1,112 matches
-
din literatura franceză, și ai avocatului Nicu Iorga, o vreme subprefect de Botoșani. Se trage pe linie paternă din negustori, un strămoș al său, Iorga cupețul, fiind atestat la Botoșani prin 1750, iar pe linie maternă imediată, din politicieni și dregători. Printre înaintașii din ambele ramuri se numără oameni de carte, cu preocupări predominant istoriografice. Străbunicul Manole Iorga, băcan înstărit, îngrijea arhiva orașului Botoșani și colecționa documente asupra trecutului urbei; un străunchi după mamă, Manolachi Drăghici, a publicat în 1857 Istoria
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
urmă, ajunge profesor suplinitor la țară. După un timp va fi promovat inspector școlar-șef. În ultima vară a regimului ceaușist se vede trimis, ca împuternicit al partidului, în campania de recoltare: prilej de a descoperi indolența, parazitismul și matrapazlâcurile dregătorilor locali. Biografia lui Miron o include și pe aceea a tatălui său, precum și un fel de cronică a familiei lor. Moara de nisip devine, în ultima parte, roman politic, preludând Iisus Tămăduitorul, carte unde protagonistul, Liță Onacă, exercită funcția de
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
înfățișând reprezentarea unui spectacol imaginar - având drept subiect vinderea lui Platon ca sclav, după moartea lui Socrate - desfășurat pe scena teatrului de la Cișmeaua Roșie, în vremea lui Ioan Caragea, „hospodar la Kara Iflak”, domnul fiind de față, însoțit de principalii dregători. O lovitură de stat pusă la cale de Marele Agă este dejucată, în final, prin vigilența slugarnică a Poetului Curții. Piesa-cadru are aspectul unei savuroase farse satirice, cu viguros mesaj democratic (și, în contextul vremurilor în care a fost scrisă
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
așa va face”), aflăm din a XXIX-a anecdotă că Gheorghe Ștefan, pe când era boier, a așezat la temelia viitorului cuplu o răpire. Era văduv - ne spune Neculce - acest descendent al Ceaureștilor, „murindu-i giupâneasa” (deși remarcabilul Dicționar al marilor dregători..., întocmit de Nicolae Stoicescu, nu ne vorbește despre o altă soție a viitorului Voievod), poate fiindcă avea nevoie, în text, de apariția bărbatului „stătut” (din motive pe care codul bisericesc le-ar putea explica lesne) și, prin urmare, „plin de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să fi fost una autentică, nu o înscenare), căci Safta nu era deloc o „giupâneasă săracă”, ci coborâtoare din familia Boeștilor. Soră cu Ștefan Boul (care va ajunge mare vornic) și cu Pătrașcu Boul (ginere și cumnat de Voievozi, mare dregător și în Moldova, și în țara Românească), Safta era al doilea copil al lui Toader Boul, nepot al marelui postelnic Cozma Șarpe, un „neliniștit” amestecat în disputele din vremea lui Vodă Tomșa, tulburări în care își va pierde și capul 30
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ale lui Lăpușneanu l-au convins pe regele Sigismund al II-lea August să poruncească arestarea lui Ștefan I Tomșa și confiscarea bunurilor (care n-au îmbogățit prea mult trezoreria regală) pe care le transportase din Moldova. Va ordona apoi dregătorilor de margine să le taie capetele fostului Domn, lui Moțoc și lui Spancioc, întrucât Tomșa constituia un pericol pentru părțile dinspre Moldova ale regatului. Cei trei își fac testamentele și, în ziua de 6 mai 1564, capetele lor cad sub
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
listele tragice” Cum despre „văduvele domnești” va fi vorba în cele mai multe dintre paginile acestei cărți, să-mi îngăduie cititorul ca, în acest capitol, să cobor un „etaj” al lumii elitelor românești, pe palierul boierilor - mai exact pe cel al marilor dregători (ajutat de Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu) și să încerc să evoc câteva „neveste rămase fără bărbat”. Vor fi multe dintre ele (femei nevoite să-și cheme părinții în judecată pentru a obține integralitatea zestrei făgăduite, cum a fost acea Marie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vlădaia, a fost soția marelui logofăt Vâslan Furcovici, socotit hiclean de Voievodul Vlad Vintilă și ucis din această pricină înainte de 11 ianuarie 1535. Urmașele lui Vlad Voievod Călugărul și cei din apropierea lui apar frecvent în compunerea unor familii ale marilor dregători. Pârcălabul Gherghina era frate cu Doamna Rada a lui Vlad Călugărul, iar fiica lui, Hrusana, a fost măritată cu Drăghici Craiovescu (fiul lui Danciu zis Gogoașe), cel care a nutrit la un moment dat visuri de domnie („s-a rădicat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
avut loc la Târgoviște), căruia Calea i-a fost primă soție. Se înrudea Calotă - frate cu marele Dobromir, cel omorât de Petru Cercel cu Buzeștii și cu Mihai Viteazul. Fiicele lui Mihai Viteazul au fost și ele neveste de mari dregători. Marula, fiică naturală, a fost măritată (fiind cea dintâi soție) cu marele sluger Socol Cornățeanu (pe care seimenii răsculați îl vor omorî în 1655), iar Florica, fiica bună, l-a luat pe un alt sluger, Preda, care - după numele soției
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Șerban Vodă Cantacuzino, care o ținea pe Maria), cel omorât în bătălia de la Zărnești (în urma căreia generalul Donat Heissler a căzut prizonier). Nenumitele Pentru situațiile în care actele păstrate ne spun cum o chema pe soția cutărui sau cutărui mare dregător și a cărui fiică era (hrisoavele furnizează des asemenea detalii) există mai multe explicații. Pe cea privind celibatul unor bărbați trebuie să o privim cu suspiciune, o suspiciune întemeiată pe codul mintal al Medievalității. Lipsa numelui poate avea alte felurite
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de sabie în 1611, din porunca Voievodului), a avut un fiu, pe Pătrașcu din Bucșani 252. Fiii marelui vornic Udrea din Boldești - combatant și el, împreună cu Radu de la Afumați, contra turcilor -, născuți dintr-o mamă nenumită, au ajuns și ei dregători: Barbu - mare comis, Dragomir - mare postelnic, Crăcea - mare paharnic. Urmași direcți (chiar dacă ignorăm prezența în preajma lor, o bucată de vreme, a mamelor văduve) au avut banul Detco din Izvorani (a murit pentru cauza rudelor sale Craioveștii într-o luptă la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
direcți (chiar dacă ignorăm prezența în preajma lor, o bucată de vreme, a mamelor văduve) au avut banul Detco din Izvorani (a murit pentru cauza rudelor sale Craioveștii într-o luptă la Târgoviște) - fiul lui, Barbu Detcovici a ajuns și el mare dregător, a fost mare postelnic; marele spătar Dragomir din Cepturile (pribeag în Ardeal cu Vlad înecatul, ucis pentru „rea hiclenie” înainte de 7 mai 1535) - fiilor lui „li s-a întâmplat pribegie în țări străine”; marele spătar Negrea (om al lui Mihai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nota mea, D.H.M.], s-au călugărit; n-au vrut să mai fie mirean” (Cronica Bălenilor). Este aproape sigur că monahul Teodosie - fostul mare clucer - s-a ascuns în ctitoria sa de la Aninoasa din ținutul Muscelului. Nu știm dacă toți marii dregători (înregistrați în Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu) care s-au îndreptat spre mănăstire au trecut prin acele „ispită”, „iscodire”, „căutare” și „cercetare”, vreme de trei ani, în „haine mirenești”, așa cum glăsuia legea (îndreptarea legii, glava 118 care trimitea la al V
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Năsturel (Genealogia Năsturelilor, în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, tom. XI, partea 1, 1910, p. 57) a arătat că soția postelnicului Năsturel a fost „nobila doamnă Despina”, înmormântată în biserica din Fierești. Vezi și Nicolae Stoicescu, Dicționar al marilor dregători..., p. 214. 13. Nicolae Iorga, op. cit., p. 35. 14. Ibidem. 15. O frumoasă și bogată „literatură” (cu răsfrângeri în beletristică: Elisabeta Movilă, Chiajna), s-a alcătuit în jurul acestei femei (soții, fiice, mame de Voievozi) unele ajunse figuri ilustre ale istoriei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bine”. 28. Vezi Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente..., vol. XII, București, 1903, p. 1231. 29. Vezi Arhid. prof. dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note și comentarii, București, Editura Romcart, 1991, p. 337. 30. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar al marilor dregători din țara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII, București, Editura enciclopedică română, 1971, pp. 352-353. 31. După Ioan N. Floca, loc. cit. 32. Vezi Nicodim Milaš, Dreptul bisericesc oriental, traducere de V. Radu și D. Cornilescu, București, 1915, p. 508; Pr. dr.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prizonieri și decapitând pe conducătorii „opozanților, împreună cu un pretendent domnesc...” (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 188). 55. „[...] chiar la două săptămâni după așezarea (încoronarea) în scaunul de la București, la 31 martie 1545, Mircea [Ciobanul] a executat șase din marii dregători ai predecesorului său, extrădați din Transilvania la cererea sultanului, în frunte cu frații Coadă vornicul și Radu comisul, «după ce i-a muncit multț ca să-și declare averile”. Cronicarii străini vorbesc - exagerând, desigur - despre 48 de victime ori chiar de peste 200
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la domeniul lui Miron Barnovschi) a ridicat biserică la Buciulești, unde își avea reședința (a mai zidit o biserică în Rădeana) 16. Când li se întâmpla să moară de „moarte bună” în patul lor, marii boieri („eșantionul” este același - marii dregători din secolele XIV - XVII) își aflau odihna în necropolele pe care și le pregătiseră cu atâta grijă. Marele vornic Vintilă Florescu (a fugit în Ardeal după ce furase un mic tezaur al lui Basarab cel Tânăr; n-a păstrat el prețioasele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
putea spune pe bună dreptate despre ele că și-au învățat ochii ca să plângă” 34) -, doliu („tot poporul, spre a-și arăta jalea, umblă prin oraș cu capul gol” 35), pomeni (De la Croix: „Se servește masa cu carne și pește. Dregătorii domnului servesc ca și cum ar fi domnul în viață” - din nou o apăsare asupra reintrării în sfera „publicului trupul neînsuflețit devenind o „absență” extrem de „prezentă”), dangăte necontenite de clopote. Cortegiul constituit spre a-l însoți pe defunctul Voievod (era ultima lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Brâncoveanu - colportată tot prin ungherele trainice - în sfârșitul lui Șerban Cantacuzino). Brâncoveanu își făcuse viitorul ginere (care nu uită Greceanu - „nici [...] acesta nu cu proastă gătire de la tată-său venise, om mare lângă împărăție fiind, știut și învățat foarte”) dregător, asigurându-i un statut demn de un ginere domnesc. Statutul acompaniat, evident, de asigurări materiale pe măsură. Același Radu Popescu ne spune că Vodă îl lipsise de griji, făcându-și-l ginere - soț al Stancăi - pe beizadea Radu Iliaș, posesor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să moară cu răscumpărare, că era om din hirea lui inimos [...]. Care lucru dac-au spus armașul lui Ștefan-vodă, îndată au pus de l-au omorât și pre dânsul răcnindŭ: «Ai, cânele, au vrutu să moară cu soțiiț” Cariera de dregător al lui Nicoriță a continuat sub domnia lui Miron Barnovschi, cumnatul său. Miron Barnovschi l-a făcut hatman în 1627, iar Nicoriță i-a fost credincios. S-a luptat cu tătarii la Trestiana în 1627, a încercat să-i apere
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
le zicea cineva), de urmașii direcți, de copiii nelegitimi etc. Circumstanțele adesea dramatice în care își duceau viața reprezentanții elitelor românești îi îndemnau pe aceștia să aibă grijă de moștenire. Presimțind consecințele inimiciției lui Petru Cercel, marele paharnic Gonțea (singurul dregător în epocă ocupant al rangului acestuia din 1568 până în 1583) și fiul său Neagul și-au lăsat toată averea jupâniței Vișa, admițând ca „ea să fie volnică să dea averile [...] cui va voi ea”. Prevedere înțeleaptă, căci, în 1584, în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moștenitoare putea stăpâni averea doar dacă își ținea văduvia „cu cinste”. Ei încheiau uneori aceste înțelegeri în fața Voievodului, care, confruntându-le, le transforma în acte oficiale. „Iar apoi - scrie Mircea Ciobanul într-un act din 16 iunie 1545 - a venit dregătorul Domniei Mele [era vorba de pârcălabul Badea, cel însurat cu Caplea], [...], înaintea Domniei Mele, cu jupânița lui, Caplea, de a întocmit averile sale, ca după moartea lui, dacă se va mărita jupânița Caplea, iar ei să-i fie din averile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a ridicat, prin 1493-1494, o biserică la Borzești „întru pomenirea răposaților înaintașilor și părinților lor”; zidise ctitoria împreună cu fiul său, Alexandru) mai avea trei băieți - Iachim (Ioachim), Ion și Cârstea - și două fete - Maria și Sora (amândouă măritate cu mari dregători ai fratelui lor) dintr-o căsătorie anterioară. Nu fusese, însă, această femeie de prin părțile Bacăului ori ale Borzeștiului (Ștefan cel Mare și-a petrecut copilăria prin aceste locuri) căsătorită cu un boier. Nu era „cneaghină”, iar „Doamnă” a ajuns
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
făcut văduva Grăjdana, care, îngrijită - „a căutat-o [...] la toate nevoile ei și a cercetat-o și a cinstit-o, ca pe un părinte” - de ginerele ei, logofătul Pană Filipescu, i-a dăruit acestuia, după ce s-a recăsătorit cu „cinstitul dregător al domniei mele, jupân Bunea mare sluger”, un sălaș de țigani; Matei Basarab, istorisind cauza, i-l întărește pe 5 ianuarie 1650) erau multe și felurite. De la recuperarea unor rumâni fugiți (Alexandru Coconul o împuternicește pe Cheajna voiniceasa, „ce-au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
declară, însă, proprietară peste bunurile tatălui ei - la 26 august 1474 - pe Marușca (și pe nepotul ei, Mihno). Judecau - cum ziceam - și boierii, căci Domnii practicau adesea ceea ce Nicolae Iorga a numit „administrarea prin delegație”, încredințând anumite pricini spre judecare dregătorilor (în funcție sau depuși din rang) sau ierarhilor Bisericii. Văduvele - din cauza caracterului „pricinilor” în care erau amestecate (unele foarte grave cum a fost acuzația de crimă adusă jupânesei Marica [Maria din Albești], învinuire cu care boieroaica a încercat să scape
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]