - Nu izbutea nicicum să schițeze soldații - în careTrădătorul ruinase bătălia Erato se dichisea la o antică oglindă măiestrită la Murano Era sora cea drăgălașă Urma să acompanieze la Liră Poezia iubiriiprin umbre sonore Euterpe își regla barometrul precis, cel de la ușa de la intrare Se-mpiedecă și căzu peste Flaut Dăruitoarea de Bucurii urma să-și hrănească surorile cu muzică lunară Melpomene contempla oglinzi nebuloase când
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
ULTIMUL EPISOD Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Emanuela își grăbi întoarcerea în camera în care Daniela își făcea de lucru, cu mulțumirea-i ilustrată pe tot chipul său micuț și drăgălaș, cu o jucărie ce scotea sunete diferite la fiecare mișcare. I-o adusese Cristina de la surioara ei. Îi captase atenția imediat și în totalitate. Era încântată de lucrurile noi. Emanuela o privea cu drag, rostind în gând: „binecuvântată fii copilărie
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
care sunt schimbări. Mihaela Orlandea (Ashburton) -------------------------------------------- Bună seară, Mă interesează soarta unei familii de prieteni aflată în orașul Christchurch, acum după nenorocirea ce s-a abătut asupra lor: Gabriela Macarie- mama, Oana Macarie Moga-fiica, Claudiu Moga- ginerele și Cezar - un drăgălaș de numai un an. Din păcate nu știu numele de familie al Oanei după căsătoria cu Claudiu. Nu răspund la mesaje, nici la nr de țel pe care le am. Dumnezeu să ne ajute! Va multumesc din suflet! Cu considerație
CELULA DE CRIZĂ de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348984_a_350313]
-
colț, nu știe nici ea ce să mai spună, nici ce să mai facă. Pe scaunul de la catedră, dirigintele clasei, este gata să facă prezența, pardon, absența ! Prin urmare, toată lumea e absentă! Singurătatea diriguitoare se foiește pe scaun. Ce chipuri drăgălașe au toate aceste fantome ! În dreptul fiecărui nume , dirigintele își așterne semnătura unei lacrimi : fiecare nume cu lacrima sa invizibilă. Izvorul lacrimilor pare de nesecat ; vocea uscată de emoție abia se mai aude de murmurul și de foiala atâtor absențe. Și
GOL DAT LA MAXIMUM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349792_a_351121]
-
răzvrătea și se sfădeau, vroind ca treburile gospodăriei să meargă după capul lui. Iuțman și nevastă-sa au trăit o durere mare în viața lor. Aveau cândva un singur băiat, Vasilco, copil cu părul bălai, lung și mătăsos. Era tare drăgălaș și iubitor de părinți. Și cum comuniștii i-au obligat pe toți copiii să meargă la școală, indiferent de distanță, l-au trimis și pe Vasilco al lor la școală. Copilul nu putea străbate zilnic douăzeci de kilometri, așa că l-
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
zece noaptea, nu ca în restul țării. De fapt, la Mangalia, mai prindeam și noi posturi turcești și bulgărești cu antene speciale. Între timp, Miruna s-a mutat pe pătura întinsă afară din mașină, așezându-și căpșorul ei blond și drăgălaș pe o pernuță adusă special pentru această destinație. Tânțarii dădeau târcoale, însă nu erau așa de agresivi cum ne așteptam, deoarece pătura întunecată a nopții era alungată de lumina zorilor și țânțarii erau acum inofensivi. Se prefigura o zi frumoasă
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
Acasa > Versuri > Visare > FATA CU FAȚA... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1035 din 31 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Ce scumpă-i fața fetei cumințele, Ce-a atât de drăgălașă-n smotocele, Ca mândra-i visătoarea parfumată, Ca-ntr-o boare pe viață înmiresmată! Ce scumpă fata ce-i adulată ea, Cine alăturea n-ar vrea să-i stea? Că-i fata cu fața ce-i atât de fină, Căci
FATA CU FAŢA... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344558_a_345887]
-
sta el oare la Viena? Întrebări după întrebări veneau nechemate și el trebuia să le răspundă... Veronica fugise și ea cu gândul la copilele ei, numai ele puteau s-o rupă din clipele de față; pentru prima dată fetițele ei drăgălașe îi umplură cu lumina amintirii golul sufletesc prin care trecea, auzea parcă glăsciorul lor murmurându-i numele de mamă și instinctul matern o făcu să-i curgă primele lacrimi... Mihai, văzând-o, o întrebă: -Ce-i cu tine, Corina? -Sunt supărată
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]