506 matches
-
peste tine dormind. în timp de un an să nu apună soarele pe hainele copilului, că apoi capătă spaimă. Hainele copilului nu se lasă în ogradă după ce a asfințit soarele, ca să nu vîre zînele boale în ele. Să nu mături dumineca dimineață în fața soarelui, că colbăiești fața sfîntului soare. Cînd se uită copilul drept în soare, va fi prea iubitor. Cine se uită cu ochii în soare va duce frig iarna. Se zice că soarele, în mersul lui, e tras pînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Crucii. Dacă șerpele nu ar fi văzut de nimeni șapte ani, se face balaur. Șerpele cînd trece drumul, îl doare capul. La Bobotează, pruncii încunjură cu clopoțele casa, grajdurile și alte edificii ca să nu se apropie șerpii. Să nu dormi duminecă dimineața cînd auzi clopotele la biserică, că trec șerpii peste tine. Cînd pui la foc un șerpe viu și-l ții așa pînă mai se frige, atunci el scoate de sub solzii lui patru piciorușe. Șerpele are picioare pe care le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se ia un bulgăre de tămîie nefărămat, se aprinde pe rînd cît se citesc cele douăsprezece Evanghelii, și restul e bun de aprins în casă pe cînd tună ori trăsnește, ori de afumat copii speriați. Tei Teiul din biserică, de la Dumineca Mare, este bine a-l pune în grădină, ca să rodească pepenii frumos. în dimineața Sfintelor Paști, dacă se vor duce pînă în răsărit de soare doi frați mai jos de cincisprezece ani la un tei și se vor dezbrăca de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
murit cineva se arde trei zile toiag de ceară curată, pentru ca sufletul să aibă lumină la caz dacă ar rătăci în drumul ce l face la Dumnezeu - și chiar înaintea lui Dumnezeu trebuie să se prezinte cu lumînare. Topor înspre duminecă nu se lasă toporul împlîntat în lemn, că au durere de cap cei din casă. Coada de topor nu se pune pe foc, că-i rău de tăieturi. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Toporul, secera
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a trecut prin alta; pînă ce l-a găsit vîrît sub pat, unde l-a ucis. Că limbile de foc urmă resc pe duhul ascuns e faptul că dintre mai mulți oameni, de ce alege pe unul singur? Cînd cineva lucrează dumineca, trăsnește. Cînd ai inel în deget și-i vremea rea, să nu sudui, că trăsnește. Lemnul atins de trăsnet nu e bine să se folosească la zidiri, cu deosebire la case. Să nu stai cînd trăsnește în dreptul ușii, nici în dreptul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe timpul înmormîntării mortului, să-ți azvîrle cineva țărnă de la mormînt pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei dintîi din ulcior, să verși jos, ca să bea morții. Uliu Cînd îi da cu mătura pe pat, vine uliul la găini. Să nu săruți puii cît îs mici la plisc, că-i mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar cei care au durere de cap să se spele pe el, căci le va scădea durerea. Cine se scaldă în Vinerea Seacă, înainte de a răsări soarele, acela nu mai are boale în oase. Unii țin vinerea mai mult decît dumineca. Să nu dai afară gunoiul, nici să dai cu împrumut foc sau sare. Să nu toci, că-ți coc degetele. Să nu te bărbierești sau să te tunzi. (Gh.F.C.) Vis Cînd te culci numărînd, ai să visezi ceva. Toate visele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gunoiul, nici să dai cu împrumut foc sau sare. Să nu toci, că-ți coc degetele. Să nu te bărbierești sau să te tunzi. (Gh.F.C.) Vis Cînd te culci numărînd, ai să visezi ceva. Toate visele visate sîmbătă noaptea spre duminecă se izbîndesc. Visurile înspre duminecă nu se izbîndesc. Cînd te scoli din somn să nu te uiți pe fereastră, că uiți visurile. Ca să nu mai visezi, să nu spui visele. Dacă visează cineva că plînge, se va bucura. Dacă doarme
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
împrumut foc sau sare. Să nu toci, că-ți coc degetele. Să nu te bărbierești sau să te tunzi. (Gh.F.C.) Vis Cînd te culci numărînd, ai să visezi ceva. Toate visele visate sîmbătă noaptea spre duminecă se izbîndesc. Visurile înspre duminecă nu se izbîndesc. Cînd te scoli din somn să nu te uiți pe fereastră, că uiți visurile. Ca să nu mai visezi, să nu spui visele. Dacă visează cineva că plînge, se va bucura. Dacă doarme cineva pe perna [pe] care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dînșii, îi preface în vîrcolaci - și astfel umblă ei prin aer pînă ce ajung la lună, de o mănîncă. Unii zic că vîrcolacii se suie la lună sau la soare pe ața ce s-a sucit într-o zi de duminecă, iar alții cred că pe ața ce se toarce noaptea la lună. Omul care se face vîrcolac, luîndu-și forma lupului, merge și se amestecă cu un aitic de lupi. Dacă s-ar întîmpla să muște vreun cîne pe vîrcolac din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi se ia sama de cîte ori cîntă și zic că după atîția ani se vor căsători. Se crede că o fată care voiește să placă la flăcăi și să fie cea întîi în joc trebuie să meargă într-o duminecă de frupt cu mă-sa, îmbrăcate frumos, în cîmp, ducînd cu sine în traistă pîne, sare și rachiu, și să sape acolo mătrăgună, iar în locul ei să puie acele lucruri; întrunindu se acasă, fata trebuie să ducă tot drumul mătrăguna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ger e semn sigur că vremea are să se moaie în scurt; dacă însă oile, pe timp moale, vor începe a mînca cu poftă și iuțeală e semn că vremea are să se înăsprească în curînd. Pentru a preîntîmpina vremi grele La Dumineca Mare se înfrumusețează casele cu ramuri de tei și se serbează, pentru zloți [noroc la bani]. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Se crede că nu e bine a rupe călinele înainte de Ziua Crucii, căci la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mă tem?" Și calul vorbește ca la Humulești, încercând să-și îmbărbăteze stăpânul: Stăpâne, de-acum înainte, ori cu capul pe peatră, ori cu peatra pe cap, tot atâta-i; fii bărbat odată și nu-ți face voie rea". Sfânta Duminecă vorbește ca o femeie cu experiență din Humulești: Ia, acum mai vii de-acasă, fătul meu..." În timp ce în basmele folclorice, interesul cade pe peripeții, în Povestea lui Harap-Alb întâlnim vorbirea directă (vorbirea personajelor), vorbirea indirectă (a povestitorului), expresii pitorești, comportamentul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
acolo, le spăla hăinuțele, mai cârpea un ciorap, mai croșeta, de nu se lua curentul. Câteodată își spunea că nu avea nici măcar "șanse teoretice" să-și refacă viața: când să mai cunoască pe cineva? Ziua la serviciu, seara treburile casei. Dumineca era singura zi când putea sta cu copiii. Putea și trebuia. Duminica nu există nici creșă, nici grădiniță. Și, pe urmă, cine s-o ia cu doi copii? Nici divorțată nu era. Cum să divorțeze, dacă nici măcar nu știa unde
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
Andromede, Les deux pigeons, Paris, Mercure de France. 535 Am analizat această povestire în volumul Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 536 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa, Anul VI, nr. 1377, Duminecă 4 iunie 1922, p. 7. 537 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa Anul VI nr. 1377, duminică, 4 iunie 1922, p. 8. 538 "Pedeapsa", în Adevărul literar și artistic, Anul V, nr. 166, duminică, 10 februarie 1924, p. 1
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
toată, Mi l-ai dat roșind, plângând Când ai fost - ciudată. Ah, surîde-mi înc-un pic Și nu-mi fii ursuză. Căci cu degetul cel mic Te ating pe buză. Și șoptește-mi un nimic Nimeni să n-auză. Astăzi e Duminecă. Pac! și una bună. Eu te las și bine că Mi te las nebună... Trage-te de mânecă... Ce știi de-i minciună. Nici nu știi, o, turture, Ce-mi auz de-a bine. Tu gândești cine știi ce Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să creadă că acestea sunt gusturile mexicanilor. În realitate, vestimentația mexicană are un rafinament pe care bazarele pentru străini o mistifică adesea prin exces. Fenomen care, de altminteri, nu se întîmplă numai aici. Nici o țărancă de la noi n-ar purta dumineca la horă costumul pe care scenografi hotărâți să stilizeze cu orice preț ni-l arată uneori ca exemplu de artă românească. Nu mai vorbesc de ceea ce se oferă pretutindeni de către un anumit gen de comerț invadat de kitsch și de
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Am auzit și eu zidari strigând de pe schele femeile și făcîndu-le, prin complimente echivoce, să roșească. Dar acestui argument i se poate răspunde că Don Juan n-a făcut nicăieri altceva. Probabil, oricare dintre tinerii cu sombrero care se plimbă dumineca în piețele orașelor făcând ocheade fetelor e gata să-și dea aere de păun dacă vine vorba despre numărul iubirilor sale. Și n-ar trebui să-l socotim un lăudăros cu pretenții de macho. Vorba unui înțelept, el minte cinstit
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
pe omul ăsta cu taxiul!” Scoate slănina. Cârnații. Ceapa. Fasolea. Nucile. Prunele uscate. Poamele. Lâna. Miroase a brânză. Și fac mămăligă cu brânză. „Ne-am pus difuzor, mamă dragă”, și tace. Apoi după o vreme: „Eu mă gândeam că vii duminecă, așa mi-ai scris carte”. Se așază cu toții la masă. Mănâncă. Vine iarna În care se trezește În timp ce maică-sa și taică-su Împodobesc pomul de iarnă pe furiș. Din clipa aceea, Moș Crăciun, basmul frumos, dispare pentru totdeauna. Uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
sunt fenomene naturale (care astea?), că așa te Învață la școală, În timp ce fratele ei, ascuns În fân, vărul tău mai mare, te amenință cu glas sugrumat: „No, las’ că te spun eu la unchiașu’! Și te spun și lu’ popa Duminecă”. „Da, dar tăticul meu este milițian”, latri tu cu mâinile În șold, mândru de isprava ta. Și-i mai spui că mâine pleci la București și că acolo e clar că nu există Dumnezeu. Sâc, așa Îi spui. În tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
se cheamă! Sunt ei fericiți și râd și Își petrec viața? Eu repar la nenorocitul ăsta de Zündap, motocicletă bună, dom-le, a făcut și Războiul Mondial, și Încolo și Încoace, repar la ea ca să mai pot ieși și eu dumineca și voi umblați cu tertipuri, cu păcăleli, ca să vedeți, că scenariu, c-o fi, c-o păți, că vreți să faceți filme și alte chestii, mă luați ba cu epoca, ba cu obsedantul deceniu, da’ ce eu sunt prost, auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
un ban de benzină, ce, nu-i voie? Gillette extra. Se moare de foame, domnule, se moare de foame! Și voi veniți să vă bateți joc de mine, behăiților! Repar și eu la nenorocita asta de motocicletă ca să mai ies dumineca la pădure. Auzi, aveam un prieten, Severică, așa-i spuneam, se lăuda la toți că a fost legionar, a fost pe dracu’, a fost pește la Crucea de Piatră și sora lui a vrut să-l omoare cu stricnină că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și i-au rămas datori până azi robele cusute pe veresie, închipuiau cortegiul carului funebru din spatele căruia Marcu înjura de „lapte”, și de „buric” cioclu de pe capra înaltă care băga parcă dinadins dricul în băltoace. A continuat apoi iar lanțul Duminecilor, toate, toate la fel, în casa văduvei. Laura nu mai râdea și nici mâna la gură nu o mai ducea, când surâsul ei pălit de grijă încerca să-i lumineze chipul. Degetele ei prelungi confecționau pălării pentru cucoanele cartierului. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
care o sorbeam fericit, deși fata tinichigiului mi-a șoptit ocrotitoare, că mi se fac farmece cu buruieni, ce să-mi pierd mințile din dragoste. Nu i-am spus Laurei niciodată un cuvânt de iubire, cu toate că în nopțile târzii ale Duminecilor binecuvântate, când sub mâna mea ușor mângâietoare se conturau tot mai plini sânii ei de carne tare, fecioara cobora, tremurătoare, pleoapele cu gene lungi și grele. Abia mai târziu, după ce am pierdut-o, sau mai bine zis după ce mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Purta o scurtă îmblănită cu guler de Astrahan, pantaloni vărgați și picioarele încălțate cu niște ghete galbene, în galoși noi-nouți. Înțelegeam că vine pentru Laura și luam parte la întâlnirea lor, cu atitudinea binevoitoare a unei rude de aproape. În Dumineca următoare, observai că agentul de mașini de scris nu mă mai învrednicește cu privirea și că nimeni nu se mai uită la mine în încăperea asta sărăcăcioasă, care a fost ani de-a rândul casa mea de rugăciune. Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]