665 matches
-
dreptul românilor de a-și alege conducerea țării. Se înțelege, prin urmare, de ce în anul 1767, în a doua domnie a lui Grigore Callimah, Iordache Costache-Venin va deveni „cap” al boierilor nemulțumiți de domnie, nu numai pentru înlăturarea lor din dregătorii, ci și pentru că domnitorul „vrând să să arate și strașnic, ca să-i ia boierii de frică [...] au început pe o samă ce nu-i boierească, a-i înfrunta și a le grăi cuvinte proaste, vrând ca să nu-i știe cine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
altul mort mai înainte din bătaia lui [...] și altul ci să găsăști acum bolnav”. Isprăvnicia găsește vinovat pe vechilul boierului și-l condamnă la închisoare, măsură considerată de Panait Balș ca „eșită din toate legile și rînduiala”, acuzându-i pe dregătorii locali că în loc să-i „pedepsească pe locuitori, îi ațâță să facă necuviinți”. Documentul este semnificativ pentru mentalitatea boierului și pentru spiritul său de împlinire a dreptății. În textul jalbei marelui proprietar se simte bine atmosfera anului 1848; el va cere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care vecinii noștri erau versați, după datele documentare pe care le avem și după spusa părinților noștri care le-au suportat de atâtea ori. Se pare că de la ei am preluat și noi ceva în acest sens, mă refer la dregătorii din zilele noastre care stabilesc dările populației față de stat. În legătură cu morile și morăritul din localitățile umbrăreștene, merită a fi subliniat faptul că nu toți locuitorii sau nu întotdeauna erau dispuși să macine cerealele lor la morile specializate. Unii mai aveau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a sătenilor de sub stăpânirea boierului Manolache Costachi din partea de sus, să se fi separat atunci nu numai ca moșie, prin linia despărțitoare pomenită în urmă, ci și sub aspectul obligațiilor față de stat, birul. Acum, în 1742, când Manolache Costachi deține dregătorie înaltă, mare vornic, putea dispune reunificarea fiscală, care e posibil să fi oferit anumite avantaje pentru partea sa. În problema vecinilor și a veciniei putem conchide că nu a existat o asememea categorie de țărani în satele noastre, că țărănimea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe care le avea orice dijmaș, inclusiv „adetul”, ce reprezenta plata în bani pentru imașul folosit și îndatorirea de a nu face stricăciuni cu vitele sale în culturile din preajmă. Nu se spune nimic despre obligația muncilor gratuite, probabil în virtutea dregătoriei ce o deținea și prin care era trebuitor țării la hotarul cu Muntenia. E posibil ca dregătorul, profitând de schimbările din 1711, să nu-și mai fi respectat obligațiile asumate prin zapisul din 1710, iar Nicolae Mavrocordat emite cartea domnească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cel Mare le întărește stăpânirea pe „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Îl aflăm, apoi, pe acest Giurgea în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (cel Orb), cu rangul de mare comis, fiul său, Maxim Hrăbor, a ajuns să dețină dregătoria de pârcălab de Hotin și mare postelnic al lui Petru Rareș și al urmașilor acestuia. Acum, în perioada ultimei faze a disoluției devălmășiei, neamurile se judecă între ele, pentru că una sau alta din părți încalcă dreptul de stăpânire al celeilalte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atât mai puțin în 1840, cum vedem în cea mai recentă lucrare. Pisania din biserică, despre care am amintit mai înainte, conține și alte neadevăruri ce trebuie corectate, cum ar fi aceea prin care Gavril Conachi ar fi fost logofăt, dregătorie pe care nu a avut-o niciodată, că soția lui era Măriuca în loc de Măriuța, sau că Elena Suțu a fost „evlavioasa fiică a lui Grigore Suțu”, în realitate acesta fiindu-i cel de-al treilea soț, precum și că „pomelnicul fraților
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
judecătorilor la noi, care judecă până în veacul al XVIII-lea, presupune că justiția a fost împrumutată de domnie de la obști și a rămas în stare de funcționare, chiar și sub monarhia feudală. Dreptul de judecată îl aveau domnul țării și dregătorii, începând cu cel mai înalt și isprăvind cu dregătorul sătesc. Îl mai aveau de asemenea proprietarii în favoarea cărora domnul renunța uneori în mod expres, printr-un hrisov, la o parte mai mare sau mai mică din dreptul său de jurisdicție
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
leșești venită să-l întroneze în Moldova pe Alexăndrel. Să revenim însă la tema monografiei și a descrierilor anterioare! Între timp, Bârladul devenise reședința marelui vornic al Țării de Jos. Primul dregător învestit în această funcție se numea Huru. Această dregătorie exista deja în luna februarie a anului 1541, când la Bârlad era primit cu mare cinste Petru Rareș care venea cu oaste turcească pentru a ocupa tronul Moldovei a doua oară. Unirea Țărilor Române sub sceptrul lui Mihai Viteazul în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
codru, îl grațiază și îl face spion. Inspirată decizie, pentru că acesta își toarnă socrul care uneltea mazilirea Princepelui. Vodă convoacă divanul în ziua de Crăciun și îl judecă pe ticălos pe bază de probatoriu scris. Sentința: va fi scos din dregătorie și în locul lui va fi numit calul bătrân de paradă al domnitorului. Justiția modernă se înfiripă în cele din urmă, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, cu avocați și judecători, în general la fel de strâmbă ca și astăzi. Avocatura și magistratura
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cu mai multă acuratețe dificultatea în care se găsea întreaga creștinătate în raporturile sale cu statul roman: Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceți cereri, rugăciuni, mijlociri, mulțumiri, pentru toți oamenii, pentru împărați și pentru toți care sunt în înalte dregătorii, ca să petrecem viață pașnică și liniștită întru toată cuvioșia și buna-cuviință. Pentru că acesta este lucru bun și primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, care voiește ca toți oamenii să se mântuiască și să vină la cunoștința adevărului. Apostolul nu-și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
trimită și pe el să-i însoțească pe ceilalți în drumul lor, a poruncit îndată să i se taie și lui capul. Seleucus se trăgea din Capadocia și dobândise printre ceilalți tineri militari un rang mai de vază printre celelalte dregătorii romane. Fiind în floarea vârstei, prin statură și putere, era apreciat de toți soldații, întrecându-i prin înălțimea trupului, dar mai ales prin curaj, așa încât toți îl admirau pentru voinicia și frumusețea lui. Ca unul care încă de la începutul persecuției
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
le descoperim. Acestea umplu lumea cea nevăzută, după cum învață Pavel, zicând: În El s-au făcut toate, fie cele văzute, fie cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii, fie puteri (Col., 1, 16), fie oștile îngerilor, fie dregătoriile arhanghelilor”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia I, V, în PSB, vol. 17, p. 75) „Când Moise spune că s-au făcut întru început, n-o spune ca și cum ar da mărturie că timpul este mai vechi decât toate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
o ocară mai mare adusă celor ce le-au dat slujba. Din pricina asta, cine este mai mic să nu se apere niciodată așa! Dar dacă este împărat, și de aceeași vrednicie, poate face asta în toată voia. După cum una e dregătoria cea mai înaltă, e drept ca una să fie și stăpânirea. Prin urmare, dacă se arată cineva 99 apărându-se astfel, neapărat trebuie să fie de aceeași vrednicie cu acela a cărui stăpânire a citat-o pentru sineși. Deci, pentru că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mi-am pus întrebarea de ce mulți învățători de la școlile primare și foarte mulți profesori de la școlile generale și licee se dau în vânt după funcția de director. Ca om cu o îndelungată experiență în domeniu, am fost convins că această dregătorie școlară aduce, celui ce o deține, mai multe ponoase decât foloase. În capul directorului se sparg toate oalele. El este ținta învinuirilor și reproșurilor pentru tot ceea ce fac (rău) sau nu fac (ce trebuie) salariații, începând de la portar și până la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sărbătorit prima promoție de absolvenți, când greutățile începutului se cam încheiaseră iar activitatea școlii intrase oarecum pe făgaș normal. În acel an au început șicanele și presiunile pentru aducerea la conducerea școlii a unei persoane care râvnea la o nouă dregătorie după ce, cu puțin timp în urmă pierduse alta, politică. Și de data acesta s-a confirmat justețea zicalei „Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești". Bietul Vasile Mitrofan, inspectorul general de atunci (odihnească-se în pace
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
este bădăran. Aproape toate celelalte defecte pot fi tolerate sau corectate. La unele persoane tinere sau chiar mature caracterul nu este bine conturat și stabilizat. Pentru acestea apariția unei tentații puternice poate zdruncina edificiul șubred. S-a observat că unele dregătorii și situații favorizează deformarea caracterului, contribuie la distrugerea temeliei demnității personale, cum este definit caracterul de La Rochefoucauld. Se mai spune că omul își dezvăluie caracterul când este pus în trei ipostaze: atunci când i se încredințează un secret, când i se
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cum este definit caracterul de La Rochefoucauld. Se mai spune că omul își dezvăluie caracterul când este pus în trei ipostaze: atunci când i se încredințează un secret, când i se dau bani cu împrumut și când este înscăunat într-o mare dregătorie. Nu există nici o legătură între frumusețea fizică și integritatea caracterului. Frumusețea fizică e moștenită Și-i de toată lumea prețuită. Dar se poate ca un chip frumos Să ascundă un suflet ticălos. Din păcate, mulți băieți și fete, ajunși la momentul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
să devină decât o chestiune de timp. Putem discuta și de un imbold rus în construcția statului modern după modelul francez. Astfel s-a înființat un aparat funcționăresc la care a avut acces boierimea mică și mijlocie prin preluarea feluritelor dregătorii. Putem fi îndreptățiți să vorbim de o formă incipientă de democratizare care s-a produs în țările noastre. Bineînțeles, una cu un impact limitat atât timp cât Adunarea Obștească, puterea legislativă, a rămas în mâinile marii boierimi. Așa a apărut însă cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
-l alunge în zadar din minte. Așa că aștepta răbdător să fie lingușit de boieri pentru că avea scoase la mezat câteva isprăvnicii și moșii... Acești ranchiunoși și becisnici erau mușterii lui cei mai statornici. În lăcomia lor fără de margini, agoniseau felurite dregătorii și proprietăți chiar dacă nu le erau de niciun folos. Se împopoțonau cu diverse zapise domnești ce mărturiseau despre multele lor moșii și isprăvnicii 55. Tronul și chiar capul lui vodă depindeau de grăsimea peșcheșului. Trebuia să-l facă să plesnească
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ieșit complet. Marx e cu noi. Așa că de unde capitalism la români? De unde model social? Ici-colo cîțiva rătăciți, în rest, tot o vraiște. Amarnic au ajuns să se certe și preoții, pînă la nivelul cel mai înalt, să-și voteze felurite dregătorii, să-și facă sindicate, în timp ce sectele și alte formule parareligioase dau năvală. Biseri-ca e cu noi. Taman ce ne-au vizitat Iașiul scientologii, fără Tom Cruise e adevărat, însă tot fă-ceau un masaj moca. Duminica dimineața și bisericile și crîșmele
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
funcționarilor (a dregătorilor) se făcea, conform obiceiului, de către domn. Dregătorii erau numiți și revocați de domn în baza încrederii întemeiate pe rudenie, avere sau priceperea candidatului. Tot așa, numirea se făcea la începutul domniei și al fiecărui an, când toți dregătorii erau obligați să depună însemnele dregătoriei, urmând ca domnul să-i confirme din nou ori să-i schimbe. Nu oricine putea deveni dregător; numirea se făcea din rândul proprietarilor de pământ, neexistând, mai ales în funcțiile înalte, dregători care să
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
obiceiului, de către domn. Dregătorii erau numiți și revocați de domn în baza încrederii întemeiate pe rudenie, avere sau priceperea candidatului. Tot așa, numirea se făcea la începutul domniei și al fiecărui an, când toți dregătorii erau obligați să depună însemnele dregătoriei, urmând ca domnul să-i confirme din nou ori să-i schimbe. Nu oricine putea deveni dregător; numirea se făcea din rândul proprietarilor de pământ, neexistând, mai ales în funcțiile înalte, dregători care să nu fie în același timp și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ajuns altul; că mă împotriveam și mă încăpățânam mai mult decât era cu cuviință. Ascultați, dar, pricinile purtării mele! De mult doreați să le cunoașteți. Nu m-am supus și am fugit, în primul loc, pentru că m-am spăimântat de dregătoria la care nici nu mă gândeam m-am spăimântat întocmai ca cei ce se înspăimântă de niște zgomote neașteptate și nu mi-am mai putut stăpâni gândurile. De asta mi-am pierdut sfiala mea obișnuită. În afară de asta, mi s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
nu pierde nici o ocazie de a reveni la provincialismul, în primul rând al intelighenției române, fie că e vorba de talentul autentic (cazul Marin Preda), fie de duplicitatea acesteia probată prin concesiile făcute "relațiilor, slăbiciunilor și cârdășiilor" (...), recompensată adesea prin dregătorii sau misiuni peste hotare deloc ortodoxe. De această lupă aproape vindicativă nu scapă nici măcar profesorul Romul Munteanu, care ar fi fost impus de partid la catedra lui Tudor Vianu. Provocat de Al. Cistelecan într-o discuție din 1996, Gelu Ionescu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]