20,351 matches
-
pagină specială în jurnalul propriei vieți. Iar dacă peste timp aceste clipe vor deveni amintiri, pentru că - nu-i așa? - valul vieții își poartă cursul, sufletele noastre vor ști să le trezească, de fiecare dată, când le va împărtăși cu cei dragi, la următorul 15 ianuarie... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Sub cerul operei eminesciene / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1841, Anul VI, 15 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
7 ani fu luat de tatăl său și dus la Cernăuți la scoala. Vă puteți închipui ce va fi fost în sufletul copilului când a aflat că trebuie să plece de acasă, despărțit de frați, surori, de natură atât de dragă lui, de copiii satului cu care se juca, si mai ales de dulcea lui mama. Căminarul Gheorghe Eminovici trebuia să opteze pentru singurul institute de la Botoșani, pensionul lui Ladislav Ferderber și școala primară Greco-orientală din Cernăuți, așa zisul Național-Hauptschule. Cum
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
românești, ai căror țărani treceau cu căruță cu boi prin oraș, si nu prea departe de Putna lui Ștefan cel Mare și de Călinești, sătul de naștere al părintelui sau, unde se ducea vară. Se întânlise și aici cu codrul drag lui și cu râul. În jurul orașului erau înălțimile păduroase, dealurile înflorite dinspre Mănăstrisca, Clocucica și Caliceanca, iar puțin mai încolo de dumbrava de la Horecea curgea leneș Prutul. Liniștea câmpeneasca a împrejurimilor, verdea și mirositoarea umbră din Volksgarten, marile porți de
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
e unul din acei dinții în clasă, care fac deliciile profesorilor și sunt puși monitori. El are preferințe la studiu, iubește lectură, nu însă și școala. Nu-i plăcea să-și învețe lecțiile și de aceea lua note rele. De dragi ce-i erau aceste lecții, uneori, ca să și le pregătească, se suia sus pe casa să le învețe. În primul rând nu se împacă cu matematicile și de aceea se învoise cu Const. Stefanovici, care a și devenit profesor de
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
data ce profesorul îi făcea vreo observație, se potolea numaidecât, păstrând cea mai adâncă tăcere .Un zâmbet statornic în colțul gurii, care dispărea numai când nu stia lecția, îi câștigase simpatiile colegilor, ceea ce nu înlătura însă înghiontirile și bătăile. Mai dragă decât școală îi era lui Eminescu joacă. Din strada Cuciur-Mare, în dosul grădinii publice, se întindea un mare maidan numit toloaca (Pulvertum), unde "studenții", ucenicii și calfele de meseriași își făcuseră loc pentru bătut mingea. Sub streașina casei unde locuia
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
primit și nu-i place...sau îi prisosește...sau ia de la magazinele chinezești, de 3,8 lei orice produs. “Atenția contează, dragă! Cine-i mai bagă-n seamă și pe ei? Se bucură că le deschid ușa.” Așa e, Mia dragă! O să punem afiș pe ușă, în curând: “Vizitați-mă! Azi am sarmale!” Eeeeeeeee...dacă o să fie cu sarmale, sigur vine și soțul Miei! Pentru un “potol grețos”, poate fi cel mai glumeț și fermecător personaj...și mâine, nu te mai
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
RENE DESCARTES - - ESEU (1) Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 1335 din 27 august 2014 Toate Articolele Autorului Foto: “Soarele Atlanților din Carpați” (șablon din carton pentru sculptura “Geneza II” (lemn de nuc), 2004. autor: Constantin Milea Sandu Dragi prieteni, așa cum am promis în scrisoarea anterioară, în această scrisoare de tranziție voi scrie despre filozoful francez Rene Descartes (1596-1650), pentru a mă lămuri eu însumi și a răspunde la întrebarea legitimă și obligatorie de altfel pentru noi toți: ce
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
încât ea nu și-a pulverizat frumusețea, nu și-a irosit duhul artistic, nu și-a pierdut farmecul uman. A jucat, joacă și va juca roluri de teatru și de film, cu dragoste, cu dăruire, știință și talent. Cel mai drag rol este pentru ea cel care urmează, așa cum iubirea din vis e cea mai tulburătoare, cel mai reușit rol al ei e ultimul, așa cum cel din urmă strop de vin, de pe buza paharului are gust de busuioc, floarea dorului! Născută
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425751158.html [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]
-
cel viclean să poată pătrunde cu șiretenie spre a-i strica liniștea ancestrală. Prin ea, pentru că am trăit-o, îmi pot permite a măsura cu exactitate distanța ce mă separă azi de inocența primului „te iubesc”. Norii acestor atât de dragi amintiri încep a se cerne, prinzând chip ca o nălucă în mintea mea și, ca într-un vis, retrăiesc frumoasa mea poveste de dragoste, shakespirianizată, din păcate, peste ani, prin tristul ei final... ...Era în toamna lui 1983 când, într-
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
avea de suportat în Arad. Această frumoasă călătorie îmi venea mie ca un cadou, pe care părinții, în tăcere, au hotărât să mi-l facă, ori pentru rezultatele la învățătură, ori pentru gândul ce i-l împărtășeam mereu mamei mele dragi, de a continua la Filozofie, ori pentru că eram pe-atunci singura lor fată majoră? Mai repede asta, căci de învățat, chiar dacă nu excelent, învățam bine toate trele. Oricum, o ieșire „în afară” pe timpul Dictaturii Ceaușiste, nu era ceva de ici-colo
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
tumultul promenadelor orășenești, sau la intrarea în cofetării, unde eu, invitată fără vorbe, aveam întâi-etatea cavalerului care-mi sorbea privirile, de câte ori mi le prindea cu ochii săi celești. Universul discuțiilor noastre cuprindea toate categoriile: de la geografie - materia mea cea mai dragă −, alunecam la toate categoriile muzicii, ale sportului, la ale nelipsitelor bancuri și la orice situație hazlie care putea prinde loc în orizontul nelimitat al privirilor noastre... Dar, despre ce vorbeam? Și acum mă văd domnișoară ținută de mână și hoinărind
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
printre lacrimi: ─Ai să afli asta în seara nunții! Până atunci vei ști tot atâta cât știu și eu despre tine și vecina ta. Dar mai bine NU ! Hotărât NU !... Revenind în Spania și amintindu-mi de revederea prietenei mele dragi, care m-a făcut să mă gândesc iar la acei ani minunați ai inocenței mele − ce nu-i pot concepe simplist, ca un fapt „consumat” −, mă întreb: Oare cât m-ar fi costat să-i spun „Da”? Mai ales că
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
unor eforturi pe care nu oricine le-ar fi putut face. Seara, ca să adoarmă încerca să citească ceva dar tot ce-i trecea prin fața ochilor era încețoșat de gândurile ce-o apăsau și-i aduceau în minte chipurile părinților săi dragi. Citea din cartea dragă a poetei Georgeta Resteman. A deschis cartea la întâmplare găsind o poezie de dragoste, amintindu-i de Mircea și povestea lor de iubire. Gândurile-i erau răvășite și-i treceau prin minte toate evenimentele petrecute de când
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
nu oricine le-ar fi putut face. Seara, ca să adoarmă încerca să citească ceva dar tot ce-i trecea prin fața ochilor era încețoșat de gândurile ce-o apăsau și-i aduceau în minte chipurile părinților săi dragi. Citea din cartea dragă a poetei Georgeta Resteman. A deschis cartea la întâmplare găsind o poezie de dragoste, amintindu-i de Mircea și povestea lor de iubire. Gândurile-i erau răvășite și-i treceau prin minte toate evenimentele petrecute de când l-a cunoscut pe
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
rămână În muzeu, cum e opera mea; Nefiind pictatăde mână, Am lucrat-o... cum și ei Ne lasă mereu tablou: Căscați gura!... Ce-i cu voi? Doar fac treabădin popou. ÎN LOC DE Epilog ... Când la vernisaj, stupoare! Muscan-a mai fot zărită; Dragii mei, nu-i o mirare!... Că-n GUVERN a fost numită, De cei care, -ați înțeles? Văd în puncte, -o desfătare; Iar de-atunci... bine i-a mers: Expune-n continuare. * * * Va fi minte să priceapă, S-o găsi vreun
M U S C A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/M_u_s_c_a.html [Corola-blog/BlogPost/360781_a_362110]
-
creații, Tudor George era, inevitabil, primul care termina tema dată, Pâcă, inevitabil, al doilea, iar eu, inevitabil, ultimul. Motiv care m-a împins în nezdruncinata mea ambiție de a scrie o suită de „Sonete mortale”, dedicate prietenilor mei cei mai dragi și, pentru a nu rămâne în afara genului, mi-am autodedicat propriul sonet. Iată-l: „S-a dus poetul meșter în sonete/ Lăsându-vă pe voi să trageți greul/ Venise timpul să scoată mardeiul/ Ca să ia stixu-n larg pe îndelete// Sonete
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
ZĂGAN! Chiar dacă uneori cuvintele îl țin în brață, el crește printre cuvinte! Este cât se poate de adevărat că Dumnezeu, de cele mai multe ori , i-a făcut din durerea ce nu l-a ocolit vânt șlefuitor de imagini, însă imagini literare, dragilor! Nu mâna, ochii scriu peisajul care îl poartă de-acasă până la școală și înapoi, în bibliotecă : în fața altor pagini goale și puse pe șotii stilistice: Și-acum pentru posteritate Copii Pe locuri fiți gata START! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL
DEŞERTUL DE CATIFEA (8) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_8_costel_zagan_1364328212.html [Corola-blog/BlogPost/345405_a_346734]
-
pe Stelian Stoica, de la Suceava, pe Ioan Cobală, Ionel Budișteanu, Florea Cioacă, Marin Ghiocel, Nicu Crețu, Petrică Pană și bineînțeles, pe Adrian Grigoraș dirijor al Orchestrei Radio, alături de care am făcut toate înregistrările - este dirijorul meu preferat și prietenul meu drag. Îmi place perfecțiunea, stărui să iasă totul bine din punct de vedere vocal, instrumental, versuri, costum... O fi bine, o fi rău, dar aceasta e în firea mea...! Sunteți cântărețul omniprezent, dar nu în măsură de a deranja prin apariții
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
a murit”. Jocul nu mai are haz. Să mă ierte Dumnezeu, nu vreau să vorbesc cu păcat, știu cât de groaznic e să ai în mașină un „copilot” care te pisează întruna să faci cum vrea el. Dar parcă mai dragă mi-e până și soacră-mea, strigând ca din gură de șarpe „frânăăăMM!”, decât aparatul ăsta cu voce de frigider, care e în stare să mă someze la infinit să fac dreapta, undeva unde nu mai există demult niciun drum
DEOSEBIT DE... ALTFEL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Deosebit_de_altfel.html [Corola-blog/BlogPost/345037_a_346366]
-
de melancolie, sau de zbucium sufletesc, de trăire în și pentru iubire. Ilustrativ este chiar catrenul Clipa cu care se deschide volumul: Să mă iubești cum iubește un pictor pânza sa albă -/ Din lumea întreagă să-ți fiu cea mai dragă/ Și orice mi-ar aminti inima mea rănită,/ Îți voi deschide în grabă ușa de așteptări ruginită...// Este definitorie pentru poetă această poezie abia îngânată, în care se strecoară licoarea cu gust dulce-amărui ce sugerează miracolul celui mai frumos sentiment
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
poetei de a îmbina aceste două dimensiuni, cea spirituală și cea ținând de natură ca martoră și complice a trăirii unor anumite sentimente. Asemenea celorlalte poezii, frumusețea izvorăște din simplitatea expunerii. Și brazilor le-ași spune vag,/ Că toate astea dragi-mi sunt mie./ Aici, culcuș aș vrea să-mi fac,/ Aici, în colț, sub iasomie. (Izvoare) Vocea sa lirică creează o atmosferă specifică locului și momentului descris. Natura e zugrăvită în nuanțe cromatice, sonore, vibrante. În spice mari, grâul s-
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
de chibrituri în gură și bățul îl scapăr pe cadran. Doamne, ce bine că am mâna dreaptă! Cu această mână am câștigat banii necesari biletelor acestei călători pentru întreaga familie. Țin șișterul să tai pâinea, s-o impart la cei dragi. Teognis din Megora spunea că... „Doamne, Te exprimi prin poet. Doar, Știi că și eu mă îndeletnicesc cu tainele metaforei. Pentru că mi-ai lăsat mâna dreaptă îți mulțumesc. Iată, pot să fiu pe acest vas în drum spre Tărâmul Făgăduinței
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
-l cheme de urgență. De data aceasta preotul părea destul de grav, fără acel zâmbet specific pe buze cu care îi întâmpina de fiecare dată. Îi pofti în camera de oaspeți și după câteva momente de așteptare în tensiune, părintele grăi: - Dragii mei, documentul are o valoare deosebită. Deja am vorbit și cu un istoric să cerceteze amănunțit viața principelui care a domnit în aceste locuri acum câteva secole, precum și pe cea a eventualilor descendenți din neamul său... Totuși, acest act ne
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
rânduri de părinți până la maturitate. Pe mama mare am pierdut-o când aveam 21 de ani și de la ea am învățat să trăiesc și tot ea mi-a arătat că moatea face parte dintr-un drum. Mi-a fost tare dragă, îmi lipsește și astăzi și tot ceea ce îmi stă în cale sau mă favorizează, mă gândesc că ea ar ști să organizeze mult mai bine, așa cum a făcut-o pentru toți cât a trait. Avea o artă a dăruirii ieșită
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1460068154.html [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
degetul dar nu mai conta puteam strânge luna într-o fotografie / alergam norii și multe alte năzbâtii din astea pentru că aflasem / iubirea încape într-o poezie și mai presus de toate fericirea ne transformă-n păsări. / așa am devenit poetă / dragii bunicii”. Unele poeme sunt meditative ilustrând realitatea văzută prin ochii autoarei.”au apus copacii: stau strânși unul în celălalt de parcă ar presimți o iarnă / de parcă singuratea s-ar hrăni cu rădăcini / multe crengi foarte multe / se apleacă și-mi mângâie
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]