5,716 matches
-
dezlănțuie și să fie încă binecuvântat pentru că a readus calmul. Dacă vorbesc altfel este pentru a vă învăța să-i aduceți mulțumire Domnului” . Opoziția dintre slava umană și cea care vine de la Dumnezeu, și relația dintre slava autentică și familiaritatea dumnezeiască care se traduce prin îndreptarea spre cer și rugăciunea de mulțumire de pe acest pământ, arată foarte bine că Sfântul Ioan Hrisostom vede în slava deșartă nu numai un obstacol în viața morală adevărată, ci și o atitudine care minează vocația
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
numeroase ocazii, mai multe teme ale operei au apărut în relație cu slava omenească; am constatat acest lucru mai ales în cazul iubirii frățești și a polemicii împotriva necreștinilor. Altele au fost notate mai pe scurt, ca de exemplu familiaritatea dumnezeiască, detașarea de bunurile lumești și îndreptarea spre lumea de dincolo, fără a o uita pe cea a slavei adevărate, căreia îi suntem destinați după moarte, dar care, de pe acest pământ, îi iluminează pe copiii „filantropului” Dumnezeu. Referindu-ne la Teologia
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
din această operă o lucrare în același timp „originală și tradițională”, „o operă de școală dar și universală.” Reținem așadar că “Scara” reflectă o experiență directă și personală, fundamentul ei fiind experiența vie. Sfântul Ioan a urcat el însuși “scara dumnezeiască” și apoi a scris despre ea. Părintele Georges Florovsky observă că „nivelul Scării este foarte simplu: ea se definește prin logica inimii mai mult decât prin logica intelectului.” Cartea este impregnată cu elemente ale Tradiției și reprezintă o lucrare de
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
-și fi structurat deliberat opera conform unui principiu structural întreit: o Scară în două jumătăți concentrice (asemenea dipticului), compusă din trei părți principale, alcătuită ca o cale de a propovădui unitatea lui Dumnezeu, dualitatea naturilor în Hristos și trinitatea Persoanelor dumnezeiești de o ființă. Se poate pune întrebarea: Cât de mult din ceea ce-au spus Couilleau, Price și Lawrence provine de la Sfântul Ioan Scărarul și cât de mult de la ei înșiși, ca autori? ... Treptele Scării Raiului nu sunt momente pe
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Ioan Casian, Isihie Sinaitul - care împreună cu Sfântul Diadoh al Foticeii și Sfântul Ioan Scărarul fac parte din spiritualitatea sinaită - vor pune accent pe liniștea interioară obținută prin rugăciune și trezvie (asceza trupească fiind presupusă), atribuind rolul cel mai mare harului dumnezeiesc. Ea va atrage atenția, în special, asupra cauzelor interioare ale păcatului, precum și asupra metodelor de combatere a lui încă de la origini. În sfârșit, învățătura celor trei căi va fi dezvoltată de Sfinții Grigorie cel Mare și Maxim Mărturisitorul... Drd. Stelian
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Episcop Vicar Timotei Prahoveanul se așază în tiparul său monahicesc așa cum s-a alcătuit acesta în vatra monahală a Neamțului, chinovia de metanie. Gesturile și felul său de a fi au tot timpul mireasma smereniei. Iubește oamenii, împlinind ascultător porunca dumnezeiască. Îi place nespus de mult să fie în preajma semenilor, să se facă părtaș spovedaniei acestora, să se farmece cu ingenuitate copilărească de rostirile lor înțelepte, cu arome de fâneață înflorită înainte de tăișul coasei. Nu-i altă pe lume mai desfătătoare
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
cheamă. Ar fi o naivitate negreșit să se înșele cineva asupra sângerărilor reale ce se cer la orice stadiu de însingurare, însă dragostea este sămânța adevărată din care odrăslește floarea însingurării. Nu-i vorba aici de iubirea-sentiment, ci de iubirea-putere dumnezeiască, mai tare ca moartea, singura în care sunt cu putință jertfele și dăruirile cele mai întregi. Nu putem tăgădui, firește, măreția însingurărilor făcute în cinstea valorilor umane, ca: dragostea de oameni, jertfa de patrie, pentru știință etc.; dar, când aceste
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
rugăciunii lor, firea își agonisea mult suspinata izbăvire. Dar mai e încă ceva. Nici ura lor față de păcătoșenia lumii și nici dragostea lor de făptură n-ar fi căpătat atâta avânt și putere, dacă n-ar fi avut înaintea ochilor dumnezeiasca pildă a Domnului. Dumnezeu în pustiu și însingurare îi dezvăluie toată puterea ei de subjugare. Ceva asemănător trebuie spus și în cazul de față: pentru pricinile arătate, nu ne putem înțelege deloc cu lumea decât prin Dumnezeu. Trebuie să pierdem
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
și în cazul de față: pentru pricinile arătate, nu ne putem înțelege deloc cu lumea decât prin Dumnezeu. Trebuie să pierdem lumea ca s-o primim altfel: ca s-o primim pe calea însingurării, prin Dumnezeu, ca dor al dragostei dumnezeiești. În rezumat, predania pustnicească a însingurării este clară: Dacă la Dumnezeu nu ajungi decât prin dezlipirea totală de tot ce nu-i Dumnezeu, în fața Lui nu te găsești însă niciodată singur și micșorat. Într-adevăr, după ce ai renunțat pentru El
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
copleșitorul înveliș de împrumuturi, influențe, psihoze și exasperări de tot felul, sub care ne mascăm. Această regăsire este semnalul încordării și cuceririi tale cu tot adâncul ființei tale pentru Ordine; și sforțarea aceasta de cinstită și sinceră înrădăcinare în ordinea dumnezeiască se continuă și rămâne aprinsă în adâncul vieții tale sufletești, ca o rezervă permanentă într-o zonă de ascunsă dar vie putere de a te despărți de toate fără șovăire - ori de câte ori se cere - pentru adevărul Domnului și voia Lui. Negreșit
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
după ce și-a exercitat mai întâi mintea cu învățăturile egiptenilor. Asemănător acestuia, deși în timpuri mai noi, se spune că și înțeleptul Daniil, pe când era în Babilon, numai după ce a învățat bine înțelepciunea haldeilor, s-a apropiat de învățăturile cele dumnezeiești ... VIII ... Pentru viața veșnică v-aș îndemna să strângeți merinde, mișcând, după cum spune proverbul, orice piatră de unde ați putea avea folos. Să nu ne temem că este greu și că este nevoie de osteneală! Să ne aducem aminte de înțeleptul
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omilia_sfantului_vasile_cel_mare_catre_tineri_.html [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
Pentru cei care „apun”, sau pentru cei care „răsar”? Evident, pentru cei care răsar, deoarece subliniază mai departe Nietzsche, „steluța mică, jalnic de mică, care se numește Pământ, merită poate singură, din pricina acestui caz ciudat, un interes divin, o privire dumnezeiască”...(F.Nietzsche,Werke,p.257). Această”metafizică de artist” are în centrul ei un Dumnezeu învestit cu acele trăsături pe care filosoful le rezervă zeilor “adevărați”, meniți să le ia locul celor „falși”: “un dumnezeu-artist, total lipsit de scrupule și
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nietzsche_intre_rasaritul_zeilor_si_amurgul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
Elena Trifan - neobosită lucrătoare în ogorul lui Dumnezeu prin vocația educațională, dar și prin convingerile proprii, este prezentă în Antologie cu un buchet sfințit de flori proaspete de vers care aduc Lumină în suflete. Ea avansează ideea despre „Infinitul iubirii” dumnezeiești pentru oameni. Unele poeme au aspect și conținut de rugăciune. Voican Marin - autor de poezie și teatru, dar și de studii și prelucrări de foclor - acest autor prezntă o selecție de poeme cantabile, în vers clasic, care pot fi puse
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
disciplinare și o pregătire a rațiunii pentru deschiderea către cunoașterea împlinită prin credință. Sfântul Vasile cel Mare îl dă exemplu pe Moise care mai întâi și-a exersat mintea cu învățăturile egiptenilor, apoi s-a întărit prin credință în învățătura dumnezeiască. Un alt exemplu dat este cel al profetului Daniel, familiarizat cu înțelepciunea haldeilor. Fără a neglija dimensiunea estetică a scrierilor, un criteriu determinant al Sfântul Vasile cel Mare în selectarea lucrărilor din cultura profană îl constituie căutarea adevărului, respectiv lauda
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
însuși, nu-i urcat în ceruri, ci rămâne în țărână”. Necredința generează trufia, încrederea în sine. O minte iscoditoare, scrutătoare a tainelor lumii și ale lui Dumnezeu, care cercetează puterea autonomă a omului. O astfel de cunoaștere este potrivnică voii dumnezeiești. În cel cuviincios, inclusiv în angajarea pe calea cunoașterii, sălășluiește „glasul Domnului”. Cunoașterea trufașă încrezătoare în forța exclusivă a rațiunii este idolatră, producând numeroase și profunde amăgiri. Sfântul Vasile cel Mare, comentând versetele din Psalmi: „Văzut-am pe cel necredincios
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
autentic; nu rămânea doar la acea răsfrângere sau la acel sunet”. Pentru aprofundarea Adevărului Bisericii, Sfântul Vasile cel Mare se retrage pentru o vreme din tumultul lumii. Este nevoie de o desprindere de cele exterioare pentru ca mintea să aprofundeze adevărul dumnezeiesc. Prin agitație și risipirea gândurilor este foarte dificilă și adunarea în sine, concentrarea spre cele dumnezeiești și înaintarea spre adevărul tainic al credinței. Sfântul Vasile cel Mare întocmai cu alți mari asceți ai Bisericii face acest exercițiu de retragere pentru
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
Vasile cel Mare se retrage pentru o vreme din tumultul lumii. Este nevoie de o desprindere de cele exterioare pentru ca mintea să aprofundeze adevărul dumnezeiesc. Prin agitație și risipirea gândurilor este foarte dificilă și adunarea în sine, concentrarea spre cele dumnezeiești și înaintarea spre adevărul tainic al credinței. Sfântul Vasile cel Mare întocmai cu alți mari asceți ai Bisericii face acest exercițiu de retragere pentru a lupta mai intens cu propriile patimi și neputințe astfel încât să se pătrundă tot mai mult
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
al Evangheliei. „Când mintea nu are liniște, când e purtată de colo-colo de gândurile lucrurilor, nu se poate aținti la adevăr. Nu ajunge la a-L simți pe Dumnezeu. Curățindu-se și intrând la Dumnezeu, mintea este inundată de frumusețea dumnezeiască, se luminează pe deplin, într-un chip pe care nimeni nu-l poate înfățișa cu precizie. Experiența lui Vasile este personală, n-a auzit-o de la altcineva, n-a văzut-o la altcineva; a „pătimit-o” el însuși, precum confirmă
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
și Grigorie al Nyssei. Din prima perioadă a retragerii lui, Vasile a lucrat cu încrâncenare și, de aceea, cu roade multe. Studiul Scripturilor, cercetarea tradiției și asceza îl absolviseră integral. Mintea i s-a deprins să se sfințească la adevărurile dumnezeiești. Și se curățea întruna de ispitele din afară. Devenea astfel tot mai capabilă și pătrundea tot mai adânc în adevăr”. Mărturisirea Adevărului nu presupune doar o biruință dialectică în fața gândirii de tip eretic, ci împărtășirea Adevărului printr-o convingere izvorâtă
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
n-am coborât în casa mea, decât numai în ceasul acesta. Atunci a inteles marele Evloghie că a văzut pe mucenicul Iulian, care l-a îndemnat să ridice biserică lui, era stricată de vreme și învechita și amenință cu căderea. Dumnezeiescul și iubitorul de mucenici Evloghie a pus mâna cu multă râvna și a ridicat biserică lui, zidind-o din temelie, impodobind-o cu tot felul de podoabe cum se cuvenea mucenicului. CAPITOLUL 147 MINUNATĂ ÎNDREPTARE DIN EPISTOLA FERICITULUI LEON RAMANUL
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383454060.html [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
și frumos în care ați luptat pentru epistola mea, scrisă către fratele nostru Flavian, patriarhul Constantinopolului. Ați scos la adevăr doctrina mea, din acea scrisoare și ați închis gurile ereticilor. Cunoaște frate, că nu numai pe mine m-a bucurat dumnezeiasca voastră osteneală, ci și pe Petru, verhovnicul apostolilor și înainte de toate, pe însuși Adevărul propovăduit de noi, care este Hristos, Dumnezeul nostru. Vedenia acesta nu am avut-o numai o dată, ci am văzut-o de trei ori. Încredințat de a
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383454060.html [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
Sfânt cunoaște asta, Ne-a dat un dar: pe Fiul Său, Isus Cristos, Om-Dumnezeu, Să poarte-n locul nost' năpasta. Fiind un Om desăvârșit, El a putut ca să plătească, Tot răul nostru săvârșit, Călcarea Legii. Ne-a iubit Cu dragoste dumnezeiască. Și Isus S-a făcut blestem, În locul nostru bău fierea, Iudeu, născut în Betleem, El S-a jertfit ca să putem Să dobândim iar înfierea. Atunci când crezi în Dumnezeu, El îți va da o nouă stare, De Îl primești pe Fiul
CRĂCIUNUL, ZI DE CERCETARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1481136445.html [Corola-blog/BlogPost/382836_a_384165]
-
îndumnezeiască”, afirmă Sfântul Atanasie cel Mare. Icoana este, pe de o parte, o mărturie despre originile omului, redescoperirea sau rememorarea chipului de rai, pe de alta, însă, anticipează și adeverește despre chipul omului răscumpărat în Hristos și transfigurat în slava dumnezeiască. - Anul trecut ați fost nominalizat cu volumul „catacombe. aici totul e viu” la premiul Mihai Eminescu și premiul revistei România Literară, pentru debut. Anul acesta ați publicat, tot la editura Vinea, un nou volum, „Sentic”. Ce reprezintă pentru dumneavoastră poezia
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_puterea_cuvantului_interviu_cu_scriitorul_florin_caragiu.html [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
Daniel. Care este importanța acestui dialog, cine beneficiază de el mai mult, teologii sau oamenii de știință? - Și unii, și ceilalți, dacă vor consimți să privească lucrurile cu onestitate. De dragul coerenței și consistenței gândirii înseși, nu putem lepăda temeiurile transcendente, dumnezeiești, ale imaginii lumii. Sorin Vieru, în „Riscul gândirii”, afirma că gândirea incoloră, fără sentiment, are o singură pasiune, aceea pentru uitare. Ea pare că funcționează bine, ca un joc artificial, cu reguli inventate, tocmai pentru că a dat la o parte
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_puterea_cuvantului_interviu_cu_scriitorul_florin_caragiu.html [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
gonindu-ne, cu valuri cât casa. Din zori și până-n noapte și de seară până când geana aceea roșie se naște la confluenta cerului cu apă, marea este răsuflarea neîncetata și neînțeleasa a pământului, misterioasă, plină de vitalitate, energie cosmică, matrice dumnezeiasca. Mulți au scris despre tine, Mare! Cunoscători și inspirați au fost, credem noi, mai ales Zaharia Bârsan, Hemingway și prozatorul chinez Wang Meng (vezi cartea de nuvele Lacul adânc, Editura Cartea Românească, 1985). Constantin Lupeanu Neptun, August 2014
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/la-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]