1,087 matches
-
la situarea lui S., în Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu, în capitolul rezervat dadaiștilor, suprarealiștilor și hermeticilor), poetul este, în esență, un romantic. Definitorie, la el, este înfruntarea contradicțiilor proprii naturii omului, a unui dualism funciar: perechile de animale din arcă arată sufletul și trupul în dezunire (Talazuri înlăuntru); cele două „părți” ce nu se cunosc, evocate în poemul Spațiu viu („Mă naște/ Lumina ochiului care cunoaște. Mă dezmiardă/ Mai mult ochii care-au să
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
depăși aceste dificultăți. Augustin a citit din Părinții greci mai ales într-o epocă mai tîrzie. „Cărțile Platonicilor”, cum le-a numit Augustin, i-au furnizat unele explicații fundamentale, în special cea legată de existența unui singur Dumnezeu (care depășea dualismul maniheist) și de logosul său, supremă înțelepciune și raționalitate; Augustin a observat apoi în Confesiuni că această doctrină putea fi găsită și în Evanghelia după Ioan, dar aceasta nu însemna că neoplatonicii puteau să se ridice la nivelul Evangheliei, pentru că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care o numesc „fundament” (Contra epistulam Manichei quam vocant fundamenti), avînd ca subiect o scrisoare atribuită lui Mani care conținea o serie de teze considerate „fundamentale” de adepții săi; Natura binelui (De natura boni), unde se condamnă din nou orice dualism. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 46, 1969 (A. Mutzenbecher; între alte scrieri și De catechizandis rudibus: J. Bauer); BA 11, 1949 (De catechizandis rudibus; De doctrina Christiana: G. Combès etc.); 11/1, 1991 (De catechizandis rudibus: G. Madec); CSEL 25, 1
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o tradiție a polemicii teologice a episcopatului alexandrin. Epistola sărbătorească nr. 12 din 424 conține argumentări cristologice privitoare la consubstanțialitatea Fiului cu Tatăl. Comentariul la Ioan, bogat, așa cum am spus, în dezvoltări doctrinale în bună parte polemice, atacă, pe lîngă dualismul cristologic, și arianismul, reproducînd chiar citate din texte ariene (cf. I, 4, PG 73, 56-57: respingerea unor opinii eunomiene; IX, 1, PG 74, 217-221; X, 1, ibidem 316; X, 2, ibidem 337: citate din texte care nu sînt bine precizate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
un mod cu totul diferit de orice alt posibil raport dintre Dumnezeu și ființa umană; de acest „prosôpon propriu (idion)” Dumnezeu se folosește pentru a se coborî pînă la moartea pe cruce. Această soluție e menită să evite acuzația de dualism cristologic pentru că, în Cristos, Dumnezeu nu și-a asumat un prosôpon al altcuiva, ci pe al său, care însă, în același timp, e propriu și umanității sale; nu există aici o ființă divină (Logosul) care se unește cu o ființă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
2). Drept urmare, episodul desfășurat illo tempore devine un model cu valoare universală. Iată numai câteva exemple care susțin ideea că „antiimperialismul” lui Hipolit este puternic ancorat într‑o viziune de ordin metafizic, caracterizată, la rândul său, de un fel de dualism dinamic, presupunând coexistența pământescului și a cerescului. Nu este, așadar, vorba de o atitudine polemică de circumstanță a exegetului, legată de persecuțiile trăite de comunitatea din care face parte, ci, mai curând, de o atitudine teologică, favorizată de un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
rândul său, determină parusia lui Cristos. Odată cu Hipolit și pe linia teologiei sfântului Apostol Pavel, complicitatea dintre Biserică și puterea lumească devine o temă centrală de reflecție în mediile creștine. Această atitudine este derivată - lucru foarte straniu de altfel - din „dualismul” de inspirație ioanică al lui Hipolit, despre care am vorbit deja. Contrar opiniei curente, dualismul, ca atitudine existențială și politică, nutrește respect, moderație și toleranță față de celălalt. Prin însuși faptul că lumea a fost creată în cooperare, prin două principii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
complicitatea dintre Biserică și puterea lumească devine o temă centrală de reflecție în mediile creștine. Această atitudine este derivată - lucru foarte straniu de altfel - din „dualismul” de inspirație ioanică al lui Hipolit, despre care am vorbit deja. Contrar opiniei curente, dualismul, ca atitudine existențială și politică, nutrește respect, moderație și toleranță față de celălalt. Prin însuși faptul că lumea a fost creată în cooperare, prin două principii complementare, orice dualist gândește naturaliter în termeni corelativi, în consonanță cu modelul „includerii” și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
bună până în iad, unde îi va mântui nu numai pe cei care s‑au supus legii Demiurgului (Abel, Avraam și urmașii lui), ci și pe cei care au respins cu îndrăzneală această lege (Cain și ceilalți). Cristologia marcionită reflectă perfect dualismul fundamental al gândirii sale care distinge între doi mesia, cel al creștinilor (sau universal) și cel al iudeilor (sau naționalist), negând totodată celui dintâi orice caracter istoric. Această concepție a unui dublu Mesia implică respingerea celor două parusii ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
bolilor psihice, trebuie avute în vedere două aspecte (K. Schneider): a) anomaliile psihice - varietăți normale ale ființei psihice; consecințe ale unor boli sau malformații; b) conceptele nosologice sau diagnostice, care sunt: somatologice; psihopatologice. Acest punct de vedere deschide calea unui „dualism empiric” în interpretarea și geneza bolilor psihice (K. Schneider). Conceptul de boală are în psihiatrie un caracter strict medical, fiind legat de formele proceselor organice morbide. Fără substratul organic, boala are semnificația exclusivă a unei imagini. În psihiatrie, însă, criteriul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
arhiva bisericii din Șcheii Brașovului și din colecția lui B. P. Hasdeu. Deși chiar în epocă s-au exprimat nemulțumiri în legătură cu ținuta prea academică a revistei și cu lipsa ei de accesibilitate, paginile de istorie din T. capătă, în condițiile dualismului austro-ungar, proclamat în 1867, semnificații mai adânci, cu atât mai mult cu cât unele documente interesează ca surse de informație istorică. G. Barițiu continua să creadă în idealurile revoluționare pentru care militase în 1848 și ecourile idealurilor sale se fac
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
Dragomirescu, O. Densusianu, G. Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Lucian Blaga ș.a.) se cereau adâncite; se simțea necesitatea integrării într-un sistem. Cursurile de estetică, destinate între 1924 și 1934 studenților de la Filosofie și Litere, se succedă în pas cu volume conexe: Dualismul artei (1925), Arta și frumosul. Din problemele constituției și relației lor (1931), Idealul clasic al omului (1934). Oportună s-a dovedit antologia de „texte alese” Istoria esteticei de la Kant până azi (1934). Cea mai importantă operă a sa în domeniu
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
lui Tudor Vianu opera apare ca o arhitectură de simetrii, chiar tehnicile anarhice, impetuoase se disciplinează sub privirea severă a criticului. Căci esența artei este, după el, ordinea și simetria. EUGEN SIMION SCRIERI: Das Wertungsproblem in Schillers Poetik, București, 1924; Dualismul artei, București 1925; Fragmente moderne, București, 1925; Masca timpului, Arad, 1926; Poezia lui Eminescu, București, 1930; O. Han, Craiova, 1930; Arta și frumosul. Din problemele constituției și relației lor, București, 1931; Arta actorului, București, 1932; Imagini italiene, [București], 1933; Influența
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Țone, postfață Ion Vianu, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu, București, 1999; Tezele unei filosofii a operei, pref. Mircea Martin, postfață Ion Vasile Șerban, București, 1999; Cunoașterea de sine, îngr. și introd. Eugen Simion, București, 2000; Studii de filosofie și estetică. Dualismul artei, București, 2001; Studii de literatură română. Dualismul artei, îngr. Vlad Alexandrescu, București, 2003. Ediții, antologii: Alexandru Vianu, Libertate și cultură, pref. edit., București, 1937; Ioan I. Ciorănescu, Vestiri, prezentarea edit., pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Alexandru Macedonski, Opere
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Jebeleanu, București, 1999; Tezele unei filosofii a operei, pref. Mircea Martin, postfață Ion Vasile Șerban, București, 1999; Cunoașterea de sine, îngr. și introd. Eugen Simion, București, 2000; Studii de filosofie și estetică. Dualismul artei, București, 2001; Studii de literatură română. Dualismul artei, îngr. Vlad Alexandrescu, București, 2003. Ediții, antologii: Alexandru Vianu, Libertate și cultură, pref. edit., București, 1937; Ioan I. Ciorănescu, Vestiri, prezentarea edit., pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Alexandru Macedonski, Opere, I-IV, pref. edit., București, 1939-1946; A. I. Odobescu
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
care trebuie acceptată de oricine o examinează dintr-un unghi sociologic (Ralea, 1928). Evaluând modelul poporanist și țărănist asupra structurii și direcției de evoluție a societății românești, Eugen Lovinescu (1881-1943) și Ștefan Zeletin observau, nu fără temei, caracterul său hibrid, dualismul său structural: o structură social-economică medievală pe care s-a altoit o formulă de democrație politică revoluționară (Lovinescu, 1924/1972, p. 314-315); „sus” instituțiile democratice ale burgheziei capitaliste, „jos” viața economică a vechiului regim (Zeletin, 1922, p. 19). O critică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
viață (de ordin fizic sau psihic) trăite de persoana bolnavului, interiorizate de acesta și „exprimate” clinic prin suferințe somatice. Existența, universal recunoscută și admisă, a patologiei psihosomatice, pune în discuție însăși „modelul tradițional de gândire medicală”. Acesta se întemeia pe dualismul somatic/psihic, considerat ca reprezentând cele două părți constitutive ale organismului uman, ale individului, fundamental opuse și diferite din punct de vedere clinico-medical. Patologia psihosomatică, aduce în discuție efectul factorilor emoționali în geneza unor afecțiuni somatice, tipul de reacție somatica
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un refuz al realității frustrante, dar și un faliment al „terapiei” bolilor de ființare, cum spunea Noica. Spiritualitatea nu oferă în mod automat și o protecție în fața experiențelor cotidiene marcate de lipsuri, boală sau anxietate. Discuția poate atinge și problema dualismului corp-spirit, reactualizată de cercetările neuromoleculare. Dacă maturizarea intelectuală nu este susținută/urmată și de cea emoțional-afectivă, nu putem vorbi despre o dezvoltare normală. Inteligența este doar o aptitudine performantă și nimic altceva - s-a crezut și se mai crede că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
strigoiului (I-III, 1942) ș.a. Fatalitatea este însă justificarea „planetară” a crizei. Pentru a o face mai plauzibilă, prozatorul îi găsește și o justificare specific autohtonă. El vede iradiind și lucrând în insul carpato-pontic, sub forma unui conflict temperamental, milenarul dualism geografic Occident - Orient. Cu cel de-al treilea volum de nuvele și povestiri, Omul din vis (1925), P. surprinde din nou prin schimbarea registrului narativ; de la schițe și povestiri elegiac sămănătoriste și nuvele în directă tradiție maupassantiană trece brusc, prin
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
sa din 1927, Personalismul energetic, scrie că personalitatea este „rezultatul sintetic al evoluției prin care a trecut întreaga energie universală”. Realitatea exterioară și interioară fiind energie, în cursul său de psihologie încerca să depășească, încă din 1899, vorbind „despre suflet”, dualismul materie-spiritualitate. Aceste idei le expune și în lucrarea Puterea sufletească (1908), mai cu seamă în capitolele Afirmarea personalității omenești în principalele momente ale culturii și Puterile sociale. Cultura. Autorul insistă asupra relației dintre cultură și individualitate și în domeniul psihologiei
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Istrati, Emanoil Bucuța, Eugen Barbu (Princepele) ș.a. Pe lângă informația de profunzime și foarte diversă, din întreaga arie culturală sud-estică (M. e un cunoscător al literaturilor albaneză, sârbă, croată, greacă, turcă), trilogia balcanică (re)aduce în actualitate teorii și idei interesante: dualismul de factură bizantină și eterogenitatea structurilor mentale ale balcanității, dimensiunea eroică, continuitatea bizantină în literatură până în epoca modernă, Istoria ieroglifică a lui Cantemir ca „trecere de la balcanitatea profund tragică la balcanismul literar-artistic”, balcanismul ca „produs al urbanismului”, ca model cultural
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
este Aron Densușianu, profesor la Făgăraș. În raport cu presa periodică transilvăneană de până la 1875, O. l. a adus puncte de vedere politice și culturale noi. E vorba, mai întâi, de curajoasa afirmare a ideii naționale într-o perioadă în care efectele dualismului se răsfrângeau negativ asupra vieții sociale și naționale românești din Transilvania. Relevabilă este și încercarea de încadrare a poporului român în contextul mai larg al vieții politice din Balcani și din Europa Centrală, prilej de afirmare a unității naționale și
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
și din această realitate s-a născut lumea pe care a El a creat-o. Omul poate cunoaște lumea în mod empiric, dar există o cunoaștere superioară care este accesibilă doar prin gândire și credință. Logica metafizică se bazează pe dualismul dintre tărâmul inferior și cel superior al existenței. Astfel, aceasta este o anti-știință deoarece lumea aparențelor ce ne sunt accesibile prin simțuri, ne sugerează dar nu ne dezvăluie domeniul pur al esențelor. Numai prin cunoașterea esențelor putem judeca adevărul a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o anti-știință deoarece lumea aparențelor ce ne sunt accesibile prin simțuri, ne sugerează dar nu ne dezvăluie domeniul pur al esențelor. Numai prin cunoașterea esențelor putem judeca adevărul a ceea ce observăm. Problema principală care apare în cazul unui astfel de dualism a fost expusă foarte clar de Kant. Conștiința individuală care cugetă asupra unor astfel de probleme și se presupune că este capabilă să penetreze valul de ignoranță, ni se dezvăluie numai prin autopercepție și se deplasează confortabil prin domeniul percepțiilor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a întemeia studiul paragrafului. TEMA 1. REDACTAȚI UN REFERAT ȘTIINȚIFIC PE O TEMĂ LIBERĂ DIN DOMENIUL FIZICII ATOMICE SAU NUCLEARE, RESPECTÂND CERINȚELE NECESARE ÎNTOCMIRII ACESTUIA! ÎNTINDEREA REFERATULUI SĂ FIE PE MINIM 3 PAGINI A4. LOUIS VICTOR DE BROGLIE (1892-1987) și dualismul undă-corpuscul RĂZVAN BEJAN, clasa a XII-a C Demonstrând că la scară atomică materia are în același timp caracter de unda și de particulă, prințul Louis Victor de Broglie a contribuit în anii 1920 la maturizarea teoriei cuantice. Ecuațiile lui
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]