3,549 matches
-
Lovinescu se răfuiește în lege cu Bogdan-Pitești, vechi „amic”, fără să-l ierte, la urmă, nici pe bătrânul domn, care face figură de Trahanache, uitat în comitete și comiții. Nici măcar moartea-i brutală și nedreaptă nu-l scapă pe I.G. Duca de critica lui Lovinescu, destul de ad hominem. Cu toate astea, omulețul crescut în umbra lui Ionel Brătianu lasă un eseu strălucit despre mâinile oamenilor politici. De la Nababul mână-strânsă, la degetele mai mereu răsfirate ale lui Take Ionescu, la mâinile neliniștite
Fiii risipitori by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4933_a_6258]
-
nu mai vorbeau cu mine... trebuie neapărat să-mi spună ceva. Le știu eu privirile, căutăturile lor tipice... De multă vreme nemții dau semne de slăbiciune, însă doar de trei patru luni se poate spune că sunt cu adevărat pe ducă... iar tot de vreo trei patru luni și eu pipăi atâtea fâșnețe în călduri... Este extraordinar câtă lume vine la mine!... Toc toc la nesfârșit... La ușa mea! La ușa mea! Eu care nu sunt prea primitor nici măcar politicos, scurtez
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
funerar, cimitirul Bellu era arhiplin, câteva mii de oameni venind să-și ia rămas bun de la poet. Pe o scenă amenajată aproape de intrarea pe Aleea Scriitorilor, au ținut discursuri mai multe personalități: Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe a Moldovei, Varujan Vosganian, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România, liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, care a recitat și o elegie compusă de el în memoria poetului, muzicianul Victor Socaciu, istoricul Dan Berindei, poetul sârb Adam
Adrian Păunescu a fost înmormântat cu onoruri militare () [Corola-journal/Journalistic/49553_a_50878]
-
steagurilor României și Serbiei -, jurnalistul Marius Tucă. Aceștia au evocat personalitatea omului de cultură și au rememorat diverse momente petrecute alături de acesta. Astfel, Mihai Cimpoi a spus despre Păunescu că a fost "un rapsod al întregului neam românesc", iar Gheorghe Duca a spus că întreaga națiune, intelectualitatea din Republica Moldova este alături de familia Păunescu și de poporul român. Faptul că înaintea mea au vorbit doi frați basarabeni (Cimpoi și Duca, n.r.) este o dovadă că n-a uitat de unde a plecat, că
Adrian Păunescu a fost înmormântat cu onoruri militare () [Corola-journal/Journalistic/49553_a_50878]
-
Păunescu că a fost "un rapsod al întregului neam românesc", iar Gheorghe Duca a spus că întreaga națiune, intelectualitatea din Republica Moldova este alături de familia Păunescu și de poporul român. Faptul că înaintea mea au vorbit doi frați basarabeni (Cimpoi și Duca, n.r.) este o dovadă că n-a uitat de unde a plecat, că a avut o viață pilduitoare și că și-a meritat cu prisosință traiul pe acest pământ", a spus, la rândul lui, Varujan Vosganian, adăugând că Adrian Păunescu "nu
Adrian Păunescu a fost înmormântat cu onoruri militare () [Corola-journal/Journalistic/49553_a_50878]
-
1933 până în 1936 a stat la București - unde André era ambasador -, iar în anii imediat următori la Rio de Janeiro. Mai târziu avea să călătorească după pofta inimii. „Numele - spune - au jucat un mare rol în dorul meu nebunesc de ducă; Chichicastenango, Antigua, Mahabalipuram, Positano, Famagusta, Ascoli Piceno, Symi, Oaxaca, Luxor și Assuan, Machu Pichu, Doura Europos, Alhambra din Grenada și grădinile din Cordova, Siracuza, Samarkand, Peshawar și Trecătoarea Khyber îmi făceau semne tăcute cu silabele lor fermecate și mă seduceau
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
Cine a apucat să zacă într-o secție de terapie intensivă știe cel mai bine ce înseamnă depersonalizarea: a fi anexa unor minuni ale tehnicii actuale, care fac din tine un angrenaj de constante vitale. Se modifică constantele, ești pe ducă, nu se modifică, mai ai o șansă. Ar fi greșit s-o privim pe Dora Petrilă ca pe un doctor care, în timpul liber, cochetează cu literatura, satisfăcîndu-și astfel o veleitate modestă de la care, estetic vorbind, nu avem multe de așteptat
In articulo mortis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4819_a_6144]
-
să-și fi dat seama ce face el, se plimbă să-și clătească ochii cu un pic de viață de pe scena Brewerului de sud, viețile astea sunt tinere, se înalță viguroase ca seva, pe când a lui e bătrână și pe ducă. Străzile astea obosite freamătă de viață. Vechile case cu ziduri comune au fost revăruite, reproiectate, modernizate cu marchize din aluminiu și cu balustrade de fier forjat care au început și ele să prindă patină. Sunt niște fante umplute și pe
John Updike - Rabbit se odihnește () [Corola-journal/Journalistic/5309_a_6634]
-
mi ziceam: când voi pleca anul ăsta la Craiova (adică la liceu) - fiu-fiu, după două săptămâni - fiu-fiu... zbughe-o...” Ascultând cum țârâie ploaia pe acoperiș, cumintele elev de pension îl citește din scoarță-n scoarță pe Sadoveanu, care-l îmbie la ducă: zăvoaie, poduri umblătoare și alte asemenea minunății s-ar mai găsi, ce-i drept, și-n preajma casei, „dar eu vream să le văd departe, căci în depărtare ele trebuiau să fie și mai triste ”. Doi scriitori ruși, Gorki și
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
a absolutului atins cândva (în mod sigur în „illo tempore”!), românul este lovit periodic de nostalgia „ducerii”. Care-l face să spună, când conspirația împotriva sa nu mai poate fi potolită - adică mereu - cum simte că-l apucă „dorul de ducă” (exact ca pe vremea Ducăi- Vodă!). Ieșirea din învelișul absenței paradigmei. De aceea, precaut, atunci când pleacă, românul se ia și pe sine. O hipostază nemernică, altfel însă savuroasă. În rest, nu mai rămâne nimic de spus. Totul este clar.
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
în limbaj teologic, se numește «slavă deșartă».” Remarcabil este faptul că, fără să renunțe nicio clipă la eleganța stilistică și la urbanitatea adresării, textul lui Andrei Pleșu este absolut nimicitor pentru cel aflat în vizorul său. E bine, sîntem pe ducă Cronicarul nu e ecologist habotnic și nici nu are convingeri prăpăstioase privind mersul omenirii, dar cum un sfert din maladiile care fac azi ravagii în lume sunt provocate de noxele din mediul casnic - așa cum reiese din articolul „Omul, mediul, sănătatea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5107_a_6432]
-
din București, unde l-am cunoscut pe Mihai Stelescu. Eram coleg încă de pe băncile liceului cu un alt prieten, Doru Belimace, care aderase la Garda de Fier și a făcut parte din echipa celor ce l-au asasinat pe I.G.Duca. De aceea relațiile dintre noi s-au rupt. Stelescu făcea și el parte din Garda de Fier și legăturile dintre noi nu s-au putut dezvolta ca între niște tineri care se confruntă și se înfruntă și eu m-am
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
e un fel de anestezie / locală" (după atîția ani). Sau: "ploile în oraș mai fac trotuarul - / trebuie ca piatra să își ascundă durerea" (liniștea umbrei). Revărsarea temperamental-imagistică e reprimată, accentele afective apar amortizate de un context deliberativ: "dorul acesta de ducă îl am de mult timp - / ochi deghizat și flămînd - și nu trebuie puse / întrebări pe valea ghețarilor (...) o fărădelege mai mare nu îmi vine în minte / ideea că am de ales - / o dată / de două ori / de trei ori - / între demoni
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
concurs patronat de miliardarul Donald Trump și de postul american de televiziune NBC. Ultima reprezentantă a Statelor Unite aleasă Miss Universe a fost Brook Lee în anul 1997. Anul acesta România a fost reprezentată la concursul Miss Universe de Delia Monica Duca.
Cum arată Miss Universe 2012 - Video și foto by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/65300_a_66625]
-
eliberare, de reușită difuză, de victorie, la urma urmei. Supraviețuitorii iernii, așa cum o simte, de la o distanță sigură, Alecsandri, nu-s mai prejos cu nimic de supraviețuitorii Plevnei. Acel repetat „s-a dus" din Sfârșitul iernii e, în fapt, un ducă-se spus din toată inima, o vrajă prudentă, fără nimic din pripa periculoasă a descântecelor de dezgheț. Revenirea chefului de viață care, într-o erotică meteosensibilă, ascultă de mișcarea anotimpurilor, e clou-ul acestui arhicunoscut pastel: „Un fir de iarbă
Două primăveri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6466_a_7791]
-
Lucien Gilbert, merg în lungul zidului dinspre bulevardul Menilmontant, pentru ca la un moment dat să mi se arate ochilor intrarea principală, unde pot obține planul cimitirului. Astfel că - avanti, domnule Dante! (care, În Divina comedie, vă adresați lui Vergilius: tu duca, tu segnore e tu maestro). Din plan rețin că, chiar la câțiva pași de intrarea principală, pe dreapta, sunt înmormântați Jean Paul Sartre și Simone de Beauvoir (pe mormânt - un fel de ofrande simbolice, bilețele cu cuvinte de considerație și
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
copacii știu acum că-i târziu/ dar pe drumurile luminate de-albastre polenuri/ semnul marilor treceri e încă viu.// Cine astupă cu fruntea izvoarele/ cu sufletul lui le astupă - /că trupul nu îndeamnă niciodată picioarele,/ numai dorul cel veșnic de ducă.// Prin sat umbra lui albă cutreieră uliți - / Lebădă pribeagă și fără de somn.../ Până departe plouă cu lună în valea în care/ mit și poet alăturea dorm...”. Atașat liricii tradiționale, căutând să redea, printr-o mitologie a obârșiilor, a rădăcinilor mitice
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
complexă, uzuală și azi: a fi pe picior de plecare „a fi gata să plece”, „a fi pe punctul de a pleca”; în Iuliu Zanne, Proverbele românilor, vol. II, expresia apare în variantele a sta/a face pe picior de ducă, cu sensul „în grabă, a fi gata de plecare” (p. 409). Ceva făcut „pe picior de plecare” este, desigur, grăbit și superficial. Oricum, indiferent dacă provin din imaginea lucrului „pe genunchi”, a hotărârilor luate „pe picior de plecare” sau au
Pe picior, pe genunchi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5699_a_7024]
-
memoria poetului Dumitru Matcovschi. El va fi înmormântat sâmbătă, în satul natal Vadul-Rașcov. Moartea scriitorului Dumitru Matcovschi reprezintă o pierdere enormă pentru cultura și literatura românească, apreciază președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu, și președintele Academiei de Științe, Gheorghe Duca. "Este o pierdere incomensurabilă. Dumitru Matcovschi lasă un gol imens în literatura și în cultura noastră", a comentat pentru Agerpres Arcadie Suceveanu moartea marelui poet. Dumitru Matcovschi și opera sa s-au asociat întotdeauna cu Basarabia și au suferit împreună cu
A murit Dumitru Matcovschi. În Moldova, sâmbătă, zi de doliu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55910_a_57235]
-
Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. "Dumitru Matcovschi a fost o mare valoare, un simbol, un luptător pentru adevăr. A fost foarte sincer, ceea ce i-a adus disconfort, dar a fost tot timpul vertical", a declarat și președintele Academiei de Științe, Gheorghe Duca. Născut la 20 octombrie 1939, în satul Vadul-Râșcov din județul Soroca, Dumitru Matcovschi devine, peste ani, unul dintre cei mai mari poeți ai Republicii Moldova, recunoscut în critica literară pe plan internațional, și un simbol al mișcării de renaștere națională din
A murit Dumitru Matcovschi. În Moldova, sâmbătă, zi de doliu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55910_a_57235]
-
a stabilit de o viață în țara de demult originară. Este autoarea unor volume de proză foarte speciale, care s-au bucurat de un deosebit succes în Germania: Privind în urmă pe fereastra bucătăriei și Dor de-acasă, dor de ducă, volume pe care sperăm să le vedem la un moment dat și în traducere românească. Proza autoarei îmbină aici călătoria în timp: nostalgia, căldura, culorile copilăriei transilvane (primul volum) și deschiderea universală, călătoria în spații diverse și exotice ale lumii
Miniaturi sibiene () [Corola-journal/Journalistic/5086_a_6411]
-
celor din Precursori, condeiul e altul. Nu mai sunt ditirambice și duioase, ci, din contra, foarte crude și tăioase. Stau în compania selectă a acelora din epocă datorate lui Arghezi sau Argetoianu („bătrânul intrigant”, cum îl numește Goga). Maniu și Duca sunt „faliții politici ai momentului”. Patriarhul Miron Cristea e un „Mazarin rural”. Ardeleanul Ion Inculeț este „enormul malagheț, încet la gând și la vorbă,onctuos și șiret, rural în concepții și pământos în expresii”. Iar Pamfil Șeicaru are „o figură
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
Al. Marghiloman (în Note politice, III): „à propos de la «pantahuza» Carp”, cu referire la listele trimise în țară de P.P. Carp, în timpul primului război mondial, solicitând susținere publică pentru negocieri separate de pace. Despre aceleași evenimente vorbește și I. G. Duca: „Cu bunul simț care îl caracterizează, poporul nostru nu a subscris listele trimise, le-a botezat în derâdere «pantahuza» lui Carp, iar totul s-a sfârșit, spre cinstea țării, în apatie și ridicol” (Amintiri politice, III). Pantahuză rămâne un cuvânt
Pantahuza by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5486_a_6811]
-
familie a lui Petru Dumitriu e plin de femei cu moravuri absolut scandaloase, dar puține sînt propriu-zis curve cu tarif. Mai degrabă ele își exploatează corpul pentru a atinge interese ori pur-șisimplu pentru a încerca senzații noi. Una devine doamna Duca și, din această înaltă poziție, își traduce soțul cu toți aviatorii nemți, pe atunci aliați, de la o baterie antiaeriană menită să apere Ploieștiul de americani. Seară de seară „le arată via” pe rînd, în timp ce nobilul soț devine morfinoman și alcoolic
Viața și opera personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4504_a_5829]
-
terminat - cel puțin în lumea occidentală sedusă de un optimism tehnologic nu întotdeauna justificat. În România, se termină mai repede (consecința înapoierii: iei «din mers» și pe nemestecate cel mai nou «trend», bun sau rău). Presa pe hârtie e pe ducă. Și nici n-avem un muzeu al presei (în afară de cel înființat de poetul Petre Stoica la Jimbolia, cu mijloace modeste). Și nici nu cred că-și va bate cineva capul să înființeze unul.” Și fiindcă a venit vorba despre muzeul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]