954 matches
-
am primit numeroase volume (poezii, romane, jurnale de călătorie) pe care încă de a doua zi am început să le răsfoiesc... Printre acestea se află și volumul de poezii, bilingv (română și spaniolă) al doamnei Daniela Popescu Stroe (Madrid, Spania), Drumeț la porți de toamnă (Viajero a las puertas de otoño). Încă de la primele poeme am realizat că am de a face cu un poet autentic, un suflu românesc care se manifestă în plenitudinea sa în fiecare vers, o poezie între
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
de țară, dar în același timp și o poezie socială, uneori cu aspect de protest față de nedretățile din societatea începutului de mileniu III. Și pentru că am simțit în adâncul sufletului emoția dezvoltată de minunatele sale versuri, am numit această cronică „Drumeț la porțile occidentului”, ca un semn de solidaritate cu toți confrații noștri „rătăciți” pe străzile „Apusului” în lupta pentru existență. De ce a ales oare autoarea tocmai anotimpul toamna? Poate pentru că reprezintă atât melancolia poetului rătăcitor, dar și tristețea sufletului. Și
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
de cumpănă, descurajat, te întrebi “Cu ce rămâi?” “Gloria lumii și cununa de martir / Nu pot sta deopotrivă pe fruntea-ți efemeră. / Deșertăciunea vieții și-al chinului potir, / Nu ții cu-aceeași mână, oricine ți le-oferă.” Poeziile din volumul “Drumeț la porți de toamnă” capătă uneori o încărcătură psihologică, fiind predominate de tristețe, la limita dintre speranță și disperare: “Aceasta-i taina devenirii, / Acesta-i țelul scris în cer. Ești rob al păcii sau al firii, / Ești zbor de vultur
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
dar nu cea cu splendoarea miilor de aștri ce strălucesc în întruneric, ci a tristeții atunci când “ Dorul” vine și pleacă; o apasă sufletește dorul de “Stejarul de pe deal”, sau se trezește pierdută în “Miezul nopții” sub bolta înstelată ca un “Drumeț”. În volumul de poeme “Drumeț la porți de toamnă” doamna Daniela Popescu evocă drama poetului care trăiește într-o lume a tristeții, a introvertirii, dar care totuși nu-și pierde fărâma de speranță prin credința în Mântuitor că va veni
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
miilor de aștri ce strălucesc în întruneric, ci a tristeții atunci când “ Dorul” vine și pleacă; o apasă sufletește dorul de “Stejarul de pe deal”, sau se trezește pierdută în “Miezul nopții” sub bolta înstelată ca un “Drumeț”. În volumul de poeme “Drumeț la porți de toamnă” doamna Daniela Popescu evocă drama poetului care trăiește într-o lume a tristeții, a introvertirii, dar care totuși nu-și pierde fărâma de speranță prin credința în Mântuitor că va veni o zi în care zâmbetul
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
din feeria naturii. Versurile domniei sale au forță și mesaj, sunt scrise cu naturalețe din adâncul sufletului, aș spune “o metaforă a vieții” și parcă te îndeamnă să le recitești de fiecare dată. Ion Nălbitoru - membru al LSR, România Referință Bibliografică: Drumeț la porțile occidentului / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1445, Anul IV, 15 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
arginti, bălegar doar și gunoaie... Vuia vânt prin geamuri sparte, ei de spate erau țepeni; de păcăleală-avură parte și-au rămas pe viață dreveni. Azi hanu-i moloz în câmpie, guzgani, șerpi, ciuvici furnică... istoria-i nima n-o mai știe... drumeți când trec, privesc cu frica părăginite ziduri, arse porți sub tidva ce-n vânt mai joacă... lăutari și fiii lor sunt morți... uitării-i smulge-a muzei promoroaca... Râul Constantinescu Referință Bibliografica: BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
înconjurat de o parte si de alta de pini înalți, pomi cu fructe pădurețe, palmieri și tufe de cactuși pe care parcă îl apără, un pod pe sub care sau pe care treceau odată convoaiele cu căruțe, cărând tot avutul bieților drumeți în căutarea unui alt destin și-a unui alt loc sub soare. Podul rămâne mărturie a unei istorii care s-a scris chinuit și din mers și de care americanii sunt mândri fără îndoială. Mai la vale de pod, pe
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
târg însoțit de fiul său. Duceau de căpăstru un măgăruș pe care tocmai îl cumpăraseră. Pe drum, unul dintre trecători le spuse: - Dacă tot aveți un măgar, nu înțeleg de ce nu merge unul dintre voi călare? Țăranul a dat dreptate drumețului și a încălecat. Apoi și-a îndemnat măgărușul la drum, lăsându-și copilul să se grăbească în urma lui. Curând au întâlnit un alt drumeț care a vorbit țăranului astfel: - Frumos îți șade, om în puterea vârstei, să mergi călare și
POVESTEA NEOBIŞNUITEI CĂLĂTORII de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366882_a_368211]
-
aveți un măgar, nu înțeleg de ce nu merge unul dintre voi călare? Țăranul a dat dreptate drumețului și a încălecat. Apoi și-a îndemnat măgărușul la drum, lăsându-și copilul să se grăbească în urma lui. Curând au întâlnit un alt drumeț care a vorbit țăranului astfel: - Frumos îți șade, om în puterea vârstei, să mergi călare și să lași copilul acesta să alerge cu sufleul la gură în urma ta. Țăranul a descălecat, a ridicat copilul în spinarea măgărușului, iar el a
POVESTEA NEOBIŞNUITEI CĂLĂTORII de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366882_a_368211]
-
mergi călare și să lași copilul acesta să alerge cu sufleul la gură în urma ta. Țăranul a descălecat, a ridicat copilul în spinarea măgărușului, iar el a apucat cu pas grăbit în urma acestuia. Nu multă vreme după aceea un alt drumeț și-a dat cu părerea: - Ia te uită, ștrengarul ăsta, care cu siguranță bate acasă toate coclaurile, își lasă acum sărmanul tată să-și frângă picioarele încercând să se țină după el. Atunci țăranul a încălecat și el pe măgăruș
POVESTEA NEOBIŞNUITEI CĂLĂTORII de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366882_a_368211]
-
sărmanul tată să-și frângă picioarele încercând să se țină după el. Atunci țăranul a încălecat și el pe măgăruș în spatele fiului și așa, e drept mai anevoios, au purces mai departe. Aproape au ajuns acasă, când un al patrulea drumeț s-a răstit la ei cu indignare în glas: - Nu vă e rușine, oameni fără suflet ce sunteți! Deșelați bietul animal, hai? Ați merita să-mi pun bâta pe voi, pe cinstea mea! Cei doi au descălecat, iar țăranul a
POVESTEA NEOBIŞNUITEI CĂLĂTORII de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366882_a_368211]
-
pot deloc, Mi-s martori Iancu, Balint și Buteanu Cu ceilalți doisprezece la un loc. Moți, mocani, crișeni, tot neamul viu De pe pământ și celor duși departe Eu despre Țara Iancului când scriu Poemul meu la toți egal se împarte. Drumeț dacă ți-e sete poți să bei Din doinele de-o seamă cu vecia, Ce plin de lacrimi e conturul ei, Precum e-al țării-mame, România! IANCULE-AVRAM, CEL VIUL... Mormântul de la Țebea s-a zvârcolit sub stele Și a gemut
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
întotdeauna un răspuns pentru tine iubite cititor!. Această bucurie seamănă cu pârâul și lacul din fața mea. Scriu aceste rânduri după o excursie făcută în toamna anului 2010 pe dealul Măgura Simleului, acolo unde în urmă cu 50 de ani făceam drumeții, acolo unde alergăm în sus și în jos pe toate potecile gustând din fructele aromate ce se găseau din belșug pe aceste locuri. Urcăm pe Ciorgou Utca.,alte ori pe str. Andrei Muresanu, ajunși în vârf ne continuăm drumeția de-a-lungul
LA POALELE DEALULUI MAGURA de IONEL CADAR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367277_a_368606]
-
Să tot fie ani buni de când am un prieten pe care-l întâlnesc de cele mai multe ori la Irina căreia i-am zis „hangița” pentru că e patroana unui restaurant de la porțile Autogării din Bacău. Restaurantul acesta e un loc prin care drumeții trec, venind și plecând, și de aceea putem zice fără teama de a greși că este un han modern ce încă ține în viață spiritul ascuțit al drumeției cu scurte popasuri, spre a-și odihni omul corpul său și a
LA IRINA, „COTNARIUL” E PRIETEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364754_a_366083]
-
bine. Viața e așa nedreaptă, Vreau s-o-nfrâng în luptă dreaptă, S-o apuc de piept cu foc Și s-o rup de la mijloc, S-o împart în părți egale Ca să aibă fiecare. Viața e așa o brută, Noi- drumeți pe-a sorții rută, Zâmbete, săruturi, lacrimi, Inimi cufundate-n patimi, Dar n-aș da rele și bune Pe tot aurul din lume. Referință Bibliografică: Viața / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1305, Anul IV, 28 iulie 2014
VIAŢA de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349513_a_350842]
-
lui să se facă și el iubit în popor. La una din lovituri, în urma căreia pusese mâna pe o pradă mai măricică, dădu o sumă consistentă unui biet țăran care-l adăpostise fără ca acesta să afle dintru început cine era ,,drumețul”, iar faima sa de ajutător al celor săraci crescu atât de mult încât numele lui ajunse în sfârșit la urechea procuratorului Ponțiu Pilat, dar și a tetrarhului Irod Antipa, în ținuturile Galileei și Pereei, ori în Itureea sau Trahonitida lui
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
rezumă numai la căutarea, la cunoașterea unui loc peisagistic unic sau la descoperirea unor centre spirituale. Călătorie mai înseamnă și inițierea în cultura unei zone de pe glob. Jean Chevalier și Grison Pierre, scriitori francezi, specialiști în istoria civilizațiilor, vorbesc despre drumeții care au dat naștere la aventuri nenumărate, de exemplu la „Călătoria spre soare apune”, care sunt de fapt drumuri ale cunoașterii (ce facem și noi, când plecăm în excursii, pelerinaje, nu?). Ei vorbesc și de opere literare ce oglindesc acest
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
și mai cântă încă, Lepădarea surdă ne-a rămas în lut, Unde ești tu, Petre? liniștea-i adâncă- Hohotește floarea după cel pierdut... Scriptura... 18 Aprilie 2011. Fără de Scriptură casa nu e casă, Nicio Bibliotecă fără ea nu îi, Fericit drumețul ce în urmă lasă Măcar o potecă din viața lui... Pe acel ce crede nimeni nu-l obligă, Fiecare simte ceea ce există, Nu e înțeleptul insul care strigă, Nu e mântuitul cel cu fața tristă! Cel care își teme nașterea
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
zărisem o clipă de pe-un deal ce-am trecut furtunos... Oricum ne primești, te salut bucuros, umblu prin tine pe jos Cetate iubită, cetate dorită, oraș cântat în sul de profeți Ce jalnic ne-ntâmpini, deși suntem doar niște drumeți... Pe ulițele tale cu plâns de martiri 'naintăm cam timizi Tu nu ne arăti strălucire, nici aur nici perle, nici măcar oglinzi Cetate uitată, părăsită de Mirele ce-atât de mult te-a iubit Minunea cea mare-i că-n tine
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
munților Bucegi, stânca Sfânta Ana a fost la un moment dat locația unui vechi schit, mică grotă și cele câteva inscripții de pe pereți amintind azi de acest moment. Mai târziu, în 1897, Societatea Carpatină Sinaia, fondată de un grup de drumeți entuziaști dintre care îi amintim doar pe: Tache Ionescu, Bucura Dumbravă, arhimandritul Nifon și Iosif Sângiorgian, a construit aici primul pavilon din lemn, dispărut azi. ASTĂZI, acest loc extrem de frumos și de la îndemâna oricui, a fost pe nedrept abandonat și
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
o țintă precisă; ,,ce ține de viața-mi încă neînvinsă,/ țesută de destin direct pe stele.../ ținut de-mpliniri cât mai departe./ Țâșnind ca un vulcan din poezie/țin să râmân poet și-n veșnicie “. (Țintă, pag.31) Ca un drumeț, ,,prin stepe rătăcit”, poetul, ne avertizează că, într-o bună zi, îi vom vedea ,,drumeagul” urcând. ,, Elanul sufletului meu/e zbor semeț prin spații,/entuziast și-avid mereu,/erupții de vibrații.../emoție fierbinte/ Eul e-atunci dinamitard,/ecou divin și
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
agațe un fir de iarbă, dar când îmi simte ascuțișul își pleacă ochii spre alte colțuri de teamă să nu se frângă. Păpădie: Tu ești leul înaripat din mitologia greacă, pentru că-i porți numele. Sfinx: Era leoaică. Păpădie: Și cerea drumeților să dezlege enigma unei ghicitori. Cei care nu-i înțelegeau taina plăteau cu viața. Sfinx: Erau slabi ca tine. Nu încercau să pătrundă dincolo de esența lucrurilor. Se mulțumeau să trăiască asemenea gâzelor ce se lăfăie o clipă în lumina diurnă
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
și teama Bietului taur, Arena vieții noastre comune. Alisa, eu îți port trena. Mi-au plecat toți prietenii Am rămas ca un far inutil, de pripas, Un copac dintr-un codru ars. În jur cresc mlădițe, puieți, Putem muri, trec drumeți, Nu regretă, tu mă regreți? Mai trăiești? În somn te zăresc, Te aud prin zeci de pereți Cine spune că moartea-i pedeapsă? Cine spune că viața-i o faptă? Mă culc și trupul meu de vechi gladiator Se relaxează
VORBIM CU JUMĂTATE DE VOCE de BORIS MEHR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361795_a_363124]
-
așa ca tine. - Atunci tu ce ești?insistă fetița. - Mmmm,... încercă Mihai să găsească un răspuns. Este salvat de o femeie ce se apropia de ei.Zărind-o, fetița alergă cu mâna întinsă, cu zâmbetul larg și întrebările pe buze. Drumeții își continuă drumul împreună. - E tare deșteaptă fetița asta. Auzi, să învețe poezia aia de 19 strofe și s-o spună pe scenă cu atâția oameni în față, se aude în spatele lor. - Seamănă cu taica'so. -E tare mândru de
CE SUNTEM? de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365862_a_367191]