783 matches
-
reabsorbiți la acest nivel, împreună cu cantități considerabile de alți ioni, precum calciul, bicarbonatul și magneziul. Acest eflux electrolitic major menține gradientul osmotic medular. Apa și solviții reabsorbiți la nivelul ansei sunt îndepărtați prin trecerea în sângele din vasa recta, care drenează direct în vasele arcuate. Lichidul tubular care intră în ansa Henle este izoosmotic cu plasma, dar la ieșire este clar hipoton (100 mOsm/l), deoarece la nivelul ramului ascendent se reabsorb mai mulți solviți decât apă. 25.2.3. Fenomenul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
internă. Rinichiul uman este organizat în lobi, de obicei 8-10. Fiecare lob este alcătuit dintr-o piramidă de țesut medular și din corticala de la bază. Intre piramide se descriu coloanele renale. Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte" sunt fascicule de vase subțiri, dar în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în „deget de mănușă” a tubului renal de către un ghem de capilare ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
reabsorbiți la acest nivel, împreună cu cantități considerabile de alți ioni, precum calciul, bicarbonatul și magneziul. Acest eflux electrolitic major menține gradientul osmotic medular. Apa și solviții reabsorbiți la nivelul ansei sunt îndepărtați prin trecerea în sângele din vasa recta, care drenează direct în vasele arcuate. Lichidul tubular care intră în ansa Henle este izoosmotic cu plasma, dar la ieșire este clar hipoton (100 mOsm/l), deoarece la nivelul ramului ascendent se reabsorb mai mulți solviți decât apă. 25.2.3. Fenomenul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
dumneavoastră. M-am așezat În fotoliul de piele al lui Frank, frămîntînd cu degetele pielea moale. Am dat din cap spre Cabrera În semn de acceptare, dar Îmi rămăsese gîndul la fîșia de piele netăbăcită, mult mai dură, care-mi drenase sîngele din creier. Paula rămase pe lîngă mine, cu o mînă pe umărul meu și cu cealaltă În trusa ei medicală, neștiind prea bine În ce stare psihică eram. Orice asemănare dintre mine și Frank fusese ștearsă de atentatul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
acestui sistem nu a fost demonstrată În timpul vieții sale, cercetările ulterioare (Harris G W 1955, elev și colaborator al său) au arătat legătura neurovasculară Între hipotalamus și hipofiză și controlul secreției hipofizare prin substanțe (releasing factors) secretate de hipotalamus și drenate spre hipofiză pe calea sistemului port demonstrat anatomic de savantul român. Deși direcția fluxului sangvin dinspre hipofiză spre hipotalamus susținută de Popa și Fielding este infirmată de cercetările ulterioare, cercetările moderne prin metode de microcinematografie, au arătat coexistența unui flux
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
colonială, respectiv companie-mamă), de putere. Nu este vorba de o abordare necesar ideologică, ci mai degrabă de una pragmatică, întrucât „fără periferii nu există centre, fără amândouă nu există dezvoltare capitalistă” (Hopkins et al., 1982). Rolul periferiilor este de a drena surplusul local către societățile centrale - altfel spus, subordonarea plusvalorii locale față de necesitățile activităților sistemului mondial 1. Acesta este, de altfel, și rolul principal al filialei unei CTN: să contribuie la profitabilitatea globală a corporației, rol ce poate intra adeseori în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
oferind una din cele mai frumoase priveliști asupra văii Moldoviței și asupra comunei din vale cu fondul răpitor al defileului Strâmtura Roșie, cu falnicul Rarău și Pietrele Doamnei în fundul zării albastre” <footnote Victor Tufescu, op.cit footnote>. Depresiunea Vama este drenată de râul Moldova, care are pe teritoriul comunei o lungime de 14 km, cu o vale transversală, având ca afluenți mai importanți: Miclăușa, Moldovița-Argel, Doabra, cu o lungime de km, Sălătruc (9 km), Belțag (8 km) și Tocila (6 km
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cercul strâmt al propriei familii, eventual al unor prieteni. Toți ceilalți rămân într-o ceață densă. Acesta este mecanismul prin care corupția reușește să prolifereze atât de abundent la noi. Când cineva ajunge într-o poziție care îi permite să dreneze ilicit resurse publice către zona privată, o face aproape reflex. Ca și în cazul celorlalți cetățeni, loialitatea celor care sunt la un moment dat în poziții publice este îndreptată exclusiv față de cei foarte apropiați. Miopia socială dezvoltată în procesul socializării
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a sistemelor politice democratice, orice asemenea tentativă aduce iarăși în atenție originalitatea democrației românești. Așadar, incapacitatea partidelor politice de a-și exercita corespunzător funcțiile permite fragilizarea sistemului democratic prin acțiuni menite să sustragă prerogative din zona legislativ-executivă pentru a le drena înspre mass-media. 4.3. Despre educație și disfuncții în societatea românească contemporană. Actualitatea viziunii lui Petre Andrei Schimbarea este așteptată în România într-o manieră pasivă. „Lucrurile” ar trebui să se așeze conform dorințelor într-o manieră inefabilă, iar faptul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a pielii, dinăuntru în afară. Tegumentele din jurul fistulei sunt subțiate, decolate, de culoare violacee, aceasta neavând tendință la cicatrizare spontană. Adesea, dacă abcesul este voluminos, se poate ulcera în mai multe zone, realizându-se multiple orificii fistuloase prin care se drenează colecția. Aceste orificii fistuloase, constituie poarta de intrare a germenilor piogeni, adesea comensali ai tegumentelor, care vor suprainfecta abcesul rece, transformându-l într-un veritabil abces cald. Dacă suprainfecția se produce pe un abces rece puțin voluminos și superficial evoluția
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
țesuturilor necrozate, a oricărui mușchi care nu se contractă la excitație mecanică sau nu sângeră la secționare, indiferent de defectele anatomice care ar rezulta. Excizia agresivă de la prima operație este indispensabilă supraviețuirii [15]. După excizie și evacuarea puroiului, plaga este drenată și irigată cu apă oxigenată, fără acoperire cutanată. La 24 ore se recomandă o reluare a inspecției chirurgicale cu o eventuală nouă excizie a reziduurilor necrotice. După eradicarea totală a infecției este permisă chirurgia reconstructivă. 9.2.6. PROGNOSTIC În ciuda
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
Corpii străini predispun la apariția infecției. Infecțiile chirurgicale devin periculoase prin extindere și eliberarea de toxine. a. Extensia implică câteva mecanisme: infecția necrozantă tinde să se extindă în lungul planurilor anatomice (mionecroza clostridiană și fasceita necrozantă); abcesul dacă nu este drenat crește distrugând mai mult țesut și fistulizează la exterior sau în organele vecine; flegmoanele se extind în lungul planurilor grase sau prin necroza de contiguitate; extinderea infecției prin limfatice este apanajul, mai ales, al streptococilor și al stafilococilor; extinderea sanguină
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
lezate, drenajul abcesului, îndepărtarea corpilor străini. Un abces cu manifestări sistemice trebuie incizat imediat. Fluctuența este un semn diagnostic cert dar tardiv, al unor abcese; dacă se așteaptă acest semn apare riscul grav de 114 sepsis. Abcesele profunde pot fi drenate percutan cu cateter ghidat echografic sau prin CT. Unele infecții chirurgicale pot fi excizate (apendicele, vezicula biliară). Principiile de tratament în infecțiile chirurgicale includ: manevre blânde, puțin traumatizante pentru a nu leza țesuturile; tehnici aseptice pentru a evita contaminarea; țesuturile
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
suprafața subiacentă activă, reprezentată prin unități fizico-geografice de tipul dealurilor înalte (Dealul Mare și Dealul Holm), situate la peste 400 m altitudine, de o coastă puternic înclinată spre Câmpia Moldovei și de o zonă mai joasă (depresiunea de contact Hârlău-Cotnari), drenată de râul Bahlui, influențează diferit regimul elementelor climatice (E. Erhan, 1971). Regiunea cercetată se desfășoară pe o distanță de aproximativ 35 km, de al izvoarele Bahluiului, în zona Dealul Mare Tudora și până la Cotnari. Radiația solară totală anuală are la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Viteza de scurgere a apei este relativ ridicată, dacă avem în vedere că valoarea pantei longitudinale, pe acest sector depășește 16‰. Bahluiul păstrează aceste caractere până la intrarea în Câmpia Moldovei, în dreptul orașului Hârlău, pe o lungime de aproximativ 25 km, drenând un bazin hidrografic de 139 km2, din care 81% este împădurit (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). În continuare, până la Cotnari, râul Bahlui curge printr-o depresiune de contact dezvoltată în cadrul Câmpiei Moldovei, la piciorul coastei ce limitează Podișul Sucevei. În
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se desfășoară în jumătatea superioară a coaste. Spre confluența cu Bahluiul, valea devine mai adâncă, cu rupturi de talveg, curgând printr-o zonă puternic împădurită. Pârâul Valea Mare, izvorăște din Dealul Mare (între pintenii Dealul Bourașu și Dealul Piciorul Bârsanului), drenează o suprafață mare din “Coasta estică” și formează împreună cu pârâul Bariș (cu izvorul în estul Dealului Tudora) un afluent important ca debit, al râului Bahlui, pe dreapta. Valea Cetățuia, Prezintă un curs permanent, de la circa 400 m altitudine, curgând printr
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
masivă zonă împădurită. Se varsă în Bahlui, în punctul Vama cu Tablă, la altitudinea de 190 m. își adună apele din zona platourilor structurale BerezlogiCetate (înclinate spre sud-est) străbătând o regiune bine împădurită. Valea Pârcovaci, izvorăște de sub platoul structural Sângeap-Sticlăria, drenând o suprafață cu alunecări de teren de mare intensitate. Valea Buhalnița, este principalul afluent al Bahluiului, pe dreapta, ce izvorăște din zona platoului Sângeap-Sticlăria (la vest de acesta), trecând prin satele Sticlăria, Poiana Mărului, Buhalnița, debușând apoi în Bahlui la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
care s-a sculptat bazinul superior al Bahluiului. La sud de Hârlău, valea se lărgește mult, formând depresiunea de contact Hârlău Cotnari. Râul Bahlui izvorăște din Dealul Mare-Tudora de la atitudinea de 500m, având un curs permanent de la 435 m altitudine, drenând în bazin hidrografic de circa 140 km² din care 80% este bine împădurit. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). De la începutul schițării sale și până în etapa actuală, valea Bahluiului în amonte de Hârlău, a evoluat și evoluează în continuare în detrimentul interfluviilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]