1,423 matches
-
nominalizat la Oscar, pentru Cel mai bun actor în rol principal, pentru personajul Ferdinando Cefalú, interpretat în 1961 în filmul "Divorț în stil italian, regia Pietro Germi. Din ultimii ani ai carierei sale actoricești este de menționat filmul de profund dramatism "Susține Pereira". a jucat cu entuziasm și dăruire totală în comedii, în drame psihologice, în melodrame și în filme istorice, refuzând și în ultimii ani odihna și plictiseala unei existențe comode, departe de platourile de filmare. Astfel că, într-o
Marcello Mastroianni () [Corola-website/Science/297980_a_299309]
-
marmură din 1893 în Metropolitan Museum of Art New York) este inclus ulterior, precum multe alte compoziții ale sculptorului, în „Poarta Infernului”. Orfeu este surprins de Rodin în momentul în care regretă că și-a zărit iubita, acoperindu-și deznădăjduit ochii. Dramatismul scenei amintește de cele două statui ale clasicistului Antonio Canova, „Orfeu” (1775-76) și „Euridice” (1773-75), care aveau de asemenea ca temă căderea definitivă a nimfei în Tartar (Museo Correr, Veneția). În ajunul primului război mondial, poetul Guillaume Apollinaire încearcă să
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
ar putea pierde vocea, Lewis și-a format un program strict înaintea concertelor. Genurile muzicale abordate de Leona Lewis variază de la pop clasic până la RnB contemporan sau soul. Motivul omniprezent în cântecele interpretei este dragostea, teme precum feminismul, senzualitatea și dramatismul apărând și ele frecvent în materialele discografice ale acesteia. Albumul de debut al interpretei, intitulat " Spirit", a fost recomandat „persoanelor care iubesc baladele”, conținutul său variind de la cel mai sofisticat cântec, „Bleeding Love”, până la compoziții „ușor aspre” precum „Whatever It
Leona Lewis () [Corola-website/Science/312196_a_313525]
-
de Conservator din Europa comparativ cu stilul didactic aplicat de membrii Grupului. Un exemplu este critica sa foarte dură la adresa primei simfonii a lui Serghei Rahmaninov. Dintre compozitorii Occidentali Cui îi aprecia pe Franz Liszt și pe Hector Berlioz. Admira dramatismul muzical al lui Wagner dar nu era de acord cu metodele compozitorului de a le atinge (cum ar fi sistemul de laitmotiv sau predominanța orchestrei). Cui a compus muzică în aproape toate genurile muzicale existente la vremea respectivă. Însă, spre deosebire de
Cezar Antonovici Cui () [Corola-website/Science/330185_a_331514]
-
alte opere ale lui Perugino, se poate observa relația fină între încărcătura sentimentală a scenei, natura exterioară și arhitectură. În "„Pietà”", artistul utilizează o construcție picturală prin care reușește să arate greutatea trupului neînsuflețit al lui Iisus. Culorile folosite accentuează dramatismul scenei, iar efectul de perspectivă creat de coloane și arcade domină întreaga construcție monumentală. Fresca cu tema "„Răstignirii lui Christos”" se afla într-o încăpere destul de mică a bisericii "Santa Maria Maddalena dei Pazzi" din Florența. Perugino a inclus în
Pietro Perugino () [Corola-website/Science/312224_a_313553]
-
vorbe-n vânt: nu există temă, adânc îndurată/suferită de Duhul uman terestru, pe care Eugen Evu să nu și-o fi apropriat, să nu o fi trăit, întru carnea Logosului său personal și să nu o fi exprimat, cu dramatism uneori atingând treptele sublime ale tragicului. Așa că nu ne miră cum, prin noul său volum („Poeme interminabile”), Poetul Eugen Evu, academician al Accademiei Internazionale “Il Convivio”, Sicilia, Italia - a ajuns să “adulmece”, în deaproape, indeterminarea/”interminabilitatea” divină a orfismului. Poemele
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
să abdice de la idealul său moral. Piesa, cam nesigură în construcție, cu lungimi pe care un regizor mai atent, mai exigent, putea - și chiar trebuia - să le îndepărteze, cu momente mai puțin realizate, dar și cu bune scene de autentic dramatism, a fost pusă în scenă de Ion Deloreanu, corect dar plat. Greul cade pe umerii lui Ion Săsăran, interpretul lui Barbu, care-l înfățișează pe eroul său robust sufletește, echilibrat, interiorizat, reținut, sobru." (Teatrul, nr. 12/1977) "Piesa lui Tudor
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
unei perioade în care artistul a fost preocupat de imaginea marginală a societății. În anul 1889, a realizat în mod similar un bătrân cerșetor sprijinit într-un toiag care întinde pălăria trecătorilor și care ține o traistă sub brațul drept. Dramatismul acestuia este cu mult mai puternic decât în tabloul din 1880 prin folosirea mijloacelor de natură literară cum este umbra care se profilează pe zidul de fundal al imaginii. Interesul pe care l-a manifestat pictorul după anul 1880 poate
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
pictat o lucrare de dimensiuni reduse dar plină de semnificații intitulată " La împărțitul porumbului". Lucrarea prezintă o gloată tristă a țăranilor înfometați, sărăcăcioasă, care merge spre conac. Din determinarea și dârzenia figurilor se înțelege prevestirea unei furtuni. Tensiunea de un dramatism evident, rezultă din masa compactă de țărani sugerată în mod genial prin șirul întunecat al căciulilor, întregul efect fiind obținut ușor fără artificii sau o literaturizare a motivului. Beneficiind de o cromatică de excepție unde lumina aurie se distribuie calm
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
emoționant document de viață. Comparându-l cu "Autoportretul" pictat în anul 1891 ce degajă o energie scânteietoare a tinereții sau chiar cu "Autoportretul" făcut în anul 1900, unde s-a înfățișat plin de robustețe fizică, "Un zugrav" se remarcă prin dramatismul expresiei măcinate de boală precum și prin determinarea ce transpare din privire și atitudine, de continuare și desăvârșire a operei artistice pentru care era convins că s-a născut. Lucrarea oglindește nu numai propria-i suferință, ci și condiția grea a
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Gerome" din 1506. Totuși în portretele sale și mai ales in lucrarea "Alegoria viciului și a virtuții" din 1505 se poate remarcă stilul naturalist al lui Giorgione. Pe masura maturizării, stilul lui Lotto a evoluat de la clasicismul lui Giorgione la dramatismul vibrant al lui Correggio. Prima informație mai exactă despre artist se referă la anul 1503 când artistul lucra la Treviso, un oraș prosper aflat pe teritoriul Republicii Venețiene. Aici își dobândește celebritatea prin portretele și tablourile sale religioase. Sub patronajul
Lorenzo Lotto () [Corola-website/Science/320650_a_321979]
-
poziție pentru a fi observată este cea frontală; lucrarea reprezintă emoțiile umane în cea mai adâncă și impresionantă expresie a trăirilor lui. Împreună cu "Altarul lui Zeus și al Atenei din Pergamon" este un exemplu de sculptură scenografică elenistică de un dramatism dus la extrem. Din Renaștere, acest grup statuar este reprezentativ artei antice și al curentului academic și baroc al artei elenistice. Expresia de vinovăție și de mare dramatism a lui Laocoon, care face contorsiuni în agonia dureroasă, provoacă fiori. Șerpii
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
Atenei din Pergamon" este un exemplu de sculptură scenografică elenistică de un dramatism dus la extrem. Din Renaștere, acest grup statuar este reprezentativ artei antice și al curentului academic și baroc al artei elenistice. Expresia de vinovăție și de mare dramatism a lui Laocoon, care face contorsiuni în agonia dureroasă, provoacă fiori. Șerpii monstruoși încolăciți în jurul celor trei, cu scopul de a-i omorî ca pedeapsă divină, leagă prin liniile lor curbe grupul statuar și conferă din punct de vedere vizual
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
personaje expresive: Răzvan Vasilescu interpretează „un individ odios și nociv, desenat în culori tari și crude”, în timp ce Mara Grigore, Mircea Rusu și Dan Condurache reușesc să depășească limite1e rolurilor încredințate lor. Imaginile filmate de Vivi Drăgan Vasile se remarcă prin dramatism. Concluzia criticului este următoarea: "„filmul, cu aluzii metaforice (ca secvența sacrificării cailor albi în curtea televiziunii), devine șocant uneori, îndeosebi prin violențele de limbaj, aproape insuportabil prin brutalități (secventa interogatoriului cu palme și pumni, scena violului din incinta arhivei și
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
o frescă socială a perioadei antebelice. Astfel, "Ion Sântu" se situează la nivelul calitativ al prozei interbelice a lui Ion Marin Sadoveanu. Tonul și stilul acestui roman este același din "Sfârșit de veac în București", remarca Nicolae Manolescu, dar lipsește dramatismul scenelor din romanul anterior. Principalul cusur al romanului îl constituie, în opinia lui Petre Răileanu, „lipsa de concentrare a epicului”, fiind urmărite prea multe fire epice secundare care complică inutil acțiunea. "Ion Sântu" poate fi considerat un roman pedagogic sau
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
unei Transilvanii dramatice, pe chipul căreia însemnele unei sublime frumuseți stau alături atât de firesc încât se resimte comunicarea de adâncime, chiar condiționarea, cu adâncile răni ale suferinței ancestrale; un univers rustic aspru, cu dealuri și munți bolovănoși, expresie a dramatismului conținut, dar și a unei substanțe cu duritate de cremene, cu vegetație frustă, rodind atâta frumusețe câtă amară esență, populat de un soi aparte de oameni, a căror înaltă, pură chemare se decantează dintr-o ființă trudită și noduroasă; viziunea
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
2008, "" a fost selectat în Registrul de Film al Statelor Unite de către Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii ca fiind „semnificativ din punct de vedere cultural, istoric sau estetic”. Pelicula, o adaptare după romanul lui James Dicky, este o producție plină de aventuri și dramatism, o poveste despre supraviețuire în condiții inimaginabile. Lewis (Burt Reynolds), Ed (Jon Voight), Bobby (Ned Beatty) și Drew (Ronny Cox) decid să își lase necazurile la birou, dar și copiii și soțiile acasă și pleacă pentru câteva zile în sălbăticie
Eliberarea () [Corola-website/Science/318644_a_319973]
-
Maiano, fratele său, sculptorul Benedettoo, iar partea de pictură revenind lui Ghirlandaio. Astfel, în lucrarea "Funeraliile sfintei Fină" ("Esequie di santa Fină"), figurile umane sunt tratate cu multă naturalețe. Unele din personaje au în privire ceva ce le detașează de dramatismul scenei, sentimentul de emoție fiind disimulat în seninătate și monumentalitate. Printre oamenii reprezentați trebuia să fie prezenți și cei de vază care au finanțat întregul ansamblu artistic. Aceeași grandoare este vizibilă și în "Vestirea morții sfintei Fină" ("Annuncio della morte
Domenico Ghirlandaio () [Corola-website/Science/320581_a_321910]
-
libertăți, fericiri și vise. 2018. Iluzia este starea de hipnoză a realității unde și aceasta se crede liberă și fericită. 2019. Numerele sunt concretețea adevărului absolut ce înoată pe apele iluziei. 2020. Câte speranțe, fericire și dinamism ascunde iluzia și dramatism adevărul ei. 2021. Drama, împlinirea, fericirea, speranța sunt simple metafore scrise de Iluzia Vieții adevărului iluzoriu. 2022. Cum ar arăta stelele în lipsa iluziei de a cunoaște frumosul? 2023. Nu poate exista iubire fără iluzie, iar cum Dumnezeu este iubire înseamnă că
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
crescut în orășelul Sudbury. Mama sa, Lisa (Capuano), este director artistic la Concord Youth Theater, iar tatăl său, Robert Evans, este dentist. Chris are dou surori, Carly, absolventă a școlii de arte de la New York University și Shanna, o profesoară de dramatism și engleză la Lincoln-Sudbury Regional High School, dar și un frate mai mic, Scott, care de asemenea este actor și a apărut în telenovela "One Life to Live" de pe ABC. Unchiul lor, Mike Capuano, este reprezentant al "Massachusetts Congressional district
Chris Evans () [Corola-website/Science/334337_a_335666]
-
europene la figuratic s -a manifestat în cadrele canonului greco-roman sau, mai rar, prin recuperarea formulelor stilistice proprii artelor primitive. De aceea, recursul deschis al lui Mircea Roman la canonul egiptean - frontal, imobil, atemporal și hieratic- abordat modern, cu accentuat dramatism, subliniind voit hiatul cronologic, a fost imediat remarcat și răsplătit cu cea mai înaltă distincție:Premiul întâi la Trienala de Sculptură de la Osaka, în 1992. Se pune întrebarea: De ce alege Roman canonul egiptean? Fiind sintetic, afirmând supremația spiritualului asupra materialului
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
în concertele realizate de Jonas Brothers artista a fost prezentă sub titulatura de invitat special. Genurile muzicale abordate de Jordin Sparks variază de la RnB la pop sau soul. Tema omniprezentă în cântecele interpretei este dragostea, motive precum încrederea, senzualitatea și dramatismul apărând și ele frecvent în materialele sale discografice. Stilurile muzicale abordate pe albumele "Jordin Sparks" și "Battlefield" au stârnit interesul criticii din S.U.A, "site"-ul allmusic apreciind cele două materiale discografice în comparație cu tendințele stilistice ale muzicii pop contemporane
Jordin Sparks () [Corola-website/Science/312777_a_314106]
-
Cn(aeius) Pompeius și întâlnindu-se cu acesta în părțile Macedoniei, lângă Heracleea Lyacestis (azi Bitolia-Monastir n.n.) a purtat cele mai frumoase negocieri.”" Profesoara Elena Saulea a evidențiat ideea că scenariul impozant conține elemente de istorie, de fantezie și de dramatism existențial. Regele Burebista este descris în film ca un „creator de identitate, de orizont al gândirii ce se înalță peste zădărnicia timpului”. Personajul principal nu este înfățișat ca un războinic, ci ca un conducător inteligent care știe să se folosească
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
Astfel, între altele, de ce era nevoie a se invoca părerile unor ipochimeni, fără nici o autoritate în materie, ca Lotar Rădăceanu sau Matei Socor, pentru a amenda la un moment dat poezia lui Cotruș?! De ce să scapi din vedere complexitatea și dramatismul problematicii religioase la un poet ca Vasile Voiculescu, trecând mult prea ușor peste un text capital în materie, cum este Confesiunea unui scriitor și medic 8, și făcând cu totul abstracție de ultimul volum de versuri, Clespidra 9, de altminteri
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
și profunzime prin paralelismul dintre agresivitatea mecanismului Istoriei și dimensiunile grotești ale eforturilor individuale de a supraviețui cu orice preț”. O opinie mai nuanțată a formulat-o Tudor Caranfil care a remarcat că succesiunea întâmplărilor nu determină o creștere a dramatismului, iar prăbușirea personajelor în Infern este, din acest motiv, prea schematică. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Osînda" al lui Sergiu Nicolaescu), iar compozitorul
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]