506 matches
-
surcelele sub prag, zicînd că-i taie frica. Asta se face în trei sîmbete dimineața, iar surcelele se aruncă în drum. Ca să umble copilul mai bine, cînd începe a se trage pe jos, îl ia unul din căseni într-o duminecă dimineața de mînuțe și-l duce în picioare pînă la prag, iar mă-sa taie cu foarfecele înaintea lui cîteva pene de găină. Tot în acest scop, cînd vine vreo țigancă cerșitoare, îi ascunde be tele în casă, zicînd: „Astea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pisează în praf și-l bea într-un pahar cu apă. Cununie Poporul crede că acei cununați nu-i mai poate nimeni despărți, doară singură moartea. Să nu faci cununie în casă, că rămîne unul văduvoi. Se crede că numai dumineca și joia este bine a se cununa; dacă s-ar cununa cineva în alte zile, apoi acea căsătorie nu va fi fericită. Femeia însărcinată care cunună îi va muri pruncul. Nuna care cunună să nu fie însărcinată, căci nu vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toată viața. Mireasa venită acasă de la cununie învălește îndată focul pe vatră, să astupe gura bărbatului și a soacrei, ca să nu-i zică vreodată ceva. Fata care uită pirostriile pe foc se mărită repede. (Gh.F.C.) La pețit mergi joia sau dumineca. Nu e bine să mergi lunea, că e început de săptămînă, și nici marțea, că atunci s-a pornit lumea. Miercurea e văduvă. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă ți se sting lumînările e semn rău. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă timpul e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
singur în odaie. Cînd suge, copilul schimbat rupe țîța. Oamenii iau trei vergele de alun de-un an, duc copilul la gunoi după apusul soarelui, pe lună nouă, și încep să-l bată. Vidmele* aduc înapoi copilul furat. (Gh.F.C.) Duminică Duminecă nu se taie pasere, nici altfel de dobitoc, că pe urmă nu-ți merge bine în acele dobitoace, fiind în același timp și un mare păcat. Dacă te lai duminecă, faci mătreață și picingine. Să nu sădești duminecă plante, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-l bată. Vidmele* aduc înapoi copilul furat. (Gh.F.C.) Duminică Duminecă nu se taie pasere, nici altfel de dobitoc, că pe urmă nu-ți merge bine în acele dobitoace, fiind în același timp și un mare păcat. Dacă te lai duminecă, faci mătreață și picingine. Să nu sădești duminecă plante, căci se usuc. Să nu muncești duminecă, că-i a foc; dacă înjugi boii, faci a lup. Se crede că, dacă coasă o femeie grea dumineca, copilul ce-l va naște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Duminică Duminecă nu se taie pasere, nici altfel de dobitoc, că pe urmă nu-ți merge bine în acele dobitoace, fiind în același timp și un mare păcat. Dacă te lai duminecă, faci mătreață și picingine. Să nu sădești duminecă plante, căci se usuc. Să nu muncești duminecă, că-i a foc; dacă înjugi boii, faci a lup. Se crede că, dacă coasă o femeie grea dumineca, copilul ce-l va naște va fi cu limba cusută (legată). Dacă cioplești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altfel de dobitoc, că pe urmă nu-ți merge bine în acele dobitoace, fiind în același timp și un mare păcat. Dacă te lai duminecă, faci mătreață și picingine. Să nu sădești duminecă plante, căci se usuc. Să nu muncești duminecă, că-i a foc; dacă înjugi boii, faci a lup. Se crede că, dacă coasă o femeie grea dumineca, copilul ce-l va naște va fi cu limba cusută (legată). Dacă cioplești duminecă, pe lumea cealaltă îți vor arde așchiile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mare păcat. Dacă te lai duminecă, faci mătreață și picingine. Să nu sădești duminecă plante, căci se usuc. Să nu muncești duminecă, că-i a foc; dacă înjugi boii, faci a lup. Se crede că, dacă coasă o femeie grea dumineca, copilul ce-l va naște va fi cu limba cusută (legată). Dacă cioplești duminecă, pe lumea cealaltă îți vor arde așchiile pe piept. Nu e bine să împletești dumineca, că te tai (cu ce lucrezi). Toamna, cînd se pune varză
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plante, căci se usuc. Să nu muncești duminecă, că-i a foc; dacă înjugi boii, faci a lup. Se crede că, dacă coasă o femeie grea dumineca, copilul ce-l va naște va fi cu limba cusută (legată). Dacă cioplești duminecă, pe lumea cealaltă îți vor arde așchiile pe piept. Nu e bine să împletești dumineca, că te tai (cu ce lucrezi). Toamna, cînd se pune varză în putini pentru iarnă, să nu se pună dumineca, căci se clocește. De cela
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
faci a lup. Se crede că, dacă coasă o femeie grea dumineca, copilul ce-l va naște va fi cu limba cusută (legată). Dacă cioplești duminecă, pe lumea cealaltă îți vor arde așchiile pe piept. Nu e bine să împletești dumineca, că te tai (cu ce lucrezi). Toamna, cînd se pune varză în putini pentru iarnă, să nu se pună dumineca, căci se clocește. De cela ce se lă dumineca se zice că, murind el, trupul lui putrezește, iară părul rămîne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
limba cusută (legată). Dacă cioplești duminecă, pe lumea cealaltă îți vor arde așchiile pe piept. Nu e bine să împletești dumineca, că te tai (cu ce lucrezi). Toamna, cînd se pune varză în putini pentru iarnă, să nu se pună dumineca, căci se clocește. De cela ce se lă dumineca se zice că, murind el, trupul lui putrezește, iară părul rămîne întreg. Dușmănie Ca să scape cineva de dușmănie, este bine să meargă la moară și să ieie din stavila cu care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îți vor arde așchiile pe piept. Nu e bine să împletești dumineca, că te tai (cu ce lucrezi). Toamna, cînd se pune varză în putini pentru iarnă, să nu se pună dumineca, căci se clocește. De cela ce se lă dumineca se zice că, murind el, trupul lui putrezește, iară părul rămîne întreg. Dușmănie Ca să scape cineva de dușmănie, este bine să meargă la moară și să ieie din stavila cu care se oprește un crac* de apă nouă țanduri*; să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Flăcăul care se lă lunea nu se mai însoară. Flecar Flecar, gureș, vorbăreț din cale-afară, pocit la gură etc., să nu crezi că-i un om de treabă, că toate le fonfăiește* și nimic nu pornește. Floare Cînd uzi florile dumineca, fac viermi la rădăcină. Dacă ramurile de măr, vișin etc. ce se pun în ziua de Sf. Varvara [4 decembrie] în oale cu apă vor înflori pînă în ziua de Florii e semn de an bogat; iar de nu, e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd o duci undeva, că-i rău. Dacă a mîncat vreo găină grăunțe cu strigoaie*, se ia și i se despică gușa, i se scot grăunțele cele înveninate și apoi trăiește. Găina trebuie tăiată sîmbătă seara, că de-o tai duminecă dimineața, în timpul slujbei, mor de boală găinile. Cînd cîntă găina dimineața, îți desface ce ți-i făcut; iar cînd cîntă seara, îți face cineva farmece. Cînd îți moare găina pe cuibar, ți se va îmbolnăvi femeia din greu la facere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și l-ai scos, păstrează-l, că altfel îți mai dă și altul. Gingie Dacă ai roșață* la gingii sau năjit*, ia un fir de lînă roșie, udă-l, dă-l prin sare și freacă-te pe gingii joia și dumineca disde dimineață, pînă nu răsare soarele, apoi du-l la ră spinteni* și-l întinde să treacă peste el cineva. Cînd îl lași jos, zici de trei ori: „Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșața sau năjitul de la mine din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn de la sine, pentru ca poceala să cadă pe acel semn. Pe sub unii copaci crește un fel de iarbă mare; acolo au jucat ielele, și cel ce calcă pe acel loc i se moaie un picior ori o mînă. Săptămîna după Dumineca Mare nu se lucrează, spre a fi scutiți de dînsele. Mai ales se feresc oamenii de lucru luni după-amiază în ziua a opta după Rusalii, căci atunci ielele (frumușelele) ar strica pe om. Cine a văzut ielele făcînd hore noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva cu deșert înainte, să zvîrli de trei ori cu țărnă după el, că ți merge bine. înțărcare Nu-i bine să înțărci copilul în zi de post, ci în una de frupt. Copiii se înțarcă lunea, și astfel: de duminecă sara se pune după ușa casei un pahar cu vin și covrig. Luni dimineața, cînd copilul se scoală, se lasă să se ducă singur să le ia de acolo, apoi să i se dea să mănînce. Aceasta se face ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vacă amestecat cu ardei de pe un pieptene. Joi Poporul ține toate joile de la Paști pînă la a noua săptămînă, cre zînd că ar fi păcat să lucreze în aceste zile. Joile de la Paști pînă la Sf. Onufrie [12 iunie] de după Dumineca Mare se serbează de românii de loc, de bărbați și femei, căci atunci nu torc, nici zolesc*, ca să fie feriți de zloți*. Joile după Paști se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care cad pe obrazul mortului îl frig ca apa cea clocotitoare și-i îneacă sufletul. Lampă Se crede că dacă pocnește cilindrul lămpii din senin e semn rău. Lapte Se zice că iarba cea așternută pe jos în biserică, la Dumineca Mare, este bine a o da la vite s-o mănînce, ca să deie lapte și să fie sănătoase. Spre a face ca vaca să deie mult lapte și să nu-i poată lua nimeni laptele, trebuie a secera vara iarba
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lucrezi nimic, căci cazi, ca și Lazăr. Orice lucru să-l începi lunea, miercurea, joia și vinerea. Marțea și sîmbăta sînt zilele morților, și orice lucru vei începe în ele nu iese la capăt bun. Nu e bine să coși dumineca, să înjugi boii sau să lucrezi ceva, că tot ce faci e lucrul dracului și te trăsnește cînd te-o apuca ploaia undeva. în ziua de Ajunul Crăciunului, pînă a nu răsări soarele, să pui mîna pe coasă, secure, furcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
holtei, că nu se însoară. Să nu lovești feciorul cu mătura, că-l părăsesc fetele. Cînd dai cu mătura în vite îi a pagubă. Cu mătura să nu bați pe nimine. Pentru lecuire, să-l bați cu mătura pe nespălate, dumineca dimineață. Să nu rupi mătura, că-i a pagubă. La Crăciun și la Paști nu se mătură toată ziua prin casă. Noaptea nu se mătură casa. Dacă mătură o copilă casa și întrerupe măturatul, apoi se crede că ea va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și mucoși. Femeia îngreunată să nu se ducă cu secera sau cu sapa pe umăr la muncă, căci altfel iese copilul ghebos. Femeia însărcinată să nu-și înnoade pletele, că face copilul cu limba împiedicată. Femeia îngreunată să nu mănînce dumineca fructe păstăioase, căci copilul se face bolînd* și tîmp la minte și toată viața lui comite numai fapte rele. Femeia însărcinată, cînd va vedea un mort, să zică: „Nu văd unul, ci văd doi“, căci altfel copilul ce va naște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă vrei să scapi de negei, ține mîna la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi de ei, să te piși pe ei duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior atunci cînd toacă la biserică și să zici: „Popa toacă, negeii seacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi de ei, să te piși pe ei duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior atunci cînd toacă la biserică și să zici: „Popa toacă, negeii seacă.“ Negeii se pot stîrpi dacă îi spune respectivului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cornute, păr de vită; iară aceea care nu are noroc defel află pe cunună păr de mîță sau cîne. Cînd îți scîrțîie ușa dimineața, îți intră norocul în casă. Copilul cu fire de păr alb va fi norocos. Copiii născuți dumineca se țin de norocoși, iară cei născuți vinerea, de fără noroc. Copiii născuți după miezul nopții sînt mai norocoși. Dacă un copil se naște în ceas bun, în toată viața lui va fi norocos și fericit, iară dacă se naște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]