KorAP: Find »[drukola/base=duct & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...30 >

730 matches

Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

cele 2/3 inferioare ale ductului stâng - sunt obliterate. Astfel se constituie configurația ductului toracic propriu-zis. Existența în perioada embrionară a două ducte toracice, drept și stâng, explică prezența a numeroase variații de origine, traiect și vărsare ale ductul toracic. Ductul limfatic drept derivă din partea cranială a ductului toracic embrionar drept, când acesta nu este obliterat. Vărsarea ductului toracic și limfatic drept se face la nivelul confluenței venelor jugulară internă și subclaviculară. În spațiul intercelular se găsește lichidul interstițial, cu compoziție

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
sunt obliterate. Astfel se constituie configurația ductului toracic propriu-zis. Existența în perioada embrionară a două ducte toracice, drept și stâng, explică prezența a numeroase variații de origine, traiect și vărsare ale ductul toracic. Ductul limfatic drept derivă din partea cranială a ductului toracic embrionar drept, când acesta nu este obliterat. Vărsarea ductului toracic și limfatic drept se face la nivelul confluenței venelor jugulară internă și subclaviculară. În spațiul intercelular se găsește lichidul interstițial, cu compoziție chimică asemănătoare unui ultrafiltrat plasmatic ce se

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
în perioada embrionară a două ducte toracice, drept și stâng, explică prezența a numeroase variații de origine, traiect și vărsare ale ductul toracic. Ductul limfatic drept derivă din partea cranială a ductului toracic embrionar drept, când acesta nu este obliterat. Vărsarea ductului toracic și limfatic drept se face la nivelul confluenței venelor jugulară internă și subclaviculară. În spațiul intercelular se găsește lichidul interstițial, cu compoziție chimică asemănătoare unui ultrafiltrat plasmatic ce se formează prin filtrare în segmentul arteriolar al capilarului și se

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
procese inflamatorii - pot apare rare macrofage și granulocite. ETIOPATOGENIE Clasificarea se bazează pe cea enunțată de DeMeester și colaboratorii (1983) [20] (Miller, 2000) [53]. Maladii congenitale Revărsate chiloase în cavitățile seroase pot apărea atât ca urmare a unor malformații de duct (aplazie, hipoplazie, atrezie, chiste etc.) sau de cisternă Pequet, cât și ca urmare a unor traumatisme la naștere și a presiunii venoase centrale crescute în timpul travaliului. Malformațiile cisternei Pequet pot duce în afară de chiloperitoneu, prin supraîncărcare la chilotorax și/sau chilopericard

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
și dilatate cu fistule pleurale [53, 74]. Leziunile congenitale ale sistemului limfatic reprezintă cauza cea mai frecventă de revărsat pleural la nou-născut [53, 63, 74]. Maladii traumatice În traumele majore cu leziuni de abdomen superior, toracice și în regiunea cervicală, ductul toracic poate fi lezat datorită raportului anatomic pe care îl are cu corpii vertebrali. Cel mai frecvent loc de lezare este la nivelul corpurilor vertebrale T4-T5 [74]. Traumatisme închise Ruptura ductului poate apare prin diverse mecanisme patogenice: hiperextensie a coloanei

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
leziuni de abdomen superior, toracice și în regiunea cervicală, ductul toracic poate fi lezat datorită raportului anatomic pe care îl are cu corpii vertebrali. Cel mai frecvent loc de lezare este la nivelul corpurilor vertebrale T4-T5 [74]. Traumatisme închise Ruptura ductului poate apare prin diverse mecanisme patogenice: hiperextensie a coloanei vertebrale, mai ales când ductul este fixat prin proces patologic și este „plin” (postprandial) - ruptura se produce deasupra diafragmului; efortul de vărsătură, accesul violent de tuse și strănutul pot duce la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
datorită raportului anatomic pe care îl are cu corpii vertebrali. Cel mai frecvent loc de lezare este la nivelul corpurilor vertebrale T4-T5 [74]. Traumatisme închise Ruptura ductului poate apare prin diverse mecanisme patogenice: hiperextensie a coloanei vertebrale, mai ales când ductul este fixat prin proces patologic și este „plin” (postprandial) - ruptura se produce deasupra diafragmului; efortul de vărsătură, accesul violent de tuse și strănutul pot duce la apariția chilotoraxului sau a chiloperitoneului prin „forfecarea” ductului toracic de către pilierul drept al diafragmului

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
a coloanei vertebrale, mai ales când ductul este fixat prin proces patologic și este „plin” (postprandial) - ruptura se produce deasupra diafragmului; efortul de vărsătură, accesul violent de tuse și strănutul pot duce la apariția chilotoraxului sau a chiloperitoneului prin „forfecarea” ductului toracic de către pilierul drept al diafragmului; contuzia cervicală forte poate antrena hiperpresiune retrogradă în duct, urmată de ruptură; traumatisme toracice repetate (boxeri) [60]. Traumatisme deschise (penetrante) Plăgile prin împușcare sau armă albă sunt rar cauză de lezare a ductului toracic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
postprandial) - ruptura se produce deasupra diafragmului; efortul de vărsătură, accesul violent de tuse și strănutul pot duce la apariția chilotoraxului sau a chiloperitoneului prin „forfecarea” ductului toracic de către pilierul drept al diafragmului; contuzia cervicală forte poate antrena hiperpresiune retrogradă în duct, urmată de ruptură; traumatisme toracice repetate (boxeri) [60]. Traumatisme deschise (penetrante) Plăgile prin împușcare sau armă albă sunt rar cauză de lezare a ductului toracic. Leziunea este umbrită de lezarea altor structuri vitale. Traumatisme iatrogene În cazul iatrogeniei chirurgicale, radioterapia

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
forfecarea” ductului toracic de către pilierul drept al diafragmului; contuzia cervicală forte poate antrena hiperpresiune retrogradă în duct, urmată de ruptură; traumatisme toracice repetate (boxeri) [60]. Traumatisme deschise (penetrante) Plăgile prin împușcare sau armă albă sunt rar cauză de lezare a ductului toracic. Leziunea este umbrită de lezarea altor structuri vitale. Traumatisme iatrogene În cazul iatrogeniei chirurgicale, radioterapia preoperatorie reprezintă factor de risc pentru lezări de duct toracic prin fibroza indusă local. Radioterapia postoperatorie va viza însă, tocmai acest efect de fibroză

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Traumatisme deschise (penetrante) Plăgile prin împușcare sau armă albă sunt rar cauză de lezare a ductului toracic. Leziunea este umbrită de lezarea altor structuri vitale. Traumatisme iatrogene În cazul iatrogeniei chirurgicale, radioterapia preoperatorie reprezintă factor de risc pentru lezări de duct toracic prin fibroza indusă local. Radioterapia postoperatorie va viza însă, tocmai acest efect de fibroză în speranța închiderii fistulei prezente. Aceste iatrogenii chirurgicale pot determina apariția revărsatelor limfatice nu numai prin lezarea ductului toracic propriu-zis, cât și prin interceptarea unor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
reprezintă factor de risc pentru lezări de duct toracic prin fibroza indusă local. Radioterapia postoperatorie va viza însă, tocmai acest efect de fibroză în speranța închiderii fistulei prezente. Aceste iatrogenii chirurgicale pot determina apariția revărsatelor limfatice nu numai prin lezarea ductului toracic propriu-zis, cât și prin interceptarea unor tributare ale acestuia [12, 13, 55]. Operații toracice Atât operațiile cu specific cardiovascular, cât și de chirurgie toracică pot fi urmate de fistule de duct toracic: ligatura de canal arterial; cura coarctației de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
determina apariția revărsatelor limfatice nu numai prin lezarea ductului toracic propriu-zis, cât și prin interceptarea unor tributare ale acestuia [12, 13, 55]. Operații toracice Atât operațiile cu specific cardiovascular, cât și de chirurgie toracică pot fi urmate de fistule de duct toracic: ligatura de canal arterial; cura coarctației de aortă; rezecția de anevrism de aortă; operațiile Fontan, Glenn, Mustard [38]; by-pass-ul aorto-coronarian [14, 65, 71]; șunturile modificate Blalock-Taussig [11]; operații pe artera subclavie stângă; esofagectomie [3, 5, 46, 51, 78]; timectomie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
excizat); rezecțiile esogastrotuberozitare. Proceduri diagnostice și terapeutice O serie de manevre diagnostice și terapeutice pot fi cauză de chilotorax: cateterizarea venei subclavii; cateterizarea venei jugulare; cateterizare cardiacă; mediastinoscopie; aortografie translombară. Maladii nontraumatice O diversitate de leziuni patologice pot afecta atât ductul toracic propriu-zis, cât și vasele limfatice accesorii [50, 53, 74]. Maladii cervicale Leziuni obstructive maligne și benigne - adenopatii latero-cervicale, supraclaviculare; tumori de vecinătate, infecții specifice (abces rece) și nespecifice pot cointeresa crosa ductului toracic. Maladii toracice Leziuni obstructive maligne (implicarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
diversitate de leziuni patologice pot afecta atât ductul toracic propriu-zis, cât și vasele limfatice accesorii [50, 53, 74]. Maladii cervicale Leziuni obstructive maligne și benigne - adenopatii latero-cervicale, supraclaviculare; tumori de vecinătate, infecții specifice (abces rece) și nespecifice pot cointeresa crosa ductului toracic. Maladii toracice Leziuni obstructive maligne (implicarea ganglionilor mediastinali în limfoame și carcinoame); implicarea directă a tumorilor de vecinătate (în limfom, cancer bronhopulmonar, cancer esofagian etc.), limfangiosarcom; leziuni obstructive nonmaligne (tumori benigne de vecinătate: fibrom, leiomiom, neurinom etc.); tuberculoza (cauza

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Robertson etc.); sindromul Menetrier - compresiune extrinsecă cu apariția limfedemului. În cazul neoplaziilor, lezarea limfatică poate să fie uni- sau bilaterală prin următoarele mecanisme: compresie determinată de tumoră, adenopatie, invazia tumorală, prin embolie tumorală [53]. Poate rezulta hiperpresiune sau eroziune de duct, urmată de revărsarea limfei în cavitatea pleurală. Maladii toraco-abdominale Tumori maligne și benigne diafragmatice, întâlnite rar în patologia toraco-abdominală pot fi cauză de chilotorax. Alte maladii Alte cauze de chilotorax pot fi sindromul nefrotic (pierderile proteice scad presiunea coloido-osmotică capilară

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
interstițial cu creșterea presiunii coloido-osmotice). Maladii idiopatice (primare) Această categorie tinde să se restrângă datorită metodelor de investigație actuale, ce sunt capabile să diagnosticheze leziuni considerate altădată idiopatice (sindromul diplaziei limfatice) [75]. FIZIOPATOLOGIE Principalele cauze ale revărsatului chilos sunt fistula ductului toracic la diferite nivele (traumatisme) sau obstrucția canalului (neoplazii) cu repercusiuni asupra tributarelor sale, declanșând mecanisme fiziopatologice în funcție de nivelul unde apare. Obstrucția de canal toracic cu creșterea presiunii de peste 50 cmH2O, va determina fie ruptura ductului sau a tributarelor sale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
revărsatului chilos sunt fistula ductului toracic la diferite nivele (traumatisme) sau obstrucția canalului (neoplazii) cu repercusiuni asupra tributarelor sale, declanșând mecanisme fiziopatologice în funcție de nivelul unde apare. Obstrucția de canal toracic cu creșterea presiunii de peste 50 cmH2O, va determina fie ruptura ductului sau a tributarelor sale, fie extravazarea limfei la nivel interstițial - seroase sau țesuturi - prin creșterea presiunii la nivelul vaselor limfatice mici cu apariția chilotoraxului, chilopericardului, chiloperitoneului sau limfedemelor [53]. Gravitatea revărsatelor chiloase apărute prin obliterarea ductului toracic este mai mică

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
va determina fie ruptura ductului sau a tributarelor sale, fie extravazarea limfei la nivel interstițial - seroase sau țesuturi - prin creșterea presiunii la nivelul vaselor limfatice mici cu apariția chilotoraxului, chilopericardului, chiloperitoneului sau limfedemelor [53]. Gravitatea revărsatelor chiloase apărute prin obliterarea ductului toracic este mai mică, decât a celor apărute prin fistulizarea acestuia. Datorită conținutului în lecitină și acizi grași, chilul are proprietăți bacteriostatice, fiind de obicei steril [27, 74]. Spre deosebire de alte revărsate pleurale, chilul nu determină pahipleurită, nefiind iritant; de asemenea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
clinic este dominat de caracteristicile leziunii primare (status postoperator, posttraumatic, neoplasm, ciroză etc.). În cazul traumatismelor deschise, scurgerea chilului poate fi evidențiată imediat, spre deosebire de cele închise, în care chilotoraxul este diagnosticat după zile sau săptămâni, situație întâlnită în lezările de duct toracic sau colaterale în operații toracice sau abdominale (fibroze, aderențe), la care sunt de așteptat drenaje abundente. Prin drenaj acest lichid se exteriorizează, aspectul macroscopic și cel biochimic fiind utile în stabilirea diagnosticului [77]. Acumularea chilului (gr. kylos - „suc”) în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
abolirea vibrațiilor vocale și abolirea murmurului vezicular. Într-o fistulă chiloasă cantitatea de limfă acumulată este în medie de 700-1200 ml pe zi la un adult de 70 kg, fiind proporțional mai mică la copii [53]. De obicei, leziunile de duct toracic superior de vertebra T5 se soldează cu chilotorax stâng, în timp ce în cazul leziunilor inferioare acestui reper domină localizările drepte [53]. Tabloul clinic se bazează pe sindromul pleural, caracterizat prin următoarele simptome și semne. Dispneea Este o replică clinică a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pulmonar are un rol major în intensitatea dispneei. Tusea Este o tuse uscată, provocată de schimbările de poziție. Durerea Este nespecifică, datorată în special bolii de bază (traumatism toracic, cancer bronhopulmonar etc.). Durerea poate apare și datorită lezării propriu-zise a ductului sau ligaturării sale, asociată fiind cu un edem localizat la nivelul toracelui. Aceasta este temporară și va dispare treptat, odată cu adaptarea la o nouă circulație limfatică colaterală. Febra Este necaracteristică și oarecum independentă de evoluția chilotoraxului; poate fi prezentă datorită

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
evidențierea trombilor intraluminali, cauză a aceluiași sindrom [50]. Limfangiografia cu substanță de contrast Reprezintă un examen specific sistemului limfatic (fig. 5.30, 5.31), putând identifica localizarea fistulei [36] și prezența unor eventuale anomalii ale sistemului limfatic (chiste, dilatări de duct toracic - limfangio-matoză, anomalii de vărsare) [15, 26]. La copiii mici, din punct de vedere tehnic, este foarte dificilă de efectuat [50]. Se poate face pe cale: anterogradă - mai frecvent; constă în injectarea bilaterală de substanță de contrast în spațiul interstițial de la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Dintre metodele invazive de diagnostic amintim: biopsia ganglionară prescalenică (frecvent supraclaviculară stângă, dar și dreaptă); mediastinoscopia anterioară și/sau mediastinotomia anterioră (frecvent limfom); toracoscopia poate fi utilizată atât ca metodă de diagnostic cât și de tratament - poate indica originea lezării ductului toracic, prezența chilului și a unor procese patologice asociate [9]; determinarea presiunilor la nivelul sistemului venos central. TRATAMENT În tratamentul revărsatelor chiloase trebuie să se țină seama atât de cauza declanșatoare, cât și de amploarea pierderilor limfatice. Tratamentul cuprinde trei

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
limfatic de la nivelul canalului toracic prin măsuri igieno-dietetice, cu reducerea aportului lichidian și a celui alimentar, de acizi grași cu lanț lung, aport de trigliceride cu lanț mediu, repaus fizic [74]. Unii autori consideră că aproximativ 50% din fistulele de duct toracic se închid spontan, sub tratament conservator [53]. Înlocuirea pierderilor trebuie să însoțească aceste măsuri pentru a evita dezechilibrele hidro-electrolitice, nutriționale și imunitare [50]; cea mai eficientă metodă de înlocuire a pierderilor este cea parenterală. Considerăm că pleurotomia minimă, obligatorie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]