289 matches
-
unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, șoimul. În apele de munte trăiește: lostrița, păstrăvul, scobarul și știuca; iar în apele de șes se întâlnesc cleanul dungat și babetele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Baia Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,67%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"). În rezervație este semnalată prezența mai multor nevertebrate rare (melci, gândaci, libelule, fluturi); printre care: melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus"), gândacul de apă ("Graphoderus bilineatus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Arytrura musculus"; și cinci fluturi: "Colias myrmidone", "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), "Lycaena dispar" (fluturele
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
îndreptate în sus și înainte. Trunchiul este alungit, comprimat lateral, abdomen supt, iar coadă adesea stufoasa, dar care nu ajunge, în general, la pământ. Reprezentanții familiei au corpul puțin musculos. Majoritatea canidelor au o culoare uniformă sau spicata; numai șacalii dungați ("Caniș adustus") au dungi pe lațurile corpului, iar câinii vânători africani ("Lycaon pictus") sunt tărcați. Formulă dentară generală a canidelor este: 3•1•4•2/3•1•4•3 x 2 = 42 dinți; rareori există mai mulți dinți ("Otocyon") sau
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
cunună de lauri. Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat și în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din 1961. S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi: fundalul dungat roș-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în 1974, când echipa s-a mutat pe Stadionul Ghencea. În urma Revoluției române din 1989, Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul
FC Steaua București () [Corola-website/Science/298507_a_299836]
-
prin "Testudo graeca iber" din Dobrogea și T"estudo hermanni hermanni" din Banat și vestul Olteniei , iar "lacertinienii" prin șopârlele de stepă ("Lacerta taurica" și "Lacerta agilis chersonensis") și șopârla cu picioare scurte ("Ablepharus kitaibelli"). Dintre șerpi putem menționa șarpele dungat ("Elaphe quatorlineata sauromates"), întâlnit pe lângă casa omului și șarpele săritor ("Coluber jugularis caspius"), agresiv, iute și bun cățărător. Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia ("Otis tarda") și spârcaciul ("Otis tetrax"), declarate monumente ale naturii, prepelița ("Coturnix coturnix"), graurul
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
într-un fel neobișnuit de ambalaj. Tubul pliant are două rezervoare, fiecare umplut cu o pastă de culoare diferită. Stoarcerea tubului face ca cele două paste să iasă din deschizătura tubului. Duza tubului aranjează pastele astfel încât să producă un stil dungat. Pentru a păstra costurile ambalajului la minim, acum e comun ca tuburile să fie umplute cu pastă dungată (ex. Aquafresh). Când se stoarce tubul, dungile curg paralel și nu se amestecă; pasta dungată care iese e simplu o versiune mai
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
diferită. Stoarcerea tubului face ca cele două paste să iasă din deschizătura tubului. Duza tubului aranjează pastele astfel încât să producă un stil dungat. Pentru a păstra costurile ambalajului la minim, acum e comun ca tuburile să fie umplute cu pastă dungată (ex. Aquafresh). Când se stoarce tubul, dungile curg paralel și nu se amestecă; pasta dungată care iese e simplu o versiune mai îngustă a ceea ce a fost în tub. Umplerea unei astfel de paste se face prin folosirea unui dipozitiv
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
aranjează pastele astfel încât să producă un stil dungat. Pentru a păstra costurile ambalajului la minim, acum e comun ca tuburile să fie umplute cu pastă dungată (ex. Aquafresh). Când se stoarce tubul, dungile curg paralel și nu se amestecă; pasta dungată care iese e simplu o versiune mai îngustă a ceea ce a fost în tub. Umplerea unei astfel de paste se face prin folosirea unui dipozitiv cu două sau mai multe duze care distribuie o dungă de culoare diferită în fiecare
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
sectorului la care se face trimitere în alin. 1, este interzisă deținerea simultană la bord a traulelor pelagice și a năvoadelor cu matiță. Articolul 24 Restricții privind pescuitul tonului 1. Se interzice păstrarea la bord a oricărei cantități de ton dungat, ton obez și ton Albacora capturată cu ajutorul năvoadelor cu matiță în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția Portugaliei în subzona CIEM X la N de 36ș 30' latitudine N sau în zonele CPCEA la N de 31ș latitudine N și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
Salmonidae Pești lance Ammodytidae Sardină Sardina pilchardus Scoică Pecten maximus Biban comun Dicentrarchus labrax Sparide Sparidae Păstrăv de mare Salmo trutta Bivalve Ruditapes philippinarum Crevetă Penaeus spp. Cod argintiu Gadus argenteus Vulpi de mare și cocoși de mare Rajidae Ton dungat Katsuwonus pelamis Merlan Atherina spp., Osmerus spp. Limbă de mare Solea solea/vulgaris Păianjen de mare Maia squinado Cambulă pătată Citharus linguatula Șprot Sprattus sprattus Homari plați Galatheidae Calmari Loliginidae, Ommastrephidae, Alloteuthis spp. Bivalve Spisula solidisima Crab Polybius henslouwi Pește
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului Vamal, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 (1) Se deschide un contingent tarifar anual de 2 558 tone cu scutirea drepturilor vamale pentru importurile comunitare de "preparate sau conserve de ton, ton dungat (FR lstao) sau alți pești din genul Euthynnus", sub altă formă decât întregi sau în bucăți, clasificați cu codul NC 1604 20 70. (2) Se deschide un contingent tarifar anual de 2 275 tone cu scutirea drepturilor vamale pentru importurile
32006R0847-ro () [Corola-website/Law/295299_a_296628]
-
prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor de munte este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca (Esox lucius), babetele (Cottus poecilopus), clenuștețul dungat (Leuciscus sonffia agassizi). Vânătoarea este o activitate tradițională, datorită faptului că pădurile și golurile alpine găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur obținute la diverse concursuri internaționale pe fondurile de vânătoare cum
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
în cadrul unei singure specii, în funcție de habitatul specific. Aceasta pentru ca fiecare comunitate să se poată contopi cu mediul înconjurător. De obicei blana are o singură culoare, deși aspectul general pare oarecum cărunt. Doar câteva specii au pete distincte pe blană; mangusta dungată, de exemplu, are dungi mari închise pe spate și pe crupă, iar mangusta cu coada inelată, din Madagascar, are, cum sugerează și numele, dungi închise în jurul cozii. În teritoriul ei natural trăiește în orice tip imaginabil de habitat, de la nivelul
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
nocturne, printre care și mangusta cu coada albă, mangusta de baltă, magusta cu picioare negre, mangusta lui Selou și mangusta cu coada stufoasă, deși solitare, se întâlnesc ocazional în perechi sau grupuri familiale mici, iar mangusta cenușie, mangusta cu gâtul dungat și mangusta zveltă sunt active ziua. Trei dintre mangustele din Madagascar - cu coada inelată, cu dungi înguste și brună - sunt active ziua și trăiesc de obicei solitar sau în perechi, iar mangusta cu dungi late din Madagascar, de asemenea întâlnită
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
Mangustele au teritoriul lor, dar sunt excesiv teritoriale și tolerează alte animale, chiar și alte manguste. Marimea teritoriilor variază, adesea, în funcție de disponibilitatea hranei dar sunt de obicei marcate în punctele cheie cu ajutorul secreților glandelor anale. Mangustele sociale - mangusta pitică, galbenă, dungată și suricată trăiesc în grupuri bine organizate. Nu este neobișnuit ca toate cele trei tipuri de animale să fie întâlnite trăind în armonie pe același teritoriu întins, chiar dacă nu prea se bagă în seamă reciproc. Mangusta pitică și cea dungată
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
dungată și suricată trăiesc în grupuri bine organizate. Nu este neobișnuit ca toate cele trei tipuri de animale să fie întâlnite trăind în armonie pe același teritoriu întins, chiar dacă nu prea se bagă în seamă reciproc. Mangusta pitică și cea dungată preiau frecvent mușuroaie părăsite de termite, săpând găuri de intrare și de ieșire și formând o camera centrală mare pentru dormit. Când grupurile pleacă în căutarea hranei, de obicei aproape unii de altii, unul sau doi adulți rămân în vizuină
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
complet dependenți de mama lor până când își deschid ochii, cu aproximativ două săptămâni mai târziu. De obicei ei încep să se aventureze în afara cuibului după o lună. Obiceiurile de împerechere ale magustelor mai sociale sunt mai bine cunoscute. La mangusta dungată, de exemplu, mai multe femele din același grup își nasc puii aproape în același timp, fiecare având de obicei 2 sau 3 pui - deși pot să fie până la 6 în același cuib. Puii sunt ținuți toți la un loc în
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
arbore emblematic al Canadei. Din cele 150 de specii cunoscute de arțar (genus Acer), numai 13 sunt indigene Americii de Nord. Zece dintre acestea cresc în Canada: arțarul negru, arțarul de zahăr, arțarul cu frunze mari, arțarul roșu, arțarul de munte, arțarul dungat, arțarul Douglas, Vine și Manitoba. Cu excepția a patru specii, arțarii nativi sunt copaci mari. Cel puțin una dintre cele zece specii se găsește în toate provinciile.Toate provinciile au adoptat câte un arbore emblematic și această emblemă constituie un element
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
Hienele sunt un grup de mamifere, aparținând familiei Hyaenidae, din ordinul "Carnivora". Familia "Hyaenidae", nativă atât Africii, cât și Asiei, este formată din 4 specii extante, hiena dungată și hiena brună (genul "Hyaena"), hiena pătată (genul "Crocuta") și lupul de pământ (genul "Proteles"). Hiena pătată este un vânător prost. Oportunistă, alege cea mai rapidă și ușoară cale de a atrage prada. Poate ignora hoituri proaspete dacă în zonă
Hienă () [Corola-website/Science/314253_a_315582]
-
vânătă ("Barbus meridionalis"), petroc ("Gobio kessleri"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), fusar ("Zingel streber"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și fâsă mare ("Cobitis elongata"); precum și 11 nevertebrate din speciile: scoica-mică-de râu ("Unio crassus"), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), libelula-mercur ("Coenagrion mercuriale"), calul-dracului ("Cordulegaster heros"), fluture-țestos ("Nymphalis vaualbum"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus") și croitorul alpin ("Rosalia alpina"). La nivelul ierburilor este întâlnită
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
a culorii penajului nu se poate observa un dimorfism sexual. Păsările au partea dorsală a corpului și gușa de culoare galbenă până la un brun măsliniu cu dungi de culoare mai închisă. Penajul cozii și spatelui poate avea o culoare verzuie dungată. Ochii pot fi înconjurați de o linie mai întunecată, irisul este de culoare brună închis. Picioarele sunt de culoare roșiatică cu gheare de culoare deschisă. Este o pasăre sperioasă care se ascunde imediat, în repaus balansează coada ca și codabatura
Fâsă de pădure () [Corola-website/Science/316561_a_317890]
-
și atinge o greutate de 70 g. Avengura aripilor este de peste 40 cm, femelele sunt aproape la fel de mari ca masculii. Partea dorsală ca și capul are penajul de culoare complet neagră. Partea ventrală a păsării este albă, pe flancuri alb dungat cu negru. De la baza ciocului spre gât are o dungă îngustă albă, această dungă albă se poate vedea la unele exemplare și în jurul ochilor. Irisul este de culoare cenușie închisă, ciocul, picioarele sunt de culoare cenușie închisă. Zborul lor este
Picoides arcticus () [Corola-website/Science/318742_a_320071]
-
cu pielea puternic cutată, fruntea turtită și maxilarul inferior puternic reliefat. Botul este scurt, bont. Corpul este compact, echilibrat și cu mușchii bine desenați sub blana scurtă, aderentă, netedă și lucioasă. Culorile acceptate sunt cafeniu, maro-roșcat, gri-cenușiu, brindle (tărcat sau dungat). Dincolo de masivitatea corpului, este foarte agil și rapid în reacții. Este apreciat ca fiind inteligent și loial, se pretează bine la dresajul de obediență. Liniștit și echilibrat, poate fi crescut de o familie cu copii, întrucât este atent și permisiv
Bullmastiff () [Corola-website/Science/323055_a_324384]
-
broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"); Pești: lostrița ("Hucho hucho"), lipan ("Thymallus thymallus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus") zglăvoc ("Cottus gobio"), zglăvoaca pestrița ("Cottus coecilopus"), păstrăv de apă dulce ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), scobar ("Chondrostoma nasus"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens" și doi cărăbuși ("Cărăbuș hampei, Cărăbuș zawadszkii" ), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și câteva specii rare
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
broasca țestoasă ornamentală (Chrysemys picta dorsalis), cameleonul cu corn (Bradypodion tavetanum), păianjenul tigru (Poecilotheria regalis), șopârla cu guler (Chlamydosaurus kingii), lăcusta australiană (Extatosoma tiaratum), păianjenul albastru din Burma (Haplopelma lividum), șopârla leguan (Anolis cybotes), broasca arboricolă vărgată (Epipedobates tricolor), vipera dungată orientală (Thamnophis sauritus sauritus), șopârla australiană cu ghimpi (Pogona vitticeps), păianjenul cu picioare roșii (Brachypelma auratum), sau scorpionul nord-african (Androctonus australis).
Terariu () [Corola-website/Science/329787_a_331116]