264 matches
-
că inundațiile de-acum mai an au avut ca urmare firească amenajarea unor nu neapărat olandeze diguri, hop, sîntem surprinși peste noapte de aceleași tragice și descalificante neputinți. Doar indolență? Doar resemnare? Să stăm, oare, predestinat ca în povestea tragicomicului drob de sare humuleștean, gata oricînd să cadă peste plodul din covată să stăm deci cu mîna la gură, nici măcar încercînd a-l urni de pe prichici? Asta să rămînă în veci vocația noastră: mioritica împăcare cu soarta, fabulosul har de a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
două mii de ani. Și nu sînt semne că am putea dispărea în încă pe-atîția. Cum nu facem parte din tagma celor ce tot îngroașă rîndurile plîngăcioșilor și panicarzilor, ne place mai degrabă a ne amuza (nu prea mult) cu parabola drobului național de sare, sperînd că se va ivi un Păcală, dar nu unul tot păcălind, de fapt păcălindu-se, ci unul pe cît de isteț, pe-atît de eficient. Care să schimbe tîlcul poveștii. Dar nu se va ivi. 20 aprilie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în papilele cu care, snobi, hulim atît de tare micul? Nu vă mai spun.) Evaluînd, așadar, inegalabila plăcere neaoșă de-a mînca un mic (cu muștar, sau fără? ești întrebat pe terasă), mă surprind (livresc) gîndindu-mă la scena humuleșteană cu drobul de sare. Tot căinîndu-ne, ca cele două, că e gata să ne cadă-n cap, uităm de mici. Uităm că mai există mici. Trei mici, vă rog! Cu muștar. 4 iulie Mă sunase de undeva, de prin R., era la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1. Domeniul de aplicare Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de: 1.1. acetat cu 1.2. lâna, par de origine animală, mătase, bumbac, în, cânepă, iuta, abaca, alfa, fibră din coaja de nucă de cocos, drob (grozama), ramie, sisal, cupro, fibre modale, fibre proteinice, viscoza, fibre acrilice, poliamida sau nailon, poliester și elastomultiester. Metodă nu se aplică fibrelor de acetat care au fost dezacetilate la suprafață." 4. La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctul 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185977_a_187306]
-
puritatea acestei rețete, cu rafinamentul dat de simplitate, și dimensiunea barocă a unei bouillabaisse, rafinată prin combinațiile de gusturi, nu se poate face nici un fel de comparație. Amândouă sunt perfecte. Revenind la „marea bucătărie țărănească“, specific acesteia ar mai fi drobul de miel făcut de Paște; acesta este identic unui preparat grecesc, sarmas (numele are origine turcească), deși termenul ne-a venit din slavă (de la droba, însemnând bucată, dar la sârbi și la bulgari acest cuvânt desemnează chiar ficatul sau măruntaiele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și la bulgari acest cuvânt desemnează chiar ficatul sau măruntaiele). De fapt, rețeta este comună întregii regiuni a Balcanilor; până și croații, care au cratițele orientate mult mai spre vest, îl cunosc sub numele de vitalac. La noi, pe vremuri, drobul se mai numea „plăcintă de cighir“ (çeger înseamnă, în turcă, măruntaie; împreună, ficatul și plămânii purtau denumirea takim, cuvânt de la care provine tacâmul nostru, adică aripile, ghearele și gâturile de pasăre). Acest tip de mâncare este foarte larg răspândit (turcii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
înseamnă, în turcă, măruntaie; împreună, ficatul și plămânii purtau denumirea takim, cuvânt de la care provine tacâmul nostru, adică aripile, ghearele și gâturile de pasăre). Acest tip de mâncare este foarte larg răspândit (turcii au învățat și ei să facă un drob numit kokoreç, bulgarii gătesc drob sarma - cu orez [!], deși nu aceasta ar fi cea mai mare bizarerie pentru noi, ci faptul că ei taie prapurele și construiesc din el multe „sarmalodroburi“ -, în Italia întâlnim mugliatiedr, turcinieddhri, adică măruntaie fripte, și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ficatul și plămânii purtau denumirea takim, cuvânt de la care provine tacâmul nostru, adică aripile, ghearele și gâturile de pasăre). Acest tip de mâncare este foarte larg răspândit (turcii au învățat și ei să facă un drob numit kokoreç, bulgarii gătesc drob sarma - cu orez [!], deși nu aceasta ar fi cea mai mare bizarerie pentru noi, ci faptul că ei taie prapurele și construiesc din el multe „sarmalodroburi“ -, în Italia întâlnim mugliatiedr, turcinieddhri, adică măruntaie fripte, și gnemmarieddhri, măruntaie fierte, iar scoțienii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
doborât: măruntaiele fiind cele mai perisabile, ele erau sărate, împachetate în stomacul sau în prapurele animalului și, fripte ori fierte, căpătau un... termen de valabilitate de peste zece zile. Odiseea lui Homer menționează această tehnică, iar surse latine pomenesc preparate asemănătoare drobului. Grecii cunosc două feluri de drob: sarmas, cel mai asemănător rețetei românești, și kokkorets, care presupune înfășurarea măruntaielor în intestinele mielului și apoi frigerea lor la proțap. Originea cuvântului kokkoreți și a turcescului kokoreç este albaneză, mai precis provine din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ele erau sărate, împachetate în stomacul sau în prapurele animalului și, fripte ori fierte, căpătau un... termen de valabilitate de peste zece zile. Odiseea lui Homer menționează această tehnică, iar surse latine pomenesc preparate asemănătoare drobului. Grecii cunosc două feluri de drob: sarmas, cel mai asemănător rețetei românești, și kokkorets, care presupune înfășurarea măruntaielor în intestinele mielului și apoi frigerea lor la proțap. Originea cuvântului kokkoreți și a turcescului kokoreç este albaneză, mai precis provine din dialectul arvanitic (vorbit în câteva regiuni
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dar și în ardei, roșii sau dovlecei). Grecii, după atât de mulți ani de ocupație otomană, au învățat și ei să facă sarmale, sub numele de dolmades (în turcă, dolma înseamnă „umplut“, iar la greci, așa cum am precizat, sarmas înseamnă drob de miel, căci tot cu un fel de „rulou“ avem de-a face, așa cum este învelit în prapure), dar este foarte probabil ca influența turcă să fi fost precedată de cea romană, căci latinii cunoșteau esicium-ul, o frunză de dafin
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la traiul nomenclaturii ceaușiste, a publicat în 1990 meniul servit la masa oficială dată de conducerea de partid și de stat în ziua de 23 august 1989. Gustările cuprindeau salată de vinete, castraveți cu urdă și mărar, rulouri de șuncă, drob de miel, crochete de cașcaval, chiftele de pasăre; acestora le urmau preparate la grătar, cu garnituri precum orez țărănesc (a se citi „pilaf sârbesc“) sau cartofi piure. La desert, plăcinte de casă, rulade cu fructe, înghețată, cozonac... Pentru românii prinși
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
presară mărar. Supa se servește imediat. 2 l supă de pește (strecurată după fierbere, adică limpede) 500 g fileu de pește alb, tranșat în 6 bucăți 6 felii subțiri de lămâie 1 lingură mărar tocat fin sare și piper MUGLIATIEDR (Drob italienesc) Prapurele se spală cu grijă; se ține 3-4 zile în apă rece, schimbându-se apa în fiecare dimineață și seară. Burta se curăță cu cuțitul, prin radere, se taie fâșii și apoi se prăjește în ulei de măsline. Când
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acoperă cu umplutura compusă din bucățelele de măruntaie, burta, usturoiul tocat, oregano, ouăle fierte, brânza rasă, sare și piper după gust, pătrunjelul fin tocat. Se rulează prapurele strâns în jurul umpluturii și se închide ruloul cu ac și ață. Se pune „drobul“ la foc foarte mic, într-o tigaie fără ulei, ca să se mai „strângă“. Se prepară un sos din cepele fin tocate, călite în ulei, peste care se pun roșiile tăiate bucățele. Se stinge totul cu apă și se toarnă peste
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]