742 matches
-
constituie relieful major al hotarului. Cu cele trei vârfuri care domină orizontul Acer, Tiblessi și Bran, muntele se impune prin măreția măgurilor. Dealurile flanchează cursul principalelor văi colectoare. Neîntrerupt, șirul lor este fragmentat de văi debitoare, în general scurte, care drenează apele pluviale și izvoarele de pe clinurile lor. Luncile sunt înguste, gresiile dure pe care le traversează împiedicând generarea unor profile evazate, așa încât contactul cu terasele se face, cel mai adesea, cu panta abruptă. Rar există și treceri lente. Rețeaua hidrografica
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
Argeșului. Altitudinile cele mai coborâte sunt întâlnite la ieșirea râurilor din zona subcarpatică 450m pe Dâmbovița, 450m pe Bratia, 423m la Pietroșani pe Râu Doamnei, 425m pe Vâlsan etc. Raportul dintre suma lungimilor văilor și aria teritoriului pe care îl drenează reprezintă densitatea fragmentării a acestui teritoriu și este exprimat de obicei în km/kmp. Metoda prin care s-a calculat acest indicator este cea a caroiajului de un kilometru pătrat la care s-a raportat lungimea văilor din acest caroiaj
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
calcaroase ce coboară din Leaota, Gărgăunele și Pleașa Popii de pe care stăjuiește Cetatea Negru Vodă. În acest defileu, lunca Dâmboviței se restrânge la câțiva metri și se evazează abia la Cetățeni de unde încep și primele meandre mai mari. Văile ce drenează versantul subcarpatic parazitează, de la Cetățeni în jos, lunca Dâmboviței cu conuri aluviale iar la Lăicăi lunca are deja 600m lățime dar se restrânge din nou în aval pentru a intra în defileul de la Malu cu Flori, apropiindu-se de ieșirea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
adânc canion din lume (5045 m sau 5590 m), și este puțin mai lung decât Marele Canion, astfel el este cel mai lung canion din lume. Fluviul Yarlung Tsangpo izvorăște din Muntele Kailash și curge spre est aproximativ 1700 km drenând o secțiune de nord a munților Himalaya, înainte de intrarea în canion lângă Pe, Tibet. Canionul are o lungime de aproximativ 241 kilometri ca defileu în jurul Muntelui Namcha Barwa (7756 m) și își croiește drum prin Himalaya de est. Apele sale
Canionul Yarlung Tsangpo () [Corola-website/Science/321051_a_322380]
-
creste, ce contrastează uneori cu relieful platourilor cu doline și polii. Zona Carașova este inclusă în categoria de carst carpatic, de orogen, cu climat submediteranean, fiind legată litogenetic mai ales de calcarele mezozoice: relieful se dezvoltă în trepte suspendate, bine drenate de o rețea hidrografică divergentă cu mare densitate și energie. Pe malul stâng al Carașului avem un relief deluros, care prezintă spinări alungite în partea superioară, cu poieni în mare parte defrișate de localnici. Localitatea Carașova se dezvoltă atât pe
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
dorma unui dreptunghi slab arcuit. Râul Caraș își adună izvoarele de pe versantul vestic al masivului Semenic, și cel al munților Aninei- izbucul de la Cârmeală. Lungimea totală a râului este de 128 km(30 pe teritoriul Serbiei)și pe suprafața României drenează 1.148 kmp. Lățimea maximă a bazinului de recepție se înregistrează în dreptul localității Carașova cu un coeficient de asimetrie de 0, 594. Panta medie pe bazin prezintă variații, fiind provocate de evoluția specifică a reliefului carstic. În zona de carst
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
în sistemul Argeșului și se plasează pe locul al 12-lea în ceea ce privește suprafața bazinului. Izvorăște de sub vârful Moldoveanu din Munții Făgărașului, curge de la nord spre sud și străbate zona cristalină a munților înalți (masivul Ghițu), zona sedimentară (a Subcarpaților Getici), drenează regiunea muscelelor și Platforma Argeșului. Are o rețea hidrografică bine dezvoltată, care fragmentează puternic teritoriul bazinului său prin rupturi de pantă și praguri cu multe cascade. Râul Vâlsan are ape mari primăvara și la începutul verii, când se topesc zăpezile
Râul Vâlsan, Argeș () [Corola-website/Science/313629_a_314958]
-
două apeducte: Aqua Claudia, de 69 de km, și Anio Novus, de 87 km. A înfruntat problema aprovizionării cu grâne și furia mulțimii înfometate în for, fiind salvat de garda imperială. A inițiat două prociecte uriașe de inginerie civilă: a drenat lacul Fucine pentru a obține mai mult pământ arabil, a oferit de muncă la 30 000 de bărbați, timp de 11 ani și a construit un nou port cu apă adâncă, Portus, la gură de vărsare a Tibrului, lângă Ostia
Claudius () [Corola-website/Science/299856_a_301185]
-
toracocenteză), care se examinează. Dacă analiza indică prezența empiemului, este necesar să se facă drenajul complet al lichidului, de obicei cu ajutorul unui cateter de drenaj. În cazurile grave de empiem poate fi necesară operația chirurgicală. Dacă lichidul infectat nu este drenat, infecția poate persista, deoarece antibioticele nu pătrund bine în cavitatea pleurală. În cazul în care lichidul este steril, drenajul este necesar numai dacă există simptome sau dacă nu se vindecă. Mai rar, bacteriile din plămâni formează o pungă de lichid
Pneumonie () [Corola-website/Science/304889_a_306218]
-
dezvoltate aici, atât de suprafață, cât și de adâncime. Peșteri mai renumite sunt: Vilenica (prima peșteră din lume intrată în circuitul turistic), Lipica, Divača, Kačna, Postojna și Škocjan (situri UNESCO), situate în Sovenia și Grotta Gigante în Italia. Aria este drenată de două râuri importante - Pivka și Reka, pe al căror parcurs alternează sectoarele de suprafață cu cele de adâncime. Formele de relief de suprafață sunt reprezentate de doline, lapiezuri și în special de polii. Cea mai mare parte a acestui
Podișul Karst () [Corola-website/Science/305885_a_307214]
-
cea mai mare parte din vatra satului cu același nume. "Depresiunea Damiș este o depresiune de contact, formată sub acțiunea proceselor de captare carstică și de colmatare, specifică condițiilor climatice din pleistocen. Spre deosebire de situația actuală, colectorul principal primar, care se drena spre Valea Mișidului, trecea peste șaua dintre dealurile Oașului și Glimeuțul, traversa Depresiunea Ponoraș și se vărsa în aceasta înainte de cotul pe care îl descrie amonte de chei. Captarea cursului de apă s-a făcut prin intermediul Peșterii de la Toaia. După
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
o pantă abruptă, iar la este, de Valea Feneșului care taie aici frumoase chei. Pe culmea muntelui se află un mic platou ,La Stâna Urlătoare" un câmp de lapiezuri și doline, loc de colectare a apelor de precipitații, care au drenat peștera lărgind un sistem de diaclaze cu orientare generală E-V.Peștera este localizată la Peștera cunoscuta de localnici, este explorată și cartata de Viorel Ludusan de la Polaris Blaj. Explorarea și cartarea peșterii s-a făcut în două expediții în
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
aer. Culoarul de acces debușează în Sala Mare, puternic descendentă de dimensiunile 25/20/8m, îmbrăcată în montmilch alunecos. Sala Mare continuă în culoarul scărilor, o diaclază înaltă care coboară până la -50m unde se închide prin colmatare. Apa care a drenat Sala Mare și Sala Scărilor a coborât la un nivel inferior, mai întâi prin două puțuri din Culoarul Scărilor, apoi prin puțul dintre Sala Mare și Sala Foto. Sala Foto situată sub Sala Mare are dimensiuni reduse de 7/8
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
coaja, după care se rupe, apoi se pune la uscat. Copra poate fi uscată la fum, la soare sau la un cuptor. Uscarea la soare necesită mai mult timp, și totodată este nevoie și de suficientă lumină. Nucile înjumătățite sunt drenate de apă și lăsate cu miezul spre cer. Ele pot fi spălate pentru a îndepărta mucegaiul de pe ele. După două zile, miezul poate fi scos din coajă cu ușurință, iar procesul de uscare este complet după 3-5 zile. Procesul uscării
Copră () [Corola-website/Science/334103_a_335432]
-
a fost lansat în cinematografele din Statele Unite și Canada în vara anului 1964 (la patru luni de la premiera sa din Japonia) de către American International Pictures sub denumirea Godzilla vs. the Thing. Un dezvoltator lacom a folosit mașini uriașe pentru a drena o parte din ocean, lângă Tokyo, pentru ca să poată construi acolo apartamente de lux. După o taifun, un ou uriaș apare pe plaja din apropiere și ajunge imediat în atenția publicului. În loc să ajungă în mâinile cercetătorilor pentru a fi studiat, el
Mothra vs. Godzilla () [Corola-website/Science/332123_a_333452]
-
cu satul Cuciulata, la est cu Comăna de Sus, la vest cu Crihalma iar la sud cu Veneția de Jos. Culoarul Comăna - se desfășoară pe o lungime de 30 km între munții Perșani și marginea sud-estică a Podișului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcție NE-SV și are o lățime de 4-10 km cu luncă și terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului. Pescuitul, se poate face pe râul Olt, canalele aferente acestuia precum și pe Râul Comana
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Maggiore" pentru a o deosebi de San Giorgio în Alga. Mănăstirea Sân Giorgio Maggiore a fost fondată în anul 982, cănd călugărul benedictin Giovanni Morosini a cerut dogelui Tribuno Memmo să-i doneze întreaga insulă pentru o mănăstire. Morosini a drenat mlaștinile insulei de lângă biserică pentru a obtine pământ pentru construcție și a fondat Mănăstirea Sân Giorgio Maggiore, devenind primul ei stareț. Sân Giorgio este acum cel mai bine cunoscută pentru Bazilica Sân Giorgio Maggiore, proiectată de Andrea Palladio și începută
Insula San Giorgio Maggiore () [Corola-website/Science/333350_a_334679]
-
al Bistriței, avînd, la vărsare, un debit mediu de circa 6,5 mc/s. Aportul său, împreună cu cel al Negrii Șarului, sporește într-atît debitul Bistriței încît la ieșirea din Vatra Dornei acesta se dublează. Dorna izvorăște din Munții Călimani și drenează o arie largă ce include și Masivul Suhard. Principalul său afluent, Coșna, lung de 22 km, își adună numeroși afluenți din Suhard, și anume: Runcu, Dieciu, Zimbru, Pietrișu, Diaca, Băncușoru, Făgețelul și Ciotina. De asemenea, Dorna primește și direct din
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
la contactul dintre Munții Suhard și Munții Rodnei, cam în zona Pasului Rotunda, formîndu-se din unirea pîraielor Zmeu și Preluci. Primul său afluent este pîrîul Măria, cu obîrșia sub vîrful Omu — aici purtînd denumirea de Măria Mare. Masivul Suhard este drenat de o rețea hidrografică deasă, dar rîurile și pîraiele sînt scurte, însă cu pantă mare. Văile lor sînt relativ uniforme, datorită omogenității petrografice. Aproape în totalitate, rețeaua hidrografică are caracter permanent, reprezentînd totodată un element pregnant al peisajului. Turistul poate
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
de Basra, în sudul Irakului, fluviul se unește cu Tigrul, formând râul Șat al-Arab, care la rândul său se varsă în Golful Persic. La Basra râul se împărțea în multe canale, formând o zonă mlăștinoasă întinsă, dar mlaștinile au fost drenate de guvernul lui Saddam Hussein în anii 1990 pentru a-i izgoni pe „arabii mlaștinilor”. După Invazia Irakului politica de drenare a mlaștinilor a fost oprită, dar rămâne de văzut dacă mlaștinile vor reapărea. Eufratul este navigabil cu ajutorul unor bărci
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
enormă de aluviuni este împrăștiată în Oceanul Atlantic sub forma unui uriaș evantai, în fața gurilor Amazonului, până la circa 300 km în larg. În interiorul bazinului sunt afluenți care aduc ape încărcate cu aluviuni galbene, numiți și brancos și râuri cu ape negre drenate din mlaștini, numite rios negros. Cel mai tipic este afluentul cel mai mare de pe stânga, numit Rio Negro. După confluența acestuia cu Amazonul la Manaus, apele negre curg alături de cele gălbui-roșcate fără să se amestece pe multe zeci de kilometri
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
amonte de municipiul Dej, a râului Someșul Mare cu Someșul Mic. Someșul Mic (format prin confluența Someșului Rece cu Someșul Cald) are izvorul în Munții Apuseni, iar Someșul Mare izvorăște din Munții Rodnei. Se varsă în Tisa, pe teritoriul Ungariei. drenează un bazin hidrografic de 15740 km², cuprinzând 403 cursuri de apă cu o lungime totală de 5528 km, adică 7% din lungimea totală pe țară. Afluenții cu aport hidrologic semnificativ sunt: Șieu, Someșul Mic, Almaș, Lăpuș. Pentru prevenirea inundațiilor, râul
Râul Someș () [Corola-website/Science/304113_a_305442]
-
sfințită. În 2002 a fost forată și amenajată fântâna din curtea mănăstirii, reprezentând „Izvorul Tămăduirii”. În 2004 s-a lucrat la izvorul ce curgea în interiorul bisericii, pentru a opri debitul care ducea la distrugerea zidurilor bisericii. El urmează a fi drenat și lăsat să curgă iarăși în naosul bisericii, după ce se va asigura captarea și curgerea lui fără a pune în pericol structura zidurilor. În anul 2005 s-a construit altarul de vară, iar în 2006 a fost refăcut drumul de
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
din inumdațiile accidentale produse în poljia Vânătările Ponorului în fundul careia se află. Toata apa ce dispare aici apare după 18 m în partea finală a peșterii Huda lui Papară. La ploi putenice, toată apa care se colectează în poljie trebuie drenată de Ponorul Vânătare. Accidental acesta se poate colmata cu material adus, crengi sau căpite de fân. Atunci se formează un lac temporar care poate sa se ridice la câțiva zeci de metri înălțime, inundând și . Când presiunea apei depașeste rezistența
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
maluri abrupte ale masivelor muntoase (Coasta de Azur, de exemplu), câmpii ce se termină cu faleze (Coasta de Alabastru), regiuni umede și forestiere, cum ar fi Sologne sau mari câmpii nisipoase (Câmpia Languedoc). Rețeaua hidrografică a Franței este, în principal, drenată de patru mari fluvii: Loara, Sena, Garonne și Ron, la care se mai pot adăuga și Meuse și Rinul, mai puțin importante pentru Franța, dar fluvii majore la nivel european. Bazinele hidrografice ale primelor patru acoperă peste 62% din teritoriul
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]