1,102,032 matches
-
de "dezvoltare durabilă" -"responsabilitatea de a proteja" a oamenilor din prezent pentru cei din viitor și conceptul de "patrimoniu transmisibil temporal" (de la umanitatea prezența la cea viitoare) merită a fi explorate din perspectiva drepturilor omului, în sensul identificării de noi drepturi care să vizeze protecția juridică extinsă asupra umanității (nu doar privite în contemporaneitatea ei, ci și în evoluția ei, în dezvoltarea ei viitoare). Note 1 Articolul de față reprezintă doar opinia personală a autoarei și nu implică în niciun fel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
doar privite în contemporaneitatea ei, ci și în evoluția ei, în dezvoltarea ei viitoare). Note 1 Articolul de față reprezintă doar opinia personală a autoarei și nu implică în niciun fel o altă persoană fizică sau vreo persoană juridică. Toate drepturile asupra prezentului text, rezervate. Citările din prezentul text se fac cu precizarea autorului și a sursei complete. 2 Hans Selye, The Nature of Stress, Internațional Institute of Stress, University of Montreal, Quebec, Canada, http://www.icnr.com/articles/the-nature-of-stress.html
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
2001-20M. 17 Irina Moroianu Zlătescu, Octavian Popescu, Mediul și sănătatea, op. cît., pp. 87-92. 18 De exemplu, în Agendă Habitatului (Declarația de la Istanbul asupra așezărilor umane, conferință internațională sub egida ONU (Habitat ÎI), din 3-14 iunie 1996, este inclus acest drept, de o manieră implicită, în prevederea din alin.4 (obiectivul îmbunătățirii calității vieții în interiorul așezărilor umane și combaterea deteriorării condițiilor care, mai ales în țările în curs de dezvoltare, au dus la crize de proporții, unde sunt trecute, în ultimele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
precum și obiectivul promovării unor medii sănătoase pentru viața (healthy living environements). www.un.org/ga/Istanbul+5/statereport 1.htm, accesat la 31 martie 2015. 19 Irina Moroianu Zlătescu, op. cît., pp. 447-457. 20 A se vedea Mădălina Virginia Antonescu, Dreptul la fericire, ca un drept al popoarelor. Corelația cu dreptul popoarelor la dezvoltare, Policy Paper nr. 15/2015, Institutul Diplomatic Român, www.idr.ro 21 Marie-Claude Smouts, Dario Battistella, Pascal Vennesson, Dictionnaire des relations internationales, Dalloz, Paris, 2006, pp. 124-125
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sănătoase pentru viața (healthy living environements). www.un.org/ga/Istanbul+5/statereport 1.htm, accesat la 31 martie 2015. 19 Irina Moroianu Zlătescu, op. cît., pp. 447-457. 20 A se vedea Mădălina Virginia Antonescu, Dreptul la fericire, ca un drept al popoarelor. Corelația cu dreptul popoarelor la dezvoltare, Policy Paper nr. 15/2015, Institutul Diplomatic Român, www.idr.ro 21 Marie-Claude Smouts, Dario Battistella, Pascal Vennesson, Dictionnaire des relations internationales, Dalloz, Paris, 2006, pp. 124-125. 22 Idem, p. 125. 23
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
environements). www.un.org/ga/Istanbul+5/statereport 1.htm, accesat la 31 martie 2015. 19 Irina Moroianu Zlătescu, op. cît., pp. 447-457. 20 A se vedea Mădălina Virginia Antonescu, Dreptul la fericire, ca un drept al popoarelor. Corelația cu dreptul popoarelor la dezvoltare, Policy Paper nr. 15/2015, Institutul Diplomatic Român, www.idr.ro 21 Marie-Claude Smouts, Dario Battistella, Pascal Vennesson, Dictionnaire des relations internationales, Dalloz, Paris, 2006, pp. 124-125. 22 Idem, p. 125. 23 Idem, p. 125. 24 Emil
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
2009, pp. 34-35. Autorul atrăgând atenția asupra necesității stringențe de prohibire prin norme internaționale adecvate și mecanisme de control eficace a tehnicilor de modificare a mediului în scopuri militare, fiind propus și conceptul novator de crimă de ecocid, în dezvoltarea dreptului internațional al sec. XXI (plecându-se de la cazul războiului din Vietnam și utilizarea de arme împotriva mediului natural în acest caz). 25 Idem, op. cît., pp. 57. 26 Marie-Claude Smouts, op. cît., pp. 128-129. 27 A se vedea eșecul înregistrat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu corporațiile, anume în creșterea dimensiunii etice și ecologice a activității lor. Mohammed Bedjaoui, op. cît., p. 40. 28 Adoptată și proclamata de AG.ONU prin rezoluția 217 A (III) din 10 dec. 1948. În IRDO, Principalele instrumente internaționale privind drepturile omului la care România este parte, vol. I, Instrumente universale, IRDO; București, 2002. 29 Irina Moroianu Zlătescu, Human rights..., op. cît, p. 64. 30 Marie-Claude Smouts, op. cît., pp. 128-129. 31 A se vedea și conceptele de "food power" sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
confruntate cu probleme legate de alimentarea populațiilor lor, concepte care nu prezintă o dimensiune etică, echitabilă ci introduc dimensiunea forței într-o chestiune sensibilă, precum posibilitatea reală a statelor în curs de dezvoltare de a oferi garanția concretă a beneficiului drepturilor omului (dreptul la viață, la sănătate, la un nivel de viață decent, la alimentație, la apă) pentru populațiile lor. Cf. Mohammed Bedjaoui, Pour un nouvel ordre économique internațional. Nouveaux défis au droit internațional, UNESCO; PUF, Paris, 1979, pp. 32-34. 32
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
probleme legate de alimentarea populațiilor lor, concepte care nu prezintă o dimensiune etică, echitabilă ci introduc dimensiunea forței într-o chestiune sensibilă, precum posibilitatea reală a statelor în curs de dezvoltare de a oferi garanția concretă a beneficiului drepturilor omului (dreptul la viață, la sănătate, la un nivel de viață decent, la alimentație, la apă) pentru populațiile lor. Cf. Mohammed Bedjaoui, Pour un nouvel ordre économique internațional. Nouveaux défis au droit internațional, UNESCO; PUF, Paris, 1979, pp. 32-34. 32 Considerat în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Forme în mișcare. Postmodernismul. București, Ed. Univers Enciclopedic, 1999. HELD, David, McGREW, Anthony; GOLDBLATT, David, PERRATON, Jonathan, Transformări globale. Politică, economie și cultură, trad. Ramona-Elena Lupașcu, Adriana Ștraub, Mihaela Bordea, Alina-Maria Turcu, Iași, Polirom, 2004. IRDO, Principalele instrumente internaționale privind drepturile omului la care România este parte, vol. I, Instrumente universale. București, IRDO, 2002. MIGA-BEȘTELIU, Raluca, Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public. București, Ed. All-B, 1998. MOROIANU, Zlătescu Irina; POPESCU, Octavian, Mediul și sănătatea, București:IRDO, 2008. MOROIANU, Zlătescu Irina, Human
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
SMOUTS, Marie-Claude, BATTISTELLA, Dario, VENNESSON, Pascal, Dictionnaire des relations internationales, Paris, Dalloz, 2006. STRĂINU, Emil, Războiul geofizic. Tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare, ed. a II-a. București, Ed. Solaris Prinț, 2009. Resurse electronice ANTONESCU, Mădălina Virginia, "Dreptul la fericire, ca un drept al popoarelor. Corelația cu dreptul popoarelor la dezvoltare", Policy Paper nr. 15, Institutul Diplomatic Român, 2015, www.idr.ro Istanbul+5, The United Nations Special Session of the General Assembly for an Overall Review and
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Pascal, Dictionnaire des relations internationales, Paris, Dalloz, 2006. STRĂINU, Emil, Războiul geofizic. Tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare, ed. a II-a. București, Ed. Solaris Prinț, 2009. Resurse electronice ANTONESCU, Mădălina Virginia, "Dreptul la fericire, ca un drept al popoarelor. Corelația cu dreptul popoarelor la dezvoltare", Policy Paper nr. 15, Institutul Diplomatic Român, 2015, www.idr.ro Istanbul+5, The United Nations Special Session of the General Assembly for an Overall Review and Appraisal of the Implementation of
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Paris, Dalloz, 2006. STRĂINU, Emil, Războiul geofizic. Tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare, ed. a II-a. București, Ed. Solaris Prinț, 2009. Resurse electronice ANTONESCU, Mădălina Virginia, "Dreptul la fericire, ca un drept al popoarelor. Corelația cu dreptul popoarelor la dezvoltare", Policy Paper nr. 15, Institutul Diplomatic Român, 2015, www.idr.ro Istanbul+5, The United Nations Special Session of the General Assembly for an Overall Review and Appraisal of the Implementation of the Habitat Agenda, New York, 6-8
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de puternică pentru a-i motiva, ci au devenit musulmani mai radicali decât părinții lor. Procesul a fost amplificat și încurajat pe fondul unui fenomen global de resurgența a Islamului, având în vedere că acesta proclama superioritatea absolută a oricărui "drept credincios" și mai ales a unui "martir" față de "necredincioși", si ajutat de comunicațiile prin Internet să se dezvolte în rețele și grupări structurate. Așadar, putem identifica un fenomen de indigenizare cu anumite particularități, în fapt unul de "islamizare a generației
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o mai veche dezbatere academică, referitoare la compatibilitatea Islamului cu democrația, a redevenit de actualitate și interes public. Există, în principal, trei mari curente legate de această dispută. Primul susține că există o incompatibilitate esențială a Islamului cu pluralismul, respectarea drepturilor omului și democrația, unul dintre reprezentanții cei mai cunoscuți ai acestuia fiind Samuel Huntington, care a și ajuns la concluzia că tocmai această situație va duce la o inevitabilă "ciocnire a civilizațiilor"17. Al doilea curent, desi admite un actual
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din 2004 al UNDP (United Nations Development Programme), Arab Fund for Economic and Social Development și Arab Gulf Programme for United Nations Development Organizations. În fine, un al treilea curent subliniază că problema este că lumea occidentală definește concepte precum drepturile omului sau democrația conform propriilor standarde și modele culturale, care includ laicitatea statului. Dar, susțin unii, modelul teocratic, în care justiția și întregul guvernământ sunt inspirate de cuvântul lui Dumnezeu, nu ar fi cu nimic mai prejos, ba chiar ar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vestic, opinia lui Huntington pare mai aproape de realitate, fiindcă se observă nu doar o diferență de nuanță, semantica sau declarativa, ci o incompatibilitate profundă și o ireductibilitate între cele două. Dacă e să ne referim doar la Declarația Universală a Drepturilor Omului, știm că, în 1948, Arabia Saudita s-a abținut de la ratificare, pe motiv că încalcă Șaria 20. În 1982, reprezentantul Iranului la ONU a spus că Declarația reprezintă o viziune laică a tradiției iudeo-creștine, care nu poate fi implementată de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de alte declarații ale Iranului și încercări de a se susține ideea că e nevoie de o revizuire a documentului. La a XIX-lea Conferință Islamică a miniștrilor de Externe de la Cairo s-a adoptat, pe 5 august 1990, Declarația Drepturilor Omului în Islam 22. În cuprinsul acesteia se face recurs de paisprezece ori la Șaria (Shari'ah), inclusiv în ultimul articol în care se prevede că aceasta este singură sursă de referință pentru explicarea sau clarificarea oricărului articol al Declarației
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
face recurs de paisprezece ori la Șaria (Shari'ah), inclusiv în ultimul articol în care se prevede că aceasta este singură sursă de referință pentru explicarea sau clarificarea oricărului articol al Declarației. Pe scurt, întregul document arată că oricine are dreptul de exprimare liberă a opiniei, dar într-un mod care să nu fie contrar principiilor Șaria, că informația nu trebuie folosită sau utilizată într-un mod care să violeze sfințenia și demnitatea profeților sau să slăbească în vreun fel credință
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dar într-un mod care să nu fie contrar principiilor Șaria, că informația nu trebuie folosită sau utilizată într-un mod care să violeze sfințenia și demnitatea profeților sau să slăbească în vreun fel credință societății, ca orice om are dreptul de liberă deplasare, în limitele Șaria, că sunt interzise pedepsele, cu excepția celor prevăzute de Șaria, că femeia e egală cu bărbatul în demnitate umană (dar nu se spune nimic de egalitatea în fața legii) ș.a.m.d. Pentru cetățeanul occidental care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
femeia e egală cu bărbatul în demnitate umană (dar nu se spune nimic de egalitatea în fața legii) ș.a.m.d. Pentru cetățeanul occidental care știe doar că Șaria prevede tot felul de pedepse corporale crude, o astfel de Declarație a drepturilor omului sună apocaliptic. Pentru că lucrurile să fie și mai complicate, Șaria nu este un text unic, fix, bine definit și clar pentru toată lumea musulmană. Islamul însuși nu este o entitate monolitica și e reprezentat de viziuni adesea divergențe 23. Așa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
gen prin consacrarea principiului că, în cazul unui bărbat care moare fără copii, moștenirea se împarte inegal între frați și surori, fiecare bărbat primind cât două femei), era făcută, în realitate, în sensul îmbunătățirii considerabile a situației femeilor față de vechiul drept cutumiar, conform căruia acestea n-ar fi primit nimic. Coranul rămâne, însă, tributar vremurilor sale, iar considerarea să de către Islam ca fiind imprescriptibil și insistența de a-l aplică ad-literam în viața de zi cu zi este cea care generează
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Coranul rămâne, însă, tributar vremurilor sale, iar considerarea să de către Islam ca fiind imprescriptibil și insistența de a-l aplică ad-literam în viața de zi cu zi este cea care generează conflictul cu modul în care societatea occidentală vede astăzi drepturile omului sau democrația. Chiar și îmbunătățirile aduse de Coran și de Sunna față de normele sociale preislamice de pe un teritoriu arid, marcat de violențe și inechități, au ajuns astăzi problematice, întrucat s-a recurs la o reglementare, uneori foarte amănunțită și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Coran și de Sunna față de normele sociale preislamice de pe un teritoriu arid, marcat de violențe și inechități, au ajuns astăzi problematice, întrucat s-a recurs la o reglementare, uneori foarte amănunțită și clară, a unor aspecte concrete ce țin de dreptul civil și penal, Mahomed fiind nu doar un lider religios, ci și întemeietorul unei formațiuni de tip statal și, așa cum reiese din datele istorice corespunzătoare perioadei cât a stat la Medina, s-a dovedit a fi chiar "pragmatic în probleme
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]