908 matches
-
pronominale propriu-zise și de politețe, în conformitate cu particularitățile situației de comunicare; depășirea blocajelor în comunicare; relevarea caracteristicilor rolului de emițător al unui mesaj în diferite contexte; evidențierea calităților unui ascultător activ; adaptarea ca locutor la particularitățile interlocutorului; interpretarea anumitor roluri; realizarea dramatizărilor; activitățile de memorizare; realizarea lecturii după imagini; comunicarea scrisă la nivel de achiziții, dar și de exersare: ,,scrierea" unei etichete, a propriului nume; realizarea unei scrisori, a unui afiș, a unei invitații, a unei felicitări etc.; comunicarea orală, în realizarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
dialogate de cele narative, respectiv descriptive (chiar monologate cu exemple accesibilizate); exerciții de interpretare a construcțiilor figurate; exerciții de grupare a imaginilor artistice; exerciții de memorare a unor texte în versuri, a unor replici, a unor roluri (în vederea realizării de dramatizări) etc. 6.3.10. Experiența dirijată Experiența dirijată 186 este metoda didactică ce constă în antrenarea copiilor în realizarea unor activități reale sau simulate, în vederea descoperirii și/sau fixării de informații. Caracteristici și repere aplicative ( Rolul conducător în valorificarea acestei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
recuperatorii); b) mijloace de învățământ care cu precădere facilitează transmiterea unui anumit mesaj didactic: jocuri: teatrul de păpuși, teatrul cu umbre, teatrul cu siluete, jocuri de masă cu imagini, Loto, Puzzle, truse cu accesorii și costume pentru jocuri de creație, dramatizări, măști și păpuși pentru mânuit 240, ,,jucării educaționale" adecvate nivelului de vârstă etc.; aparate, instrumente de laborator fonetic/logopedic: aparate cu căști, sistem central de coordonare a audiției, de verificare/întărire a pronunției individuale etc.; echipamente tehnice/elemente funcționale: calculator
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
dramatic Valorificată aici ca sintagmă terminologică din rațiuni vizând consecvența prezentării, didactica textului dramatic presupune, pentru etapa preșcolarității, nu abordarea propriu-zisă a unui text dramatic, ci punerea în scenă a unei piese de teatru pentru copii, a unei scenete, respectiv dramatizarea unui text epic și transpunerea sa, de asemenea, într-o secvență de teatru preșcolar. Precizarea deschide astfel cele două direcții vizate în grădiniță: formarea copilului preșcolar ca ,,spectator", receptor al piesei de teatru/scenetei/teatrului cu umbre/teatrului de păpuși
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cele două direcții vizate în grădiniță: formarea copilului preșcolar ca ,,spectator", receptor al piesei de teatru/scenetei/teatrului cu umbre/teatrului de păpuși etc.; stimularea implicării copiilor în punerea în scenă a unei piese de teatru, respectiv în realizarea de dramatizări ale unor texte/fragmente de texte epice îndrăgite (schițe, basme, fabule etc.). Perspectiva inițială, cea a receptării și, implicit, a decodării, interpretării (de exemplu, ca formă de ,,rezonare" cu acțiunile unora dintre personaje), așadar a raportării la textul dramatic presupune
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în condițiile în care tactul, răbdarea cadrului didactic, coroborate cu buna cunoaștere a copiilor grupei se constituie în premise ale găsirii de soluții care să ancoreze preșcolarii în atmosfera teatrului (inclusiv a teatrului cu umbre, a celui de păpuși etc.). Dramatizarea ca ,,produs"-piesă de teatru pentru care cadrul didactic realizează, în principiu, trecerea de la textul epic la succesiunea de replici și la indicațiile scenice specifice textului dramatic (sau valorifică un astfel de ,,produs" din auxiliarele existente, adaptat însă particularităților grupei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în care l-au perceput copiii (de exemplu, lada veche, urâtă, mică, neagră-maronie, din lemn, cu încuietoare, ruginită la încuietoare, cu mâner...ca la podul casei bunicilor etc.). Aceeași modalitate de lucru se poate aplica pentru lumea personajelor reprezentate în dramatizare, urmând a le descrie pentru a alege cât mai bine actorul și vestimentația corespunzătoare etc. Copiii preșcolari sunt astfel responsabilizați, fiecare îndeplinind un anumit rol în punerea în scenă a dramatizării 325: dă idei pentru realizarea decorului, a vestimentației, ajută
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
lucru se poate aplica pentru lumea personajelor reprezentate în dramatizare, urmând a le descrie pentru a alege cât mai bine actorul și vestimentația corespunzătoare etc. Copiii preșcolari sunt astfel responsabilizați, fiecare îndeplinind un anumit rol în punerea în scenă a dramatizării 325: dă idei pentru realizarea decorului, a vestimentației, ajută la confecționarea acestora, își exprimă părerea în legătură cu fondul sonor ales, interpretează rolul unui anumit personaj, deschide și închide cortina, își prezintă colegii-actori etc. Trebuie precizat că toate aceste activități implică îndrumarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în grădiniță; sunt vizate, în acest sens, relaționarea oral grafic în comunicare, realizarea/completarea de machete care să reflecte receptarea și decodarea corectă de către copiii a unui text (lecturat, povestit de educatoare), capacitatea de redare a unei replici în cadrul unei dramatizări (cu nuanțele posibile la fiecare nivel de vârstă) etc. Tema de lucru în clasă se poate concretiza într-o activitate individuală sau pe grupe vizând, de exemplu, gruparea personajelor aparținând aceluiași text, corelarea unei imagini cu reprezentarea grafică a silabelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc., Secrieru 2006 etc. 264 Vezi, de exemplu, repovestirea în abordare integrată (Manolescu 2002: 64) repovestire pe baza imaginilor, analiza la nivelul propoziției/cuvântului/silabei, numărarea cuvintelor, silabelor, desenarea personajelor, interpretarea anumitor roluri, a anumitor cântece, confecționarea anumitor materiale, în vederea dramatizării etc. 265 În unele lucrări de specialitate se realizează distincția, în cadrul povestirilor copiilor, între povestirea după o temă dată, povestirea după jucării, povestirea după modelul educatoarei etc. vezi, de exemplu, Pâslaru 2003: 82. Important considerăm, în acest context, în lucrarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
forme literare, despre Oameni și cărți de Silvian Iosifescu, Permanențe franceze de Bazil Munteanu. Teatrul este și el sistematic comentat. Al. Rosetti analizează opera lui Mihail Sebastian, Amelia Gherson scrie despre Cehov, F. Aderca face cronica la spectacolele cu Nana, dramatizare după Zola de N. Kirițescu, jucată la Teatrul Ateneului, la dramatizarea lui I. Șahighian după Anna Karenina de Tolstoi, pusă în scenă la Teatrul Odeon, sau scrie despre spectacolele de la Naționalul bucureștean cu Seringa lui Tudor Arghezi. Tot F. Aderca
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
de Bazil Munteanu. Teatrul este și el sistematic comentat. Al. Rosetti analizează opera lui Mihail Sebastian, Amelia Gherson scrie despre Cehov, F. Aderca face cronica la spectacolele cu Nana, dramatizare după Zola de N. Kirițescu, jucată la Teatrul Ateneului, la dramatizarea lui I. Șahighian după Anna Karenina de Tolstoi, pusă în scenă la Teatrul Odeon, sau scrie despre spectacolele de la Naționalul bucureștean cu Seringa lui Tudor Arghezi. Tot F. Aderca prezintă cititorului român piesa Mașina de scris de Jean Cocteau, în
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
Purificarea se realizează prin mijloace materiale sau spirituale. În prima categorie intră spălarea rituală (ablutio) cu apă, purificarea prin foc sau fum, atingerea unor substanțe sau obiecte dotate cu puteri magice. În a doua categorie intră confesiunile publice, dansurile și dramatizările rituale, diferitele forme de penitență: abținerea de la consumarea anumitor alimente (intervale de post), renunțarea la relațiile sexuale, interdicții privind efectuarea unor activități curente și, la limită, diverse forme de asceză. Actul vindecării se poate consuma În acțiuni obișnuite (Îngurgitarea unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
grade diferite de participare, Întreaga colectivitate rurală. Ele activau forme culturale complexe: rituri, dansuri, creații literare folclorice (orații, balade, doine, strigături etc.), obiecte cu semnificații simbolice (colacul, plosca, inelul, bățul starostelui, bradul Împodobit etc.), manifestări de teatru popular sau de dramatizare a comunicării normelor tradiționale de viață. Ceremonia nunții era gestionată de specialiști rituali (preotul, starostele, colăcerul, brădarul) și de membrii comunității, care căpătau roluri bine determinate și care trebuiau să se conformeze unui scenariu ritual strict: mirele și mireasa, nașii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
uzajurilor este subliniată și de analiza istorică a lui S. Davis (1986, p. 45): Paradele și ceremoniile s-au dezvoltat ca moduri de comunicare majore. Pentru cei care munceau, aflați În situația de a se diferenția de vecinii lor Înstăriți, dramatizarea străzii putea articula pretențiile la un statut respectabil. În vremurile dificile, marșurile pe străzi puteau arăta contestarea mânioasă a ordinii sociale. Pentru cei săraci, pentru imigranți, pentru muncitorii marginalizați, performanțele stradale erau rituri ale solidarității locale. Ele puteau fi folosite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
străzi puteau arăta contestarea mânioasă a ordinii sociale. Pentru cei săraci, pentru imigranți, pentru muncitorii marginalizați, performanțele stradale erau rituri ale solidarității locale. Ele puteau fi folosite și pentru a construi imagini ale unei ordini sociale alternative. Clasele Înstărite foloseau dramatizarea străzii În moduri variate, pentru a construi imagini ale legitimității puterii pe care o dețineau. Pelerinajultc "Pelerinajul" În diferite momente ale anului, În diferite puncte ale planetei, mii de oameni pornesc Într-o călătorie, uneori mai lungă, alteori mai scurtă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tranziția În cadrul acestei sărbători: grupuri de aceeași vârstă sau sex, grupuri ocupaționale, militare și religioase; d) rituri de inversiune: răsturnările simbolice marchează opoziția dintre viața normală (bazată pe respectarea ierarhiilor și a normelor) și viața sărbătorească. Acum, prin deghizări sau dramatizări, pot fi inversate atributele de sex, vârstă, poziție socială (oamenii simpli mascați În regi, generali, bogătași) sau de structură religioasă (mascarade, etichetate deseori drept „blasfemii” ale actelor, oficianților, figurilor și simbolurilor religioase); e) rituri de etalare ostentativă a elementelor simbolice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sărbătorii sunt pregătite și consumate cantități uriașe de alimente și băutură. Deseori, acestea pot include mâncăruri tradiționale, care se prepară numai cu ocazia unei anumite sărbători și al căror consum implică ideea unor forme de comunicare cu duhurile strămoșilor; g) dramatizări ritualice: În diversele spații consacrate sărbătorii au loc puneri În scenă (de obicei) ale narativelor mitice de Întemeiere. Prin aceste dramatizări, comunitatea retrăiește, cu o intensitate sporită, momentele sacre ale Începuturilor, faptele, suferințele, sacrificiile, miracolele și victoriile zeilor și eroilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu ocazia unei anumite sărbători și al căror consum implică ideea unor forme de comunicare cu duhurile strămoșilor; g) dramatizări ritualice: În diversele spații consacrate sărbătorii au loc puneri În scenă (de obicei) ale narativelor mitice de Întemeiere. Prin aceste dramatizări, comunitatea retrăiește, cu o intensitate sporită, momentele sacre ale Începuturilor, faptele, suferințele, sacrificiile, miracolele și victoriile zeilor și eroilor civilizatori; h) rituri de schimb: acestea pot lua diferite forme: 1. transferurile reciproce de daruri, schimburile de vizite Între grupuri sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
perioadă de conflict ritualizat și de celebrare, la răscrucea dintre iarnă și primăvară, exces și abstinență, moarte și renaștere, muncă și distracție, Între așa-numita civilizație și ceea ce este perceput ca sălbăticie (masca omului sălbatic). Caracterizat de deghizare, dans, muzică, dramatizare, teatru stradal, parade și procesiuni, el permite străpungerea granițelor dintre clase și stări sociale, genuri, rase, etnii și cartiere ale orașelor. (M.C. Riggio, 2003, vol. I, p. 226) Într-o definiție sumară, carnavalul este o perioadă de evenimente populare festive
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru purtări care, În orice alt moment, ar fi fost pedepsite cu biciuirea, temnița sau moartea (J.G. Fraser, 1980, vol. IV, p. 237). Carnavalurile Europei rurale (creștine, dar necontrolate integral de Biserică) instituiau o dezordine analoagă haosului primordial, funcționând ca dramatizări calendaristice ale confruntării dintre viață și moarte. Ele musteau de rituri magice care vizau asigurarea fertilității, alungarea duhurilor malefice (reprezentate de măștile grotești), stimularea bogăției prin consumul excesiv de alimente și băuturi, suspendarea sau inversarea atât a ordinii sociale, cât și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
S. Kinser, 1999; P. Riggio, 2004, pp. 20-21; P. Stallybrass, A. White, 1993, pp. 280-290). Carnavalul este alcătuit din numeroase manifestări, integral sau parțial ritualizate. Lista componentelor ritualice esențiale variază Însă de la un autor la altul: performanțe artistice, farse și dramatizări hilare, forme de amenințare simbolică, defilări marcate de acte și declarații licențioase, travestiri, consum excesiv de băutură, spectacole stradale improvizate (D. Gilmore, 1998, pp. 16-26); mascări, acțiuni de negare a ordinii, relații ambivalente Între sexe, manifestări efemere, care neagă statusurile și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tobe, clopote, diverse vase și instrumente tradiționale. Participanții se strâng Într-un loc public și de acolo se Îndreaptă zgomotos către locuința persoanei care a ofensat comunitatea. Aici, o batjocoresc prin texte inventate pe loc, continuă hărmălaia și produc diferite dramatizări specifice sărbătorilor, cum ar fi mascarea, excesele de băutură și acțiunile licențioase (P. Tokofsky, 1997, vol. I, p. 120). Charivari era un ritual de judecată populară, folosit În cazuri ce implicau o violare a standardelor comunității referitoare la comportamentul sexual
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de roman), Paul Constant, Sabina Paulian, Gh. I. Chițibura și V. Cernăianu. În traducerea lui Al. Iacobescu se publică Demonul de Al. Pușkin. Cronica dramatică înregistrează spectacolele Teatrului Național din Craiova cu Doamna lui Ieremia de N. Iorga și Idiotul, dramatizare de Arcadie Baculea, după romanul omonim al lui Dostoievski. La „Cronica literară”, Gh. I. Chițibura și V. Cernăianu comentează volume de Al. Lascarov-Moldovanu (Cohortele morții), C. Argintaru (Agonia soarelui), Const. Jaleș (Arabescuri), Ion Dongorozi (Țucu) și A. C. Calotescu (Duel de
CRAINICUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
o istorie a literaturii române la microfon”, evocă sistematic prezența pe calea undelor a literaturii române, de la cea veche până la cea din deceniul al optulea, accentul principal fiind pus pe popularizarea acesteia (prin recitaluri și lecturi făcute de actori, prin dramatizări), pe conferințele și lecturile unor scriitori însemnați (cu deosebire N. Iorga, apreciat ca decanul conferențiarilor la radio, și T. Arghezi, colaborator statornic), pe scriitorii care au fost nu doar colaboratori, ci și îndrumători ai radioului (L. Rebreanu, V. Voiculescu, V.
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]