16,394 matches
-
subtilă. Din această pricină, puține sînt celelalte genuri artistice în care tensiunile istoriei, sau chiar energiile ei destructive, să se fi manifestat cu atîta evidență ca asupra statuarului. Dar tocmai această aventură a sculpturii noastre de for, de multe ori dramatică și hilară în același timp, semnalează prezența exemplară și, de multe ori patetică, a artistului în Oraș; ca o condiție a existenței Orașului și ca o garanție deplină a demnității sale. Faptul că imaginea creatorului în spațiul public este acum
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
cap piesele necunoscute ale istoriei noastre adevărate însoțită îndeaproape de neputința pătrunderii esențialului. Dacă o astfel de temă, înainte de ’89, avea un anume sens în mecanismul totalitar, acum, după căderea comunismului, în libertate, el capătă un altul. Poate chiar mai dramatic. Adevărul pare mai plin de nuanțe ca niciodată, gradul de importanță al evenimentelor este instabil căci timpul mută centrul de greutate al priorităților; percepția însăși a duratei se arată amețitoare. Aflând că însuși tatăl său fusese ofițer de Securitate, Vlad
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
venit doctorii, cu Șuțu În cap, și ne-au spus să tăcem, să nu s-audă vorba afară, că nu e nimic... Dar după o jumătate de oră, bietul Eminescu murise !” * Modestia și simplitatea povestitorului nu scad Intru nimic caracterul dramatic al acestor ultime ceasuri ale nefericitului poet. Faptele povestite aici sunt consemnate, de altfel, măi de mult, de acei câri, În vreme, au stabilit condițiile În câri Eminescu a fost ucis de un dement, datorită firește numai unei regretabile lipse
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
că poetul reține, În interogatoriul pe care i-l ia Ghiță Brusan la 12 iunie 1889 ca să-i dovedească juridic incapacitatea mintală, că l-a lovit la cap Petrea Poenaru. Se știa despre acesta că este tenor, deci un artist dramatic, dar D. Cosmanescu afirmă că era profesor sau director de liceu În Craiova. Identitatea lui trebuie stabilită, Insă sursele de care dispunem nu ne dau indiciile necesare. Hanrietta Eminescu, sora poetului, scrie la fel: „Atâta vă spun și vă rog
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
de vedere al studiului figurilor, al analizei povestirii și al teoriei ficțiunii. Așa cum observasem deja în ultimele volume de Figuri (IV și V), reprezentarea este considerată și ea în mod lărgit de către poeticianul-estetician, făcînd loc, alături de reprezentarea literară celei cinematografice, dramatice, picturale, fotografice, de televiziune sau de alt fel. Dacă „metalepsa de autor” tradițională, dădea autorului o putere, asemănătoare cu cea a eroului, de a intra în ficțiunea pe care doar o povestea, o relata, prin formulări de genul „Racine o
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
în reprezentarea cinematografică e ilustrat de nume precum Allen, Truffaut, Hitschock, Welles, Chaplin, frații Marx, Hawks, Lewis, Capra, Cukor, Bertolucci, Carné, Lyne, Jacquot, Rappeneau, Deray, Altman etc. la care întîlnim intruziuni dintre cele mai dezinvolte, abuzive și tulburătoare, în reprezentarea dramatică de Rotrou, Goldoni, Brecht, Pirandello, Shakespeare, Molière, Giraudoux, Ionesco, Corneille, Weiss etc. un loc aparte revenindu-i subgenului dramatic al „impromptu”-ului, procedeului de piesă în piesă, care dublează iluzia „comică”, diferenței dintre a povesti și a arăta în interiorul genului
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
Bertolucci, Carné, Lyne, Jacquot, Rappeneau, Deray, Altman etc. la care întîlnim intruziuni dintre cele mai dezinvolte, abuzive și tulburătoare, în reprezentarea dramatică de Rotrou, Goldoni, Brecht, Pirandello, Shakespeare, Molière, Giraudoux, Ionesco, Corneille, Weiss etc. un loc aparte revenindu-i subgenului dramatic al „impromptu”-ului, procedeului de piesă în piesă, care dublează iluzia „comică”, diferenței dintre a povesti și a arăta în interiorul genului dramatic. În reprezentarea picturală, ilustrată între alții de un Manet, transgresiunea metaleptică este apropiată de citat prin celebrul tablou
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
de Rotrou, Goldoni, Brecht, Pirandello, Shakespeare, Molière, Giraudoux, Ionesco, Corneille, Weiss etc. un loc aparte revenindu-i subgenului dramatic al „impromptu”-ului, procedeului de piesă în piesă, care dublează iluzia „comică”, diferenței dintre a povesti și a arăta în interiorul genului dramatic. În reprezentarea picturală, ilustrată între alții de un Manet, transgresiunea metaleptică este apropiată de citat prin celebrul tablou Portretul lui Emile Zola, în care apare pînza Olympia a aceluiași Manet, transformînd metalepsa în omagiu adus apărătorului ei; nu lipsesc aici
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
e teamă că nu e așa. Ofensiva împotriva materiei își schimbă pe alocuri strategia, nu și ținta. Chiar dacă nu mai sînt vituperate „limitele care izbesc”, „rămînerea pe cruce”, strigătul care îneacă „surparea-n goluri”, „lacrima necruțătoare”, adică acea recuzită (melo)dramatică a lui homo patiens, rămîne statornică năzuința către divorțul de materie. Năzuință potențată (oarecum sensibilizată, umanizată) în urma armistițiului cu lumea fenomenală. Irealizarea începe cu propria alcătuire somatică a făpturii auctoriale: „Prin anotimp străin, la ceasul/ cînd aburi ca sudoarea curg
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
fiecare dată. Deși par scrise alb, direct, la prima mână, de fapt se poate ghici travaliul mult mai mare din spatele lor și gândirea producătoare pretențioasă. Dar Dan Lungu scrie și teatru, iar Nuntă la parter nu este primul lui text dramatic. Această scurtă piesă, în linia post-absurdului, ne înfățișează spațiul sumbru, închis și guvernat de reguli stricte al armatei. 9 soldați și cu sergentul 10 sunt captivii unui Big Brother fără chip, a cărui voce se ghicește în spatele unui difuzor ce
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
lor o carte nu e o constatare de sociologie. E însăși definiția mizeriei morale în care ne zbatem ca peștele pe uscat. Sistemul de educație facilitează astfel de împrejurări, astfel încât e de prevăzut că în următorii ani procentul va sălta dramatic. Metoda „grilelor” și a „testelor” — funest împrumut din țări unde ele sunt de mult înlocuite, după ce și-au dovedit nocivitatea — încurajează nu doar lenea de gândire, ci și frauda: a copia propoziții întregi de la colegul de bancă e riscant și
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
Jumătatea lui Flo e concepută cu dezinvoltură de Micaela Caracaș ca o personificare a “anostelii”; Dorina Chiriac, fiica lui Niki, e un îngeraș crud și opac, iar Șerban Pavlu un ginere pragmatic și inofensiv; întreaga distribuție susține impecabil tensiunea texturii dramatice (și a scenariului scris de Cristi Puiu și Răzvan Rădulescu). Un scenariu pe care Pintilie l-a transformat, cum e, de altfel, firesc și inevitabil, în cazul oricărui cineast adevărat, într-un film de autor, “un film de Lucian Pintilie
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
a căpătat dimensiuni cosmice: scurtă vreme mai târziu a fost zărită timp de șapte zile pe cer o cometă, iar soarele, transmite Plutarh, un an întreg a strălucit mai palid, semn că zeilor nu le-a fost indiferent evenimentul. Căderea dramatică a lui Caesar a devenit un motiv artistic prezent permanent, până și în epoca internetului, în cultura europeană. Imediat după înfăptuirea asasinatului conjurații au proclamat restaurarea Constituției republicane. Iulius Caesar anulase în fapt instituțiile și magistraturile tradiționale, golindu-le de
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
ale perioadei ceaușiste, cu o evoluție tot mai sumbră. Circumstanța că, azi, N. Manolescu se vrea întrucîtva mai detașat de „polul” reprezentat de Europa liberă, apăsînd pe pedala „mediatorului”, ce are în vedere recuperări, concilieri, echilibrări, spre a atenua unele dramatice rupturi și surpări, nu schimbă esența situației. Autorul Istoriei critice a literaturii române rămîne pe același continent al „liberalismului metodei eseistice” ca și al opțiunii prodemocratice, chiar dacă celei din urmă îi șterge accentele acute, avînd drept țel consolidarea unei poziții
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
documentație foarte bogată, cu multe texte și lucrări de negăsit în România și care nu erau la dispoziția nici a cercetătorilor din Moldova sovietică. Și am schițat toată evoluția chestiunii cu limba “moldovenească”, cu toate peripețiile ei, cu cotiturile, cu dramaticele schimbări de direcție - scrisul latin sau chirilic, modelul - limba literară sau o variantă regională -, influența limbii ruse, deci întreaga politică lingvistică sovietică de la anii ’20 încoace. - Știu că textele dumneavoastră au fost folosite ca instrumente, ca arme de luptă în
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
printr-un sentiment al răspunderii, nemaiîntâlnit până în prezent la alți ziariști, nici măcar la strident-justițiarul Cristian Tudor Popescu. Robert Turcescu încearcă mereu să răspundă, cu o ardoare abia stăpânită, unor întrebări pe care nu le adresează interlocutorilor, dar care îl preocupă dramatic: Cum sunt cei care ne conduc? Ce se ascunde dincolo de morga lor de oameni importanți? Sunt ei în stare să redreseze situația din România? Pe partenerii săi de discuție îi privește pătrunzător și îngrijorat. Știe de fiecare dată multe despre
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
medie de vârstă ajunge la 25 de ani - să demonstreze astăzi contrariul. Compozitorii au oferit două soluții distincte, în două opere pentru puține personaje și ansamblu instrumental cameral, cu o durată între 35-45 de minute. Ana Giurgiu optează pentru elemente dramatice din vechiul mysterium, pentru un lirism auster și profunzimea exprimării muzicale a subiectului biblic al lui Lot. Fără un subiect “de acțiune”, desfășurarea predominant statică poate afecta în unele momente atenția receptorului, iar remedierea unor mici probleme de orchestrație va
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
auctorială nu e doar factual autobiografică, ci și de răsfrîngere a unui destin nedrept, căci „amînarea” unei activități create a făcut ca zorii săi să se reverse de-a dreptul într-un crepuscul elegiac. Începutul a devenit, prin intervenția hiatului dramatic impus de istorie, doar o prefață a sfîrșitului. „Mijlocul” creator a fost grav prejudiciat, dacă nu anulat. Ceea ce face să apreciem cercetarea în cauză ca pe o operă cu precădere cvasimemorialistică, posedînd îndreptățirea unei pledoarii pro domo, dar în plus
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
iar sinelui poftitor de sinteze un tablou complet atât al structurii și evoluției exilului românesc în Occident, cât și al vieții din țară, în succesivele întreprinderi ale călătorilor ce nu lipseau a trece pe la cei mai reprezentativi români de la Paris. Dramatică prima revenire în țară în acea societate și printre acele evenimente de acum zece-treisprezece ani, la care acum nu ne mai prea gândim. Diarista își revede casa părintească, ocupată de călăul mamei martire - la procesul de recuperare, chemat de prietenul
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
apăra pacea, ci dreptul de a purta bijuterii și de a se îmbrăca în purpură. Lumea latină era mai emancipată decât cea greacă. Ce-i drept, întâmplarea se situa cam la două secole după Aristofan comediograful. Episodul, de-a dreptul dramatic povestit de Titus Livius, se petrecea sub consulatul austerului M. Porcius Cato și L. Valerius Potitus, tribun al plebei, în preajma anului 200 î.e.n. Era o vreme când se votau și se respectau legi de interzicere a darurilor făcute avocaților pentru
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
se impune, cercul, mereu cercul. În Africa, mărturisește Brook, ceea ce a căutat a fost tocmai posibilitatea de a face teatru pornind “de la acest punct zero pe care îl constituie un grup de oameni dispuși în cerc”. Cercul favorizează concentrarea acțiunii dramatice, el reduce lumea pentru a o elibera apoi. Teatrul lui Brook vrea să fie simplu “în măsura în care cercul este simplu fiind în același timp simbolul cel mai încărcat de sens”. Oare un maestru - caligraf nu-și demonstrează, în interiorul unei mînăstiri japoneze
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
din poezie și proză, în dramaturgie ne aflăm, la 1936, într-un mare impas: „Ceea ce e sigur este că în literatura teatrului nu s-a întâmplat în ultimii zece ani nimic. Câteva lucrări izolat interesante, poate da. Dar o literatură dramatică vie în întregul ei, organică prin necesitățile ei de expresie și de creație, hotărât nu avem.ș...ț Reîntoarcerea la Haralamb Lecca este de-a dreptul simbolică. E un act definitoriu. El arată precis vârsta la care se găsește astăzi
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
întregul ei, organică prin necesitățile ei de expresie și de creație, hotărât nu avem.ș...ț Reîntoarcerea la Haralamb Lecca este de-a dreptul simbolică. E un act definitoriu. El arată precis vârsta la care se găsește astăzi literatura noastră dramatică, spiritul ei, exigențele ei, ambițiile ei de gândire, de sensibilitate, de bogăție psihologică. Când în poezie punctul culminant este Arghezi, când în epică este Rebreanu, în teatru punctul limită este Haralamb Lecca”. Nu numai că nu apar nume noi în
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
limită este Haralamb Lecca”. Nu numai că nu apar nume noi în teatrul românesc, dar nici dramaturgii consacrați nu mai aduc contribuții noi, vezi cazul Camil Petrescu. Interesantă în acest sens este seria Banca H cu accente polemice împotriva cronicarilor dramatici români, apatici și lipsiți de inițiative, pe care Mihail Sebastian îi găsește principalii responsabili pentru declinul teatrului nu numai ca literatură, ci și ca instituție, câtă vreme continuă să fie dominat de figura deja mitică a lui Caragiale. Ca și
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
într-o altă vârstă a literaturii române, Sebastian condamnă excesul de traduceri din literatura străină, mai ales că în alegerea pieselor nu funcționa un criteriu selectiv. Și în articolele critice la cărți de poezie sau de proză, și în cronicile dramatice, el depășește un prim stadiu al analizei textelor sau al emiterii unei judecăți de valoare în direcția satisfacerii unei nevoi teoretice, atingând, de exemplu, și problema punerii în scenă a textelor dramatice. Slăbiciunea pe care o are Sebastian pentru documentul
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]