1,272 matches
-
de ce la ora aceasta nu dansează pe uliți fetele caste? nu există decât femei de rasă care aduc apă să ne hrănim cămilele împovărarea verde abuziv îmi tulbură vederea virgină din ochii de vultur îmi fură ideea în cofe de dud pline la refuz cu apa răpită fântânilor ca la răpirea fecioarelor numai clopotul acela bătea eu așteptam răstignit pe catarg și străbunul meu a fost un pirat și pe eșafod a ajuns; acolo... o fată... THE GIRL IS COMING with
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
nr. 471 din 15 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului de noapte. Oasele cuvintelor au început să trosnească și liniștea surdă bea din verdele crud, pe tâmplele munților venit-au cocorii s-amurgească când noaptea-și linge sălbatic umbrele aninate în dud. S-a topit căldura-n răcoare și paște din perlele vii semănate-n suiș, visele noastre se-mpletesc în visele florilor cu gura zdrobită pribegind printr-al lumii desiș. Un înger își fâlfâie inocentele aripi, mesteceni schilozi se apleacă cu
DE NOAPTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359034_a_360363]
-
așa că... să nu vă fie cu supărare dacă vă rugăm să binevoiți a cinstiți o țuiculiță de prună și să gustați din bucatele noastre. Năică, repede!... aleargă și scoate o țuiculița, de-aia pe care o pstrezi în butoiașul de dud. - Fiți bun și nu ne refuzați, adăugă Naie, fiindcă ne simțim tare onorați. Prezența dumnevoastră, conașule, ne face o mare cinste, și suntem bucuroși că ne-ați călcat praguil casei, și se duse după țuica păstrată pentru „zile mari” și
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
va face rău o țuiculiță de prună și niște răcituri pe care le-am pregătit din carne de purceluș, puse în garnița cu untură... îl puse la curent Didina despre meniul pregătit. După câteva păhărele de țuiculiță gălbioară, frunză de dud atinsă de bruma tomnei, care i-au mers la măsea, conul Pandelică și-a adus aminte că trebuie să se ducă la „privata” din livadă și să se ușureze... (cum îl învățase administratorul moș Cobrescu Ilie), dar nu se îndura
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
că o să mănânce bunătate de alune din pomul „făgăduinței” pe care-l visează extaziată cu ochii larg deschiși. - Știți, tradiția locului este să gustați din rodul viii, dar la masă aveți pregătiă o țuică de prună păstrată în butoi de dud, gălbioară... ca frunza nucului când se aseamănă cu razele soarelui tomnatic, adaugă în treacăt moș Cobrescu Ilie, și deschise ușa sufrageriei, lăsându-l pe boier Pandele să intre primul. Masa a fost îmbelșugată și stropită din belșug cu băuturi alese
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
nevoia de a scurta supliciul unor asemenea aduceri aminte. Aflase astfel, cum motocicleta părinților săi, cu care aceștia se întorceau de la serviciu, fusese practic spulberată de un camion polonez, pătruns pe contrasens. După ce-i lovise, camionul se oprise într-un dud bătrân de pe marginea șoselei. Șoferul murise și el pe loc, ca și părinții săi, de altfel. Toate aceste informații, femeia le primise de la șeful de post din comună. Tot el o încunoștințase, mai târziu după ce ancheta se finalizase, că drama
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
SALCÂMII IAR Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului au înflorit salcâmii iar au înflorit salcâmii iară cu albul pur și verde crud și primăvara se răsfață dansând în vârful unui dud, trosnesc și mugurii-n grădină și păsările ciripesc, alaiul lor, alai de nuntă, e parcă un alai domnesc. la vie-n razele de soare, cântă-n delir un cuc în coastă, singurătatea lui de-o viață devine astăzi și mai
AU ÎNFLORIT SALCÂMII IAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359840_a_361169]
-
din nou. Am fi putut pune mână de la mână eu și vecinul, dar din lipsă de bani, amânasem pentru vremuri mai bune. Plantasem cu câtva timp în urmă niște butași de viță și însemnasem locul cu crenguțe rupte dintr-un dud, să văd dacă vor răsări. Vițele au răsărit sau nu, dar crenguțele de dud se prinseseră aproape toate, așa că parcela începuse să semene cu o plantație inedită de duzi tineri. Mi-am dat seama că Dumnezeu sare întotdeauna să-l
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359610_a_360939]
-
lipsă de bani, amânasem pentru vremuri mai bune. Plantasem cu câtva timp în urmă niște butași de viță și însemnasem locul cu crenguțe rupte dintr-un dud, să văd dacă vor răsări. Vițele au răsărit sau nu, dar crenguțele de dud se prinseseră aproape toate, așa că parcela începuse să semene cu o plantație inedită de duzi tineri. Mi-am dat seama că Dumnezeu sare întotdeauna să-l ajute pe om și când acesta este nepriceput sau neajutorat, punându-i absolut totul
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359610_a_360939]
-
butași de viță și însemnasem locul cu crenguțe rupte dintr-un dud, să văd dacă vor răsări. Vițele au răsărit sau nu, dar crenguțele de dud se prinseseră aproape toate, așa că parcela începuse să semene cu o plantație inedită de duzi tineri. Mi-am dat seama că Dumnezeu sare întotdeauna să-l ajute pe om și când acesta este nepriceput sau neajutorat, punându-i absolut totul la îndemână. Am preluat ideea și am plantat salcâmi pe lângă gard și când am văzut
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359610_a_360939]
-
DE NEA Să-ți simt suflarea blândă peste păr Și mângâierea pe obrazul ud, Căderea lin-a zborului s-aud, Să știu că te-ai întors, într-adevăr. Când prind în palme florile de măr Și simt mătasea frunzelor de dud, Să alungăm gerul meschin și crud, Să nu mai luăm iubirile-n răspăr. La marginile iernii să mă duci Și nopțile să le faci toate albe, Să-mpodobim și crengile de nuci Cu flori de gheață luminoase, dalbe. Dar nu
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
turtă. Mamă ce mâncare regească. Și acum mă gândesc cum o savuram. Apoi lapte dumicat cu turtă. Alt deliciu. Nu mai vorbesc când scotea din garniță ce sărbătoare era. Practic am copilărit împreună cu fratele și verișoara pe o cergă sub dud. Ei, bunicii erau plecați cu treburi iar noi singuri stăteam închiși în curte. Aveam o vecină (mama Mia) care stătea vis-a-vis la o casă, tot cu etaj și ne mai supraveghea. Țin minte când îi raporta bunicii: „Cornelie se bătură
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]
-
salcia „coborâtă cu pleoapele în lacul din palma pădurii”. Cochetând cu gingășia, Eul liric retrăiește cu nostalgie lumea copilăriei, amintindu-și „frimituri de sărutări pe furiș”, într-un peisaj mirific, cuibul natal, fabulos, în care „stele desculțe făceau cu ochiul, / dudul se mărginea de-o bancă / strâmbă de bătrânețe”. (Din amintirile mele, dacă nu mă înșel, dudul și bătrâna bancă chiar au existat în fața casei părintești din Domnești, a poetului George Baciu). Din anii copilăriei, poetul reține în mod deosebit icoana
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
nostalgie lumea copilăriei, amintindu-și „frimituri de sărutări pe furiș”, într-un peisaj mirific, cuibul natal, fabulos, în care „stele desculțe făceau cu ochiul, / dudul se mărginea de-o bancă / strâmbă de bătrânețe”. (Din amintirile mele, dacă nu mă înșel, dudul și bătrâna bancă chiar au existat în fața casei părintești din Domnești, a poetului George Baciu). Din anii copilăriei, poetul reține în mod deosebit icoana mamei, zugrăvită cu duioșie în toate detaliile spiritualității creștine: „Mama, frumoasă ca o duminică / la capătul
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
târg cu geamuri sparte mustrare grea creionul bont un drum unește altul desparte șapte arte într-o carte cu scadențele la scont cât pustiu atâta sete lin răcoarea din fântână recompensa și-o amână trubaduri pe îndelete își petrec răcoarea duzii a secat de cald cișmeaua sacagiul cu giubeaua vânzătorul de iluzii pâlpâie un foc de vreascuri neputințele din sobe numai gusturile snobe nopțile dau foc la teascuri Referință Bibliografică: Cât pustiu, atâta sete / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CÂT PUSTIU, ATÂTA SETE de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341457_a_342786]
-
Martin Eden" de Jack London, „Noaptea Iguanei" de Tennessee Williams, „Oameni sărmani" de Feodor Dostoievski, „Livada cu vișini" de Anton Pavlovici Cehov, „Doi pe un balansoar" de William Gibson și, în special, în piesele lui Dumitru Radu Popescu, „Ca frunza dudului în rai" și „O batistă în Dunăre" (alături de Mariana Mihuț și Ileana Stana Ionescu). A fost distribuită și în filme, mai ales în roluri cu încărcătură dramatică, „Nunta de piatră" (1972), „Dincolo de pod" (1975), „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
Haiku și comentarii, 180 pagini, A5); CRISTINA AILOAIEI: Dangătul clopotului ne poate duce cu gândul în multe direcții. Poate, e duminică sau o altă zi de sărbătoare, iar personajul nostru (prezent prin absență) se ridică de pe scaunul așezat la umbra dudului (sau a altui pom) și se îndreaptă, agale, spre lăcașul Domnului, iar în locul lui coboară, într-un dans al zefirului, o frunză desprinsă la prima adiere. Sau, poate, dangătul clopotului vestește începutul călătoriei sufletului spre alte tărâmuri mai ... luminate și
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE ÎN LUNA MAI 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342392_a_343721]
-
2012 Toate Articolele Autorului TRAI SĂPTĂMÂNAL Luni lustruiesc pantofii orașului, marți iubesc frunzele la mansardă, miercuri cumpăr din piață lacrimi ieftine, joi mă cert cu chiriașul de vise, vineri îmi duc emoțiile la teatrul de păpuși, sâmbătă joc dame cu dudul de lângă fereastră, duminică citesc în ziarul de știri că venise iarna la schitul unde se călugărise cireșul sub care ți-am jefuit trupul abia început. GEORGE BACIU Referință Bibliografică: POEM DE SUFLET / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEM DE SUFLET de GEORGE BACIU în ediţia nr. 512 din 26 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340702_a_342031]
-
de păsări se întreceau în cântece, în micul zăvoi în care ne pășteam oile. De cum se crăpa de ziuă, sufletul meu deslușea lăutele mierlelor, apoi corul de vrăbii; vara, în amurg, strigătele gălăgioase ale lăstunilor zburau în stoluri atacând vreun dud copt sau vreun cireș. Noaptea, la lumina delicată a lunii ascultam notele zglobii ale greierilor și cântecele, pe mai multe voci, ale broaștelor. Eram la țară și eram copil...Păzeam oile și mă bucuram de tot ceea ce Natura îmi oferea
VARA LA CÂMPIE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344034_a_345363]
-
cu tine sus în deal la vie, tu, hărnicuță, s-o-ngrijești, eu să strâng flori și păpădie ori să mă cațăr prin toți marii, prea-falnicii copaci de-aguzi, atunci aflat-am de la tine că ei, de fapt, se cheamă duzi. Mi-aduc și-acum cu drag aminte de pajiștea cu romaniță, cum amândouă culegeam ierburi ciudate în bentiță, iar într-o zi pe înserate mi-ai arătat în iarbă-un cuib, atunci, mirată, întrebasem dacă-i cumva hudă de vulpi
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
ce, astea nu la întâlnim și la oraș? Gata! V-am încurcat de-a binelea. De ce? Fiindcă m-am jucat cu voi! De ce? Fiindcă am citit poeziile lui Romeo și mi-a venit un chef de joacăăăăăă! Și de scuturat dudul bătrân din curtea bunicilor, cu cerceii aceia mari și vineții cât prunele de Bistrița... Prietenul meu Romeo Morari, poet, actor, grafician, fostul meu coleg de la Radio Târgu-Mureș, înalt, cu păr buclat și o fermecătoare voce de microfon ce băga în
CARTEA CEA MAI BUNĂ-ABECEDAR LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343481_a_344810]
-
voyage espère rencontrer Dieu en route. Ne demandez pas pourquoi. Demandez: qu’adviendrait-il și Dieu n'existait pas? # Phiripen Ame phiras. Na-i amen aver udară fèri kodola le ilenqe. Na pućhen mân sosθar. Pućhen tumen: șo avelas te o dud paxunlas? Kaj te resas kadale ilesθe și te nakhas opral efta plaina thaj opral efta derăva. Na pućhen mân sosθar. Pućhen tumen: șo avelas te i balval xasarelas pesqo drom? Ame phiras, Sosqe kodova manuś kaj phirel rodel te malavel
RAJKO ĐJURIĆ de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344158_a_345487]
-
sasto taxtaj e viśeça. Kana telărava, lokhes man bistaresa ’Haj ӡanav șo na śaj te avelas aver: Lokhorres jekh cïrra o phund phirutno Inkerel pesθe o muj boldino. Mirro muj și śudro sar jekh muj bićaćo. ’Haj and-e jakha i dud del te mudarel peș Vi e dudale barresqe kaj te dudărel Jekh phraj kampel lesqe kaj te-amboldel leș. E krisăθe, k-o ’gor e ӡivipnasqo Ivăθe von liena penqo pokinipen Vi te jakha șo na ӡangle te roven Vi me
OTILIA CAZIMIR de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344154_a_345483]
-
odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză sărată de oaie și tare ca piatra și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de sub dudul de lângă casă. Pâinea, la țară se cocea o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
ce mamă am avut! tata și-a făcut mai întâi cruce mare și-a dat cu cușma de pământ în loc de picioare am fost născut cu rădăcini pe care repede le-am prins de pietre să nu mă poarte vântul pe sub duzi - cum ni se scurge umbra printre degete până în suflet se face întuneric mai poți însângera din dragoste iubito? din noi a mai rămas o carte de versuri stropi de lumină copilul nostru Referință Bibliografică: Copilul nostru / Petre Ioan Crețu : Confluențe
COPILUL NOSTRU de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343524_a_344853]