1,184 matches
-
mănăstirea Sfântul Nicolae Domnesc, să vedem ce spune “Sama de veniturile Sfântului Nicolai din chiria dughenilor i (și n.n) a odăilor, di un an și giumătati, adică de la 1791 aprilie 23 la an 1792 oct. 26”. Din chiria tuturor dughenilor și odăilor au obținut 2562 lei, la care se adaugă 1200 lei de la Cutia milelor. În total, 3762 lei. --Ei, da’ să nu crezi că mănăstirea avea numai venituri. Uite că la această “Samă de venituri” se adaugă și “Banii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Costandin dascalu pe un anu și giumătate. 130 lei preutului Ghiorghie ci iaste dascal. 40 lei ci s-au dat preutului Ioan ci au fost dascal pi 4 luni, înainte preutului Gheorghie”. --Multe dezvăluie această “Samă de venituri”! Întâi despre dughenile și odăile ce le avea mănăstirea și le închiria unora și altora. Apoi - două lucruri cu totul deosebite - și anume faptul că biserica Sfântul Nicolae Domnesc avea la acea dată două paraclise: Sfântul Ștefan și Sfânta Varvara. Apoi că din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
4 erau școli. Am aflat chiar și numele unor dascăli din aceste școli. --Despre “Școlile moldovenești” de la Sfântul Nicolae Domnesc mai găsim vorbire și la 26 octombrie 1794, când Iacov Mitropolitul Moldovei îi dă negustorului Ioan Nacu un loc de dugheană în curtea mănăstirii “Sfântului Nicolae cel Mare”, loc care se întindea “de la colțul dughenelor celor de piatră a Mitropoliei și până la școlile moldovenești cele vechi”. --Cum ți se pare toată povestea bisericii măritului Ștefan Sfântul? --Să spun ce gândesc, sfințite
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Școlile moldovenești” de la Sfântul Nicolae Domnesc mai găsim vorbire și la 26 octombrie 1794, când Iacov Mitropolitul Moldovei îi dă negustorului Ioan Nacu un loc de dugheană în curtea mănăstirii “Sfântului Nicolae cel Mare”, loc care se întindea “de la colțul dughenelor celor de piatră a Mitropoliei și până la școlile moldovenești cele vechi”. --Cum ți se pare toată povestea bisericii măritului Ștefan Sfântul? --Să spun ce gândesc, sfințite? --Altfel nici nu ți-aș fi pus întrebarea. --Dacă s-ar fi făcut măritul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în “Letopisețul Țării Moldovei”: “Au domnitu Ștefan vodă 47 de ani și două luni și trei săptămâni și au făcut 44 de mănăstiri și însuși țiitoriu preste toată țara”. --Este drept, sfințite, dar de la credință și evlavie profundă la “crăcimă”, “dughene” sau “odăi” aflate în curtea sau în vecinătatea sfintei lui zidiri este o cale. Și unde mai pui că și Întâi Stătătorul bisericii, Gavriil, a cumpărat o “crăcimă” și două dugheni, “cari sânt lângă biserica Svântului Ierarh Neculae”. --Se vede
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sfințite, dar de la credință și evlavie profundă la “crăcimă”, “dughene” sau “odăi” aflate în curtea sau în vecinătatea sfintei lui zidiri este o cale. Și unde mai pui că și Întâi Stătătorul bisericii, Gavriil, a cumpărat o “crăcimă” și două dugheni, “cari sânt lângă biserica Svântului Ierarh Neculae”. --Se vede cu asupra de măsură că îl iubești pe slăvitul voievod, așa cum l-a iubit și îl iubește tot norodul românesc, fiindcă - după cum spune tot Grigore Ureche cronicarul în “Letopisețul Țării Moldovei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Da’ cine se împotrivește, fiule? --Iar avem a face cu o vânzare și nu oricui, ci “Părintelui Xanthu egumenului de Trei Sfetitele”. Vânzarea o făceau Catrina cu fiica sa, Măricuța, care spun: “Să se știe că i-am vândut o dugheană la poarta Trei Sfetitelor pe locul sfintei mănăstiri”. Peste măsură de interesant este faptul că: “Și eu, Vasile copil în casă, am scris cu zâsa lor”. Care este părerea sfinției tale? --Am să spun doar că la 22 iunie 1771
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe din sus, și alăture cu locul bisericii ungurești... pogoarî la vale în mahalaoa Feredeilor, spre Bahluiul, și zic că nu era pre largă, ci ca de un stânjân, cât merge omul călare și pe gios... Când s-au făcut dughenile popilor ungurești... s-au poprit a nu le lipi de zidul mănăstirii Tre Sfetitelor, pentru hudiță”. Necazul vine însă de la “acei ce șădu în dugheni”, care “au făcut adaos,... pe locul hudiții”. Răspunsul către vodă spune: “Și dacă ar fi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ca de un stânjân, cât merge omul călare și pe gios... Când s-au făcut dughenile popilor ungurești... s-au poprit a nu le lipi de zidul mănăstirii Tre Sfetitelor, pentru hudiță”. Necazul vine însă de la “acei ce șădu în dugheni”, care “au făcut adaos,... pe locul hudiții”. Răspunsul către vodă spune: “Și dacă ar fi luminată poroncă,... acel adaos ce s-au făcut... de cătră dughengii să să surpe și să rămâie hudița deschisă... lucru trebuincios și de folosul orașului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
drept locul seu din Ulița Mare până în Ulița Strâmbă, după cum îi scriu scrisorile vechi i nouo... fiindcă s-au dovedit că fără dreptate și cu împresurare... s-au fost cuprinsu supt numile Bisericii Catolicești... pe care este tractirul și alte dughene, în fața Uliții Mari”. --Săracul Locman. De aici înainte are de furcă cu prefectorul Bisericii Catolice. Nici la 20 august 1777 lucrurile nu s-au limpezit. După cum spun vornicii de poartă, pe locul reclamat “să află făcut despre Ulița Mare pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
De aici înainte are de furcă cu prefectorul Bisericii Catolice. Nici la 20 august 1777 lucrurile nu s-au limpezit. După cum spun vornicii de poartă, pe locul reclamat “să află făcut despre Ulița Mare pe locul acesta trahtirul și 3 dugheni ce sânt a preuților italienești osăbitu de pivnița și crâșma ce este pe pivniță, ce este alăture cu tractirul și cu dughenile... ce-au fost a preuților izoviți leșești”. Să nu crezi, sfințite părinte, că lucrurile s-au pus pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vornicii de poartă, pe locul reclamat “să află făcut despre Ulița Mare pe locul acesta trahtirul și 3 dugheni ce sânt a preuților italienești osăbitu de pivnița și crâșma ce este pe pivniță, ce este alăture cu tractirul și cu dughenile... ce-au fost a preuților izoviți leșești”. Să nu crezi, sfințite părinte, că lucrurile s-au pus pe calea cea dreaptă. Nici la 22 decembrie 1778 Locman nu și-a primit locul înapoi de la Biserica Catolică. Divanul judecă pricina “jăluită
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Locman nu și-a primit locul înapoi de la Biserica Catolică. Divanul judecă pricina “jăluită” și hotărăște: “Deci,... găsim cum Locman... are toată dreptate să-și stăpânească locul său cu pace, din Ulița strâmbă până în Ulița Mare... cât pentru trahtirul și dughenile ce sânt făcute pe locul lui Locman... să se prețăluiască, și banii... să-i întoarcă Locman Bisericii Catolicești și să rămâie ale lui fiind făcute pe al său loc”. --Ai luat seama cred că pe locul lui Locman catolicii aveau
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sânt făcute pe locul lui Locman... să se prețăluiască, și banii... să-i întoarcă Locman Bisericii Catolicești și să rămâie ale lui fiind făcute pe al său loc”. --Ai luat seama cred că pe locul lui Locman catolicii aveau, pe lângă dughene, și un “trahtir”, adică un han, birt sau ospătărie. Și acum să ne întoarcem la hudița despre care am mai vorbit. La 10 noiembrie 1778, ulița era complet închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un han, birt sau ospătărie. Și acum să ne întoarcem la hudița despre care am mai vorbit. La 10 noiembrie 1778, ulița era complet închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o samă de verme, cu dughenile ce-au făcut popii ungurești la uliță,... au închis hudița care era, din care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să cerceteze la fața locului. Și au găsit că egumenul Samuil are dreptate și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mă vezi, sfințite. Cum necum, abia în octombrie 1783 se face o înțelegere între mănăstirea Trei Ierarhi și Rezidența Catolică din Iași pentru deschiderea acelei uliți, unde se spune că se va plăti despăgubiri celor cărora li se vor demola dughenile sau alte construcții aflate în calea uliții. Din această înțelegere aflăm că în acea vreme Biserica Catolică se reconstruia din piatră. --Să-i credem pe cuvânt că nu se vor mai ciondăni? --După tonul înțelegerii, se părea că nu va mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Curălari, și dinainte preotului Roman de la Curălari și... a Radului ciubotariul”. Tot despre această uliță aflăm și din zapisul Profirei și a fiului ei Ștefan Canano condicar de divan, făcut la 9 mai 1772, prin care vând lui Mihai o dugheană în Ciubotărie. Când a dat cu ochii de Baia turcească, fata m-a întrebat cu o curiozitate demnă de invidie: --Ce este această frumusețe? --Asta-i Baia Turcească sau Ferdedeul despre care aflăm din suretul de la <1637 sept.1 - 1638 aug.
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
viind înaintea noastră svințiia sa arhimandritul Paisie, egumenul de la Galata, și svințiia sa, ieromonah Paisie, egumenul de Sventâi Ioan Zlatoust, epitropul sfintei mănăstiri... de la Rumele, Adriano, de la Arghirocastro, au arătat zapise amândoi,... scriind pre niște locuri de casă și de dughene ce au amândoao... pre Ulița Mari, lângă Podul Vechiu, denainte Tri Sfetilor. S-au jăluit că s-ar fi împresurând locurile unei mănăstiri de cătră alta”... Și după ce se citesc tot felul de zapise, vodă spune: “Ce dară și noi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pentru că tot suntem pe Ulița Mare, te rog să asculți ce spune teslarul Manolache la 24 martie 1755: “Făcut-am zapisul meu la... mâna sfinții sale, părintelui de la biserica ungurească... pentru că m-am tocmit cu sfinția sa, ca să-i fac cinci dughene la Ulița Mare... adecă doaoa dughene... din sus de poartă (la nord n.n), una mare și alta mai mică, și din gios de poartă (la sud n.n)... una mare și doao mici, care să fac cinci, și poarta
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
te rog să asculți ce spune teslarul Manolache la 24 martie 1755: “Făcut-am zapisul meu la... mâna sfinții sale, părintelui de la biserica ungurească... pentru că m-am tocmit cu sfinția sa, ca să-i fac cinci dughene la Ulița Mare... adecă doaoa dughene... din sus de poartă (la nord n.n), una mare și alta mai mică, și din gios de poartă (la sud n.n)... una mare și doao mici, care să fac cinci, și poarta la mijloc, care dughene m-am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
adecă doaoa dughene... din sus de poartă (la nord n.n), una mare și alta mai mică, și din gios de poartă (la sud n.n)... una mare și doao mici, care să fac cinci, și poarta la mijloc, care dughene m-am tocmit cu tot lemnul mieu”. Să vezi însă câte obligații își ia meșterul teslar: “Și între dugheni să fac poarta... mare bună,... și orice fiară ar trebui la poartă cea noa să fie a mele și la cea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
gios de poartă (la sud n.n)... una mare și doao mici, care să fac cinci, și poarta la mijloc, care dughene m-am tocmit cu tot lemnul mieu”. Să vezi însă câte obligații își ia meșterul teslar: “Și între dugheni să fac poarta... mare bună,... și orice fiară ar trebui la poartă cea noa să fie a mele și la cea veche iară așa... și în scurt cinci dughene... di-nceput până în sfârșit... să i le dau gata să între
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Să vezi însă câte obligații își ia meșterul teslar: “Și între dugheni să fac poarta... mare bună,... și orice fiară ar trebui la poartă cea noa să fie a mele și la cea veche iară așa... și în scurt cinci dughene... di-nceput până în sfârșit... să i le dau gata să între într-însele să șază”. Și toate acestea “Până la Sfeti Petre să i le isprăvescu”. Adică în trei luni. --Mare meșter teslarul! Și toată treaba a făcut-o pentru 500
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
întâi, altul la mijloc lucrului, altu la sfârșit”. --Să nu zicem vorbă mare, fiule, dar sfârșitul nu mai este așa frumos precum începutul. La 13 septembrie 1755 (7264), Manolachi teslarul “au jăluit... că nu l-ar fi lăsat să facă dughenile după cum i-au fost tocmala, ce l-au sâlit de le-au făcut mai mare decât pe măsura ce s-au tocmit și temelia încă și-au înălțat-o mai mult de tocmala ce-au avut... și cu aceste pricini
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
au tocmit și temelia încă și-au înălțat-o mai mult de tocmala ce-au avut... și cu aceste pricini ar fi cheltuit mulți bani ai lui... piste preț”. La acestea “Părintele prefectu” a răspuns “că după ce i-au gătit dughenile și poarta ce noă cu toati celi... s-au răfuit între dânșii și s-au așezat plătindu-i deplin. Și încă i-au mai dăruit... lemnul tot cu her (fier n.n), cu scânduri, cu șindrilă, cu toati a șepti
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]