1,250 matches
-
pot fi determinate cu o precizie oricât de bună. Relația de nedeterminare se poate scrie unde Conform principiului de incertitudine al lui Heisenberg, un fenomen fizic nu poate fi descris ca o particulă clasică sau ca o undă, ci ca dualitatea formată dintre cele două. Noțiunile de traiectorie și impuls își pierd sensul, întrucât poziția și viteza particulei nu pot fi determinate cu o precizie infinită, ca în teoriile clasice. În mecanica cuantică se poate stabili doar o localizare spațială probabilistică
Dualismul corpuscul-undă () [Corola-website/Science/299498_a_300827]
-
Dar să nu se „parie gândul”, cum cobi hronicariul moldav... Curaj, tot ce a fost, va mai fi, prin aceea că spațiultim, Continuumul-ul ACUM, este da fapt, parafrazându-l pe Florentin Smarandache, un ceva paradoxist. Ceva, cineva, altcineva. Alter-egoism, dualitate ș.c.l. Va urma? CREUZET Silviu GUGA, lumina rece a epifaniei proto-zal moxiene? Kogaion-Gugaion? Apropos celălalt GUGA, Romulus GUGA, aș exprima o sintagmă-timbru pentru Silviu GUGA: lumina rece CogaionGugaion-iană - asta ca pecete, terra sigilata a susinvocatei condiționări originist-paideică. Romancierul
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
Totul depinde a teren: dacă e otrăvit,radiestezic, opera se va rata. Bine că e rău!!!!* Extremele se ating, adică interferează și se disting* Asta să faci: critica rațiunii impure!* Când sari o pră pastie, ea se uită în tine* Dualitatea: absurdul sadomasochist, relația victimăcălău. Stigma* Toți am fost botezați de nori, cu pământ.* Nebuloasa, ea este mater universalis* Nu eu scriu ci Gândul - Cogito mă scrie. Săgeata este ochiul zburat al vânătorului* De fapt, vedem imaginile răsturnat: ca și cum am umbla
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
fundamental al mecanicii cuantice, care se manifestă în principiul incertitudinii al lui Heisenberg, este acela că nici un fenomen fizic nu poate fi descris (cu precizie arbitrară) ca "particulă punctiformă clasică" sau ca undă ci mai degrabă realitatea este modelată folosind dualitatea undă-particulă. Principiul incertitudinii al lui Heisenberg este o consecință a acestui fapt. Amplitudinea undei asociate cu o particulă corespunde poziției ei, iar lungimea de undă (mai exact, Transformata Fourier a acesteia) este invers proporțională cu impulsul. Pentru a localiza unda
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
Psalmul 51:11 și de două ori în Isaia 63:10,11), deși, termenul de "duh" în Scripturile ebraice, cu referire la "spiritul lui Dumnezeu", apare de mai multe ori. În iudaism, Dumnezeu este Unul, ideea de Dumnezeu ca o dualitate sau trinitate printre adepți poate fi Shituf (sau "non-pur monoteistă"). Termenul Ruach HaKodesh (Duhul Sfânt) se găsește frecvent în literatura Talmudică și Midrashică. În unele cazuri, semnifică inspirația profetică, în timp ce în alte cazuri este folosit ca o întruchipare sau ca
Duhul Sfânt () [Corola-website/Science/299637_a_300966]
-
prin care Dumnezeu a animat pe Adam, și i-a inspirat pe îngeri și pe profeți. Credința în Treime, așa cum este definită în Coran, este explicit interzisă și numită un păcat grav. Același lucru se aplică la orice idee de dualitate a Lui Dumnezeu (Allah). Deși genul gramatical nu are nicio influență asupra actualului gen al substantivelor non-personale, termenul de Duhul Sfânt se traduce prin și este utilizat în forma masculină în întregul Coran. În limba arabă, cuvântul "Duhul Sfânt" nu
Duhul Sfânt () [Corola-website/Science/299637_a_300966]
-
Valdimirescu s-a străduit să colaboreze cu boierii Divanului țării. Trativele s-au încheiat rapid pe 23 martie/4 aprilie, prin semnarea „cărții de adeverire” dată de boieri lui Tudor. Se instituia un regim politic nou, în cadrul căruia acționa o dualitate a puterii: pe de-o parte Tudor, reprezentând „Adunarea norodului”, transformată în organizație politico-militară, deținea conducerea și inițiativa în mai multe domenii printre care politica externă, iar, pe de altă parte, autoritatea reprezentată de „vremelnicească ocârmuire” , cu atribuții politice și
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
nu genera anomie, ordinea legitimă trebuie să fie conjugată cu eficiența: "faptul orientării către o ordine legitimă și motivele de acțiune [...] cele două elemente de interes și legitimitate sunt interconectate în mod complex"15, spune Parsons. El crede că această dualitate weberiană se regăsește și la Durkheim, unde "aduce înapoi elementele utilitariste, sub forma intereselor"16. Drept urmare, în scrierile mai târzii el se crede îndreptățit să reconsidere poziția față de utilitarism. În formularea teoriei influenței, el "extinde gândirea utilitaristă dincolo de domeniul piețelor
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
respins), decât paralelele lui Euclid, despre care Gauss se întreba dacă pot fi verificate prin măsurări astronautice. Asta ar însemna că dacă există gândire în univers, trebuie să ne abținem s-o opunem materiei, să nu mai credem în această dualitate, ce presupune o natură scizionată, care ar face de neînvins postulatul: gândesc în cosmos, pentru că eu gândesc, postulat de nerespins... Reacția studenților mei a venit ora următoare, cu o grămadă de întrebări și cu priviri ce ardeau de curiozitate. Care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pusei picioarele pe cristalul lui, altădată plin de cărți și caiete, și el martor al visului meu de a răsturna filozofia modernă atacând așa-zisa conștiință tragică pe care ar avea-o omul despre viață, născută din boala mortală a dualității ei. Da, voi face acest lucru, da, îl voi face, și repetând această gândire. Îl voi face, da, acest lucru trebuie să-l împlinesc, îmi dădui seama că nu mă încurajam pe mine însumi, ci eram încurajat de mine însumi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
continua să facă schimb de seringi infectate, nu ar exista locuințe rechiziționate pentru adăpostirea celor fără domiciliu ș.a.m.d. Câteva Întrebări Chiar dacă bilanțul este Încurajator, trebuie să rămânem lucizi și să gândim nu În termeni de dualism, ci de dualitate, ținând seama de coexistența sau de conjugarea factorilor economici și a valorilor legate de dezinteresare, a apolitismului și a implicării, a muncii benevole și a muncii salariate (Monnier și Thiry, coordonatori, 1997). Astfel Încât, În loc să ne agățăm de niște mituri, este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
timp calitatea celui considerat cetățean. Această ambiguitate trimite la dubla sa natură: aceea de construcție istorică și de creație filosofică. ν Întrucât ne-am propus aici să descriem starea cetățeniei În societățile contemporane, privilegind cazul Franței, vom neglija puțin această dualitate constitutivă. După ce vom trece În revistă diferențele dintre cetățenia antică și cea modernă, vom Încerca, bazându-ne În special pe resursele sociologiei și ale științei politice, să propunem o abordare din perspectiva definiției, fie și numai pentru a arăta că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ă și, În al treilea rând, cultura și o identitate națională sprijinită, În mod contradictoriu, pe ideile de progres economic și de deschidere și, În același timp, pe ideea de Închidere naționalistă” (Wievorka, coordonator, 1996, p. 33). Apoi, apariția unei dualități a lumii muncii, fenomen care, În fața lipsei de solidaritate națională constatate, antrenează o slăbire a loialității cetățenești și, adesea, chiar procese de „descetățenire” (Procacci, 1993), sărăcia făcând aproape imposibilă participarea la viața comunității. Acest fenomen nu este străin de procesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pe care o pretindea această antropologie era respinsă În favoarea unui dualism care Își avea rădăcinile În filosofia platoniciană. Așa cum constată Georges Gusdorf, omul lui Descartes și al lui Malebranche este de fapt mai aproape de Îngeri decât de oamenii reali, pentru că dualitatea sa ireductibilă ne Împiedică să-l cercetăm ca totalitate, nici una dintre cele două componente neavând statutul necesar pentru a-l putea reprezenta (Gusdorf, 1969, p. 185). La granița dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Edward Tyson se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de rasă”, În vreme ce descendenții Învinșilor, galoromanii, erau reprezentați de plebe); această doctrină implică o obsesie a „mezalianțelor” care ar face ca sângele „curat și pur”, propriu gentilomilor, să fie alterat de sângele „josnic și abject” al plebei (această teoretizare a dualității naționale constituie, În plus, un mod de legitimare a dominației exercitate de nobilime, În virtutea dreptului obținut prin cucerire); 3) apariția, În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, a imaginarului mixofob În Antile și În cele două Americi, focalizat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de bogați”. Cum era de așteptat, articolul a provocat reacții polemice vehemente, care au condus la moderarea poziției lui T. Publicistul formulează și idei din câmpul teoriei și criticii literare. După el, caracteristica scriitorilor transilvăneni ar sta într-o dramatică dualitate spirituală: tensiunea dintre impulsul autohton tradiționalist („static”) și cel european („faustic”, „heraclitic”), ilustrată exemplar de creația lui Octavian Goga. Din inițiativa lui, în 1910 „Luceafărul” realizează o amplă anchetă privitoare la poporanism, în cadrul căreia se înscrie și răsunătorul său articol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
materiale, petrol, gaze, energie electrică pe sol, pe ape ori pe rute aero- cosmice, completate de cele pentru informații- comunicații-asistență sanitară internațională în timpul dezastrelor pentru dirijări ale mișcării emigranților, turiștilor, trupelor militare, se resimt până în Estul Îndepărtat. Tensiunile unor vechi dualități ce amână echilibrarea spiritului cresc. "Material" și "ideal", "practică" și "teorie", "formă" și "conținut", "profan" și "sacru", "sens" și "contra-sensuri", până la dualitatea înglobantă a scrierii de față: modernitate și tradiție. Idealurile și speranțele de unitate și stabilitate ale continentului european
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în timpul dezastrelor pentru dirijări ale mișcării emigranților, turiștilor, trupelor militare, se resimt până în Estul Îndepărtat. Tensiunile unor vechi dualități ce amână echilibrarea spiritului cresc. "Material" și "ideal", "practică" și "teorie", "formă" și "conținut", "profan" și "sacru", "sens" și "contra-sensuri", până la dualitatea înglobantă a scrierii de față: modernitate și tradiție. Idealurile și speranțele de unitate și stabilitate ale continentului european, amplificate mult după revoluțiile din 1989 și după prăbușirea liderului estic mondial, au încântat atât de mult guvernele unor țări din zona
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
privind sursele crizelor, postulatele metafizice de proveniență creștină fie sunt ocolite, fie sunt tratate cu rețineri. A devenit truism afirmația că atât omul individual, cât și grupurile ființează pe durata existenței lor, combinând stările de echilibru al relațiilor spirit-corp, ori dualități înrudite, cu stări tensionate prin nepotrivirile care se produc între scopuri, idealuri, năzuințe, pe de o parte, mijloace, realități, resurse naturale și umane, pe de altă parte. Opozițiile și dezacordurile prelungite, stările de încordare ce însoțesc așteptările care nu se
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu pentru statul modern, pentru comunitatea fraternă împotriva socialismului juridic, pentru inconștientul genial împotriva conștiinței sterile, pentru trecutul mitic împotriva viitorului utopiilor raționale, pentru imaginația poetică împotriva raționării reci. (2, p. 123) Rupându-se de romantism, W. Dilthey a susținut dualitatea dintre natură și trăire în teoria cunoașterii și dualitatea dintre științele naturii și științele spiritului în epistemologie. Prin trăire el apăra domnia eu-lui primordial, a interiorității și a conștientizării de sine, cu care Gadamer nu a fost de acord. Dimpotrivă
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
juridic, pentru inconștientul genial împotriva conștiinței sterile, pentru trecutul mitic împotriva viitorului utopiilor raționale, pentru imaginația poetică împotriva raționării reci. (2, p. 123) Rupându-se de romantism, W. Dilthey a susținut dualitatea dintre natură și trăire în teoria cunoașterii și dualitatea dintre științele naturii și științele spiritului în epistemologie. Prin trăire el apăra domnia eu-lui primordial, a interiorității și a conștientizării de sine, cu care Gadamer nu a fost de acord. Dimpotrivă, Gadamer a vrut să reabiliteze prejudecata, autoritatea, tradiția împotriva
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
o insistență demonstrativă detaliată. Cealaltă este modernitatea reflexivă, care, deocamdată, este în fazele incipiente ale configurării. Totuși, ritmul ei de dezvoltare este proporțional doar cu ritmul de recesiune al modernității organizate. Înaintăm atât de rapid în universurile modernității reflexive, încât dualitatea actuală a celor două modernități va rămâne rapid doar în amintirea experiențelor trecute. De aceea, este cazul să considerăm competiția dintre raționalitățile ce corespund perioadei de dominare a dualității și să optăm deja pentru reflecția critică asupra ei și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernității organizate. Înaintăm atât de rapid în universurile modernității reflexive, încât dualitatea actuală a celor două modernități va rămâne rapid doar în amintirea experiențelor trecute. De aceea, este cazul să considerăm competiția dintre raționalitățile ce corespund perioadei de dominare a dualității și să optăm deja pentru reflecția critică asupra ei și pentru înțelegerea reflexivității modernității actuale. Mai întâi, distingem acea raționalitate (structurală) ce corespunde raționamentelor structurale specifice „programelor instituționale” clasice. Statul-leviathan aplică politici și decizii de sus în jos, analiza socială
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
iar media pândesc, înregistrează și expun tocmai ceea ce este mai excentric. Întrecerea în excentricități s-a declanșat, iar normalitatea stă în umbră. Poate de aceea media sunt atât de reprezentative pentru modernitatea pe care o trăim. 3.7. Asimetria unei dualități românești: structură sau individualizare? Ar fi greu, chiar imposibil să nu se observe dualitatea românească în acest stadiu de intrare în modernitatea reflexivă. Pe de o parte, „monetarizarea societății”, exprimată în explozia creditelor de consum și de acces la bunuri
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
s-a declanșat, iar normalitatea stă în umbră. Poate de aceea media sunt atât de reprezentative pentru modernitatea pe care o trăim. 3.7. Asimetria unei dualități românești: structură sau individualizare? Ar fi greu, chiar imposibil să nu se observe dualitatea românească în acest stadiu de intrare în modernitatea reflexivă. Pe de o parte, „monetarizarea societății”, exprimată în explozia creditelor de consum și de acces la bunuri occidentale, a investițiilor în autostrăzi și în noile industrii IT; de cealaltă, o agricultură
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]