420 matches
-
în arondismentul IX, la începutul străzii Douai, în acea brutărie care rămâne deschisă toată noaptea. Era deja ora unu dimineața. Stăteam în picioare lângă una dintre mesele înalte și mâncam un croasant. Pe la orele astea, în brutărie poți găsi o droaie de oameni ciudați, care vin adesea de la cafeneaua de vizavi, Le Sans-Souci. Doi polițai în civil au intrat să facă un control al cărților de identitate. Nu aveam acte și au vrut să afle câți ani am. Am preferat să
PATRICK MODIANO - În cafeneaua tinereții pierdute () [Corola-journal/Journalistic/4425_a_5750]
-
asasin. Nu, mi-am zis mereu, n-am să fac investigații exacte de unde mă trag, fiindcă apoi, cu timpul, o să descopăr probabil grozăvii și mai înfiorătoare, de care, ce-i drept, mă tem. Oamenii își dezgroapă strămoșii și scormonesc în droaia lor de strămoși până ce au răscolit totul și sunt de-a dreptul nemulțumiți și de aceea se simt de două ori jigniți și disperați, spunea el. Eu n-am fost niciodată un așa-zis scormonitor de strămoși, pentru asta îmi
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
dar și cu țâfna despletita a madamei Bovary, vocea blondă din alcovul premierului decretează: "F.P.S. sunt eu!" Culmea e că d-na Vasile chiar ar putea să aibă dreptate! În fond, dacă dl Diaconescu a împânzit județul de baștină cu droaia de nepoți, de ce n-ar spală Măriuca rufele guvernării în familie?! E de datoria intelectualilor - și mă gândesc, în primul rând, la Grupul pentru Dialog Social și la Alianța Civică, dar și la toate celelalte instituții neguvernamentale care au sprijinit
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
Victoria Luță Atunci cînd cineva spune: "scriu pentru mine", este de obicei privit cu ironie suspicioasa. Ipocrizia și falsă modestie nu vor putea acoperi niciodată droaia de dorințe (multe ascunse) care alimentează și motivează actul scrisului. Și totuși excepții există: A. Calafeteanu chiar pare a scrie (doar) pentru sine. Pentru că e cumplit de greu să presupui că ar mai citi cineva (în afara doar a vreunui recenzent
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
caritatea se învață o dată cu mersul pe pământ. Un cort mare, adevărat, de circ, purtând încă în el strigătul dresorului de lei, zborul acrobatei la trapez însoțit de suspinul privitorului, râsul clovnului și toate amintirile care aduc, înfiorate, copilăria înapoi. O droaie de copii ai străzii, dar și micuți din familii sărmane, care-și petrec vremea mai mult pe străzi; puzderie de mingi multicolore, un trapez adevărat, ciorapi de spiriduși și peruci; o voioșie sinceră, simplă, ca-ntr-un cerc magic în
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
Constantin Țoiu În unul din numerele trecute ale revistei, aduceam vorba de copiii neavuți de mine, ori nedoriți, din felurite motive, pe care, acum, la senectute îi regret, totuși... Nu-i nimic, - îmi spuneam - în schimb, ai, domnule, ...o droaie de fete, chiar dacă multe din ele, deja măritate... Fete sau fiice fidele, ca sarea în bucate... Cărți, adică; o carte, două cărți, pagini și pagini... o pagină, două pagini... Dar literatura, toată, nu este în definitiv și ea de sex
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
Mendic se sculă și el săndese cinci hârtii. La Lipa Lipovici din Dorohoi era crâșmă pentru precupețe. Îmbiați de firma roșie din tablă pe care sta scris Și pe ploaie și pe vânt Șnițelul eu îl mănânc. clienții intrau cu droaia. - Băiete, striga tare Lipa din când în când, trece-i lui badea Ion un chil de vin. - L-am trecut, jupâne. - Nu-i nimic, mai trece-l o dată ca să nu se uite ! Câteun român își scutura punga pe tejghea. Din
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
lavalieră de mătase prinsă cu un ac cu diamant și pantofi scârțâitori de lac negru. Avea mustața cănită și tunsă îngrijit deasupra buzei, iar mâinile albe și catifelate, mirosind a mosc, se odihneau pe măciulia de argint a bastonului. O droaie de copii lipăiau desculți în urma birjei, cerșind câțiva bănuți pentru roșcove. Cu gesturi mecanice de somnambul, grecul scotea din timp în timp, cu mâna lui fină străbătută de vinișoare, teancuri de bancnote mari, albăstrii, cu chipul filigranat al unor împărați
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și rimate, manifestându-și agresiv ura și invidia față de posibilitatea lui ieftină de a uita... De fapt, urma unei uri, stinsă de rutina repetării zilnice a aceluiași scenariu. Îl aruncă beat în barca ancorată la țărm în care îngrămădește și droaia de copii cu ochii holbați și vâslește prin labirintul unor canale întortocheate până acasă... Adevărata tragedie o suportă ea, care trebuie să țină cu mai nimic o gospodărie să spele, să îmbrace și să hrănească șapte-opt guri cu cele câteva
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
iscoditoare. Le aștept să vină și la mine pentru a le zidi în creații literare dăinuitoare. Investiții Am venit pe lume într-o familie a cărei avere era puținul pământ, pe care îl muncea cu osârdie și sudoare, și o droaie de copii. Fără știință de carte, dar cu înalta școală a vieții, părinții mei adunau ban cu ban și-i investeau în câte o sfoară de pământ. Pământul era avuția și suportul supraviețuirii familiei rurale. Capitalul genetic cu care m-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
strângi la sân, să-i legeni, să-i strigi la masă și să-i ții pe genunchi. Dupa ce răcni pe săturate, Crăciun ieși trântind ușa și nu se Întoarse decât seara.Și nu se Întoarse singur, ci cu o droaie de copii după el.Îi adunase de pe străzi de pe la cerșit.Nevasta nu-și Încăpea În piele de bucurie. Îi Îmbăie, le umplu castroanele cu zeamă și le cârpi hăinuțele. De a doua zi Crăciun Îi puse la muncă, că doar
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
jucau pe stradă, la vânzătoarele de legume de sub porticuri și la toți pierde-vară ce se Încălzeau la soare discutând În grupuri lângă biserica iezuiților. Deși n-am fost niciodată prea naiv, iar lunile petrecute În mediul acela mă Învățaseră o droaie de lucruri și mă făcuseră să casc bine ochii, totuși nu eram decât un puștan curios care descoperea lumea cu uimire, Încercând să nu piardă nici un amănunt. În ce privește careta, am auzit Întâi copitele celor două catârce și zgomotul roților care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Împotriva Olandei și restului Europei era temă de conversație În zilele acelea, foarte rar l-am auzit pe căpitan referindu-se la viața lui de soldat. Asta m-a făcut să-l admir și mai mult, obișnuit cum eram cu droaia de indivizi care, Între un scuipat și altul și bătutul câmpilor În legătură cu Flandra, Își petreceau toată ziulica vociferând și Împăunându-se cu presupuse fapte de arme, În timp ce făceau să răsune caldarâmul din Puerta del Sol sau de pe strada Montera cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
al statului și de-a boteza de mișcare agrară reclamațiile 126 {EminescuOpXIII 127} drepte în contra unor măsurători strâmbe de ogoare, făcute nu cu stânjenul Șerban Vodă, ci cu cel fraudulos, al onor. Pișca. Mănținînd pe prefect în funcție, împreună cu toată droaia sa de agenți, d. Populeanu va fi, ni se pare, menit a face cercetări sub auspiciile și cu ajutorul administrativ al acestui om și astfel toată acțiunea sa poate să n-aibă alt rezultat decât acela de-a spăla pe funcționarul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu și în mintea noastră. E destul ca unul din noi să aibă la visterie o funcțiune cât de mică pentru ca numaidecât să capete o însemnătate capitală. Lumea zice: "Iacă un funcționar, un membru al guvernului! " și capetele se pleacă droaie înaintea lui. Nu ca să criticăm, ci ca să ne luminăm și să creștem ca națiune ne espunem s' atingem o atare cestiune. Am spus d' atâtea ori lumii întregi că suntem poporul cel mai liberal; că moravurile, Constituțiunea și legile noastre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
esecută fără milă și fără lege, atât mai rău pentru aceia cari nu-și plătesc dările! Regatul se ține cu cheltuială; trebuiesc lefuri mari și diurne încă și mai mari miniștrilor și deputaților; trebuiesc mai cu seamă sinecure și pensiuni droaiei nesfârșite a favoriților acestora. Daca țăranul nu va munci ca să plătească birul cine oare va îngriji de soarta lefegiilor ce se hrănesc din buget? Nu știm câtă vreme încă țăranul se va supune acestei barbare și stupide exploatări din partea guvernanților
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de o expresiune scumpă vocabularului roșu. Toate lepădăturele, toate putregaiurile lui 1848 și ale lui 1868 au ieșit iarăși la lumină. Țara nu mai poate răsufla din cauza Seruriilor, Pătărlăgenilor. Mărgăriteștilor, Grigoreștilor, cari au năpădit-o de toate părțile ca o droaie de câini flămânzi. Punctele de contact și de asemănare între cele două epoce sunt în adevăr uimitoare. Camera slugarnică din 1868 își vede imaginea reprodusă în Camera "automaților " din 1882. Cuvântul de "automați" va rămânea, căci rareori el a fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Cum vedem, decrepitudinea morală și intelectuală de care suntem izbiți merge în paralel cu degenerarea fizică; una servește de complement celeilalte. Astfel, tot progresul de care ni se împuiază urechile există numai la suprafață; fundul este o adevărată mocirlă. Pe când droaia satisfăcuților și a chivernisiților zilei se răsfață în onori și se îngrașă din sinecure, masa națiunii suferă de toate neajunsurile fizice și morale. Hrana țăranului este redusă astăzi la cea mai simplă expresiune, pentru că toată munca lui de peste an nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în termeni medicali. Pe moment nu am înțeles, dar, apoi mi-au explicat în cuvinte mai simple. Era în stare critică. În drum spre spital eram din ce în ce mai neliniștit. Spitalul era plin de victime. În holul mare de la intrare era o droaie de pacienți. Toți aveau perfuzii și li se făceau analize. S-a întâmplat ceva foarte grav», mi-am dat seama imediat. Nu cunoșteam exact toate detaliile. La televizor spuseseră că era vorba de un gaz otrăvitor, dar încă nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
la spital!» Am luat un taxi cu gândul să merg la spitalul Miikinen, dar pe drum, la Ningyōchō, am văzut un polițist și mi-am zis: «Uite niște polițiști, poate ar fi mai bine să vorbesc cu ei.» Era o droaie de polițiști. Mașini de patrulă, ambulanțe oprite. Am coborât acolo, i-am explicat situația polițistului și m-a sfătuit să mă urc în salvare. Am fost transportat la spitalul Tajima din Ryōgoku. (Domnul Nakata a fost mutat de la spitalul Tajima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
oprit în stație. Nu știam ce să fac. M-am gândit să mai aștept puțin poate se întâmplă ceva. Nu m-am mișcat de pe scaun. Dintr-odată s-a auzit un țipăt de fată: «Auoleu!» Nu numai ea, ci o droaie de oameni alergau spre noi. Ieșirea din stația Kodemmachō e în mijloc. «Ceva nu e în regulă! Oare ce?» Nu știam ce se întâmpla. Plus că nu era treaba mea. Am stat liniștit pe scaun. Până la Ningyōchō mai era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
înăuntru zgribulit de frig, careva iar și-a făcut nevoile în fața ușii, nu mai există maniere dom’ Roja, zice Gulie, și toți își opresc privirile asupra figurii mirate a lui Tîrnăcop care bîiguie, n-am fost eu, afară e o droaie de cîini vagabonzi, de data asta trebuie să mă credeți pe cuvînt. Bine că nu pute, spune Roja făcînd efectivul, văd că sîntem toți, adaugă, Părințelul e șters de pe listă, și-a dat arama pe față ca un adevărat slujitor
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
agățată pe perete. — Nici gînd, spune Comandantul, fîstîcindu-se în fotoliul său tapițat cu piele, privind țintă în fundul scrumierei pline de chiștoace turtite. Riscul e prea mare, viața nu e film, îi trece prin minte. La poarta Unității îl latră o droaie de cîini flămînzi, îi dau tîrcoale mîrîind, plini de bale, zburliți, nici vouă nu vă mai aruncă nimeni de mîncare, se gîndește pînă ce soldatul de gardă îl recunoaște în sfîrșit, coboară din post și catadicsește să-i deschidă. Cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
se lasă Părințelul. Poate chiar mai bune. — Bun și restul distribuției, dar femeiușca asta lua toți ochii audienței cu zulufii ei, bonețica de pe cap și medalionul gigantic ce-i atîrna deasupra decolteului. — Privirea de Cleopatra, gesturile gingașe și măsurate, și droaia de inele de pe degete, completează Părințelul. încotro am pornit și unde am ajuns, se aude vocea șoferului puțin iritată din cauza unui individ bătrîn care abia se tîrăște în fața mașinii pe trecerea de pietoni de la intersecția bulevardului Dacia cu Strada Polonă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
recitată amenințător de sute de glasuri la unison, urmată imediat de înjurături, replieri, bateri în retragere, bastoane luate pe spinare, căzături pe caldarîm, șuturi date și primite în stomac, cap, gît, în boașe, scuipat și sînge împrăștiat pe trotuare, o droaie de obiecte pierdute pe jos, în concluzie o Revoluție de mai mare dragul, dom’ Roja, spune. Uite cine erau de fapt personajele care s-au interesat cu adevărat de soarta acestei țări, în comparație cu ei tu ești un nimeni, Roja, se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]