810 matches
-
Construcția identităților politice în discursul oficial în România, 1948-1965, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2007, pp. 389-390. 66 Georgeta Ghebrea, Regim social-politic și viață privată. Familia și politica familială în România, Editura Universității din București, 2000, p. 154. 67 Gail Kligman, Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, traducere de Marilena Dumitrescu, Editura Humanitas, București, 2000, p. 10. 68 Susan Gal, Gail Kligman, Politicile de gen în perioada postsocialistă. Un eseu istoric comparativ, traducere de Delia Răzdolescu, Editura Polirom, Iași, 2003, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Teorii și practici, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 46 și 94. 18 Ph. Barthelemy, R. Granier, M. Robert, Demografie și societate, traducere de Doina-Nicoleta Mitroiu, prefață de Adrian Netedu, Editura Institutul European, Iași, 2009, p. 185. 19 Gail Kligman, Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, traducere din engleză de Marilena Dumitrescu, Editura Humanitas, București, 2000, p. 118. 1 ACKNOWLEDGMENT: Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului finanțat de Ministerul Educației Naționale, CNCS - UEFISCDI, proiect nr.PN-II-RU-TE-2012-3-44. 2 "Decret Nr.
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a regimului Ceaușescu, vol. I, O perspectivă comparativă, Polirom, Iași, 2010; Luciana M. Jinga, Florin S. Soare (coord.), Corina Doboș, Crisitna Roman, Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, vol. II: Instituții și practici, Editura Polirom, Iași, 2011. 4 Gail Klingman, Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, București, Humanitas, 2000; Adriana Baban, Henry P. David, "Voices of Romanian Women. Perception of Sexuality, and Partner Relations during the Ceaușescu Era" în Kirsten Moore, Sondra Zeidenstein (eds.), Learning about sexuality: a practical beggining
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a greutății corpului nu este Întârziată, se face exact pe metrică. Deci În timp ce gestul piciorului spre pas este Întârziat, verticala de echilibru (corpul) se deplasează În direcția pasului foarte uniform, cursiv. Piciorul recuperează Întârzierea, totdeauna la sfârșitul valorii ritmice. Această duplicitate mișcarea ascuțită a piciorului și cursivitatea centrului de greutate a corpuluicreează stilul aparte al Tangoului, a cărei cunoaștere nu este o problemă ușoară. Însușirea acestei tehnici se poate face doar printr-o intensă antrenare a mușchiului, printr-o intensă trăire
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
altă parte. În acest mod, puterea sovietică și aliații ei locali deturnează de la sensul său originar imperativul legitim al „denazificării”: dezideratul epurării instituțiilor cauționează, În fapt, campania de eliminare a tuturor elementelor ce refuză aderarea la regimul de „ democrație populară”. Duplicitatea politicii Uniunii Sovietice și a instrumentului local, Partidul Comunist, este manifestă și În cazul cristalizării noului regim constituțional, În funcțiune imediat după demiterea Cabinetului mareșalului Ion Antonescu, la 23 august. Cadrul constituțional este definit, În primul rând, prin repunerea În
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
etnică și mai ales supraetnică, așa cum se Întâmplă În cazul lumii sovietice, centrată pe lupta de clasă, pe promovarea ateismului și pe colectivismul forțat, cât și dinspre o societate ale cărei valori etice sunt cultivarea fricii, delațiunea, conformismul, minciuna, falsul, duplicitatea. În profunzime, confruntarea este de ordin politic, etic, cultural, religios, marcată În istoria României de momente sau evenimente Încă puțin cunoscute. Toate aceste valențe ale confruntării Își găsesc corespondent În motivațiile sau cauzele rezistenței anticomuniste din România, aspect ce conturează
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În cartea sa Ceaușescu și Securitatea. Constrângere și disidență În România anilor 1965-1989, distinge Însă În comportamentul românilor care se autoinclud În categoria disidenților fără a fi recurs la nici o acțiune vizibilă de contestare a regimului un exemplu clasic al duplicității specifice unei populații aflate sub conducerea unei dictaturi. Cercetătorul lasă să se Înțeleagă că nu ar fi vorba de o formă de disidență ascunsă, ci, din contră, consideră Dennis Deletant, acest tip de comportament ar reprezenta o pendulare, imorală pe
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
refec orice, pe oricine, combătând „gangrenele societății”, ironizând sângeros „tombaterele”, lovind în „albi” (conservatorii), dar necruțând nici pe „roșii” (liberalii). Calambururi, porecle (unele de gust îndoielnic), sarcasme coborând câteodată până la invectivă aglomerează pamfletele lui O., care nu vede decât trădări, duplicități, lichele, poltroni și moftangii, indivizi gata oricând să-și vândă conștiința. Aceștia ar fi „iluștrii contimporani”, pe care îi și fixează în 1861 într-un volumaș cu acest titlu. În Dicționar politic sau Epoca pruso-ciocoiască, atacând justiția, clerul ș.a.m.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
de norme impuse de iubitul ei, Serafim Corbu, care o amăgește mereu, dovedindu-se nesincer în sentimentele lui, un mărunt donjuan de extracție rurală, un amant de ocazie, preocupat să-și joace cartea îmbogățirii prin Saveta, fiica bogătașului Filimon. Scenele duplicității sunt surprinse cu veridicitate de autor, care își depășește și îmbogățește mereu registrele narative, căci în Iléana la Possédée interesante de urmărit sunt mai ales isterizarea colectivă trăită de lumea din sat, modul în care „gura satului” și „moara zvonurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
de criteriu decisiv în discernerea duhurilor. îl apropie de messalianism - și îl separă de un adversar necruțător al acestei orientări, cum este Marcu Sihastrul, cf. p. 000 - și convingerea sa că, deși botezul ne curăță de păcate, nu purifică și duplicitatea voinței, consecință a păcatului (78). Omilia pentru înălțarea la Cer a lui Cristos e interesantă întrucît apără doctrina calcedoniană a celor două naturi inseparabile într-un singur ipostas în Cristos întrupat. Viziunea Sfîntului Diadoh este un schimb de întrebări și
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu Felul în care vorbește Ahile Încercarea de a adânci caracterul lui Ahile nu poate ocoli analiza felului în care vorbește el și a specificității discursului său. Ahile nu și ascunde niciodată gândul după vorbe și chiar declară că detestă duplicitatea, pe cel care una gândește și alta spune, tot pe atât cât îi este urât de porțile Ținutului morții. Lucrul acesta i-l spune lui Odiseu, și nu întâmplător. 107 S-ar putea crede că întregul fel de a vorbi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Transnistria a fost doar excesul de presiune asupra lui Snegur și ai săi, el crezând într-o mare realizare după semnarea acordului de pace cu Smirnov (ce-am pățit pe la Dubăsari și Tighina, altădată). Cred că a căzut tocmai pentru duplicitatea lui N. Dabija, care se voia și el președinte, slăbiciunii lui Ion Ungureanu ministrul culturii și a generalului Voronin, comandant (militar) peste poliția Chișinăului. De la Micea Snegur am avut invitația de a-l vizita oricând. PIOTR LUCHINSCHI era un intelectual
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
poate că nu". Drept urmare, așa cum Tullio vrea să-și recapete libertatea pentru a se dedica exclusiv artei, Bianca pare a se conforma din instinct dorinței sale și-l trădează, făcând mult mai ușoară despărțirea, fără corvoada explicațiilor inutile (vezi și duplicitatea Anei din De peste prag). Iată, așadar, că Lovinescu schițează chiar din primele încercări literare imaginea naturii scindate a femeii, făcută să decadă până la ipostaza degradată a prostituatei, pentru a-și putea lua cu mai multă îndreptățire revanșa în imaginar, ca
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
se înscrie îndeosebi Doi prieteni, o scenetă în care femeia nici nu păcătuiește atât de grav: ea minte numai pentru a contracta un mariaj profitabil, și, când căsătoria e iminentă, rupe relația paralelă cu celălalt bărbat, devenit indezirabil. Altfel spus, duplicitatea nu caracterizează decât un moment tranzitoriu în traiectoria erotică a femeii, circumscris de perioada pertractărilor pre- sau post-maritale. Dar, cum eroina trecuse deja printr-un divorț, e de prespus că nevoia de schimbare îi stă în fire, ca o năzuință
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
În fapt, Andrei era dispus s-o ierte de la bun început, numai că nu se aștepta la o trădare de asemenea proporții (Mab fusese tot timpul duplicitară, îndeplinindu-și "datoria" față de vechiul amic încă înainte de a-l cunoaște pe dânsul). Duplicitatea femeii distruge, astfel, plăcerea bărbatului de a trăi în trecut ca într-un refugiu binecuvântat sau măcar ca într-un spațiu confortabil, în genul pensiunilor din Elveția: "când mă gândesc că te împărțeai între amândoi [...] nu mai cred în nimic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nu admite niciun fel de tranzacție" ("nu durează mult", însă "atât cât există mișcă munții din loc"). Diomo face așadar elogiul pasiunii dezlănțuite ("un lucru tot atât de singular și de grandios ca erupția unui vulcan"), în numele căreia condamnă fără drept de apel duplicitatea femeii sinucigașe ("Compasiunea și iubirea nu și-au împrumutat decât numele și aparențele, pentru a legitima interesul și desfrâul"). După cum se observă lesne, prozatorul explică psihologia erotică a individului prin factorul rasial (numai un fanariot degenerat poate "simți" atât de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
matein, Artemiza Vardali (dublul feminin al lui Diomo, întruchipând același tip meridional, grecesc naratorul subliniază că își irosise tinerețea în aventuri meschine, fără parteneri pe măsură) se arată la fel de necruțătoare și vorbește de "comedia milei" ca despre adevărata "rațiune a duplicității". "Iubirea din milă" n-ar fi, în consecință, decât "încă una din minciunile comediei amorului", deoarece iubirea "e egoistă și nu merge decât spre scopul unic al realizării ei proprii". Cu acești susținători fanatici ai amorului-pasiune nu este de acord
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Astfel, după doar câteva pagini plictisitoare, scena se umple din nou cu aceleași personaje puse pe trăncăneală, întrunite acum pentru a dezbate spinoasa problemă a geloziei. De data aceasta vorbesc doar bărbații, cu intenția clară de a discredita nu atât duplicitatea ca de la sine înțeleasă a femeii, cât instituția matrimonială care îi atribuie o neavenită spoială de moralitate, camuflând crudul adevăr. Maestrul Ciprian evocă o secvență cu tâlc din defuncta sa căsnicie 211 pentru a sublinia că numai gelozia bărbatului e
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
care îi atribuie o neavenită spoială de moralitate, camuflând crudul adevăr. Maestrul Ciprian evocă o secvență cu tâlc din defuncta sa căsnicie 211 pentru a sublinia că numai gelozia bărbatului e îndreptățită, deoarece are o cauză concretă (înclinația femeii către duplicitate) și exprimă legitimul instinct al posesiunii. Oricum, înzestrat cu o imaginație mai bogată și obișnuit fiind să trăiască mai mult în trecut, bărbatul resimte durerea de a se ști înșelat la o intensitate infinit mai puternică decât femeia, la rândul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
an enlargement and intensification of that of the hero" (Ibidem). Lupta se dă între personajul negativ și eroul salvator, femeia fiind mereu la mijloc, între bine și rău fapt ce-i conferă complexitate, ferind-o totodată de sancțiunea morală. Așadar: duplicitatea feminină e prescrisă de însăși poetica melodramei. 117 Émile Durkheim, Despre sinucidere, traducere de Mihaela Calcan, Editura Institutul European, Iași, 1993. 118 Scrisoare către Mihail Dragomirescu din 3 aprilie 1906, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 57
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
iluminații, la 11 februarie pentru alegerea lui Filip de Flandra, iar după trei săptămâni la un nou plebiscit pentru confirmarea lui Carol de Hohenzollern ca domnitor al Principatelor Române. Evident că participările la toate aceste evenimente presupuneau și foarte multă duplicitate și intenție de salvare personală, dacă ne referim la funcționarii care nu lipsesc de la nici unul din aceste evenimente 218. Momentul 11 februarie devine nu peste multă vreme unul de legitimare politică a celor care participaseră la diferite faze ale realizării
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
face ceva împotriva sa. Toată lumea dorește să primească câte ceva. Șeful statului trebuie să "ne dea". Primul ministru și Primarul, de asemenea, trebuie să "ne dea". Mereu nou suntem altfel și "ei" sunt cei cu probleme. Există aici un fel de duplicitate permanentă, găunoasă, care întreține egoismul, alienarea. Nu ne recunoaștem lipsa calităților individuale de ființe sociale, superioare, și nu recunoaștem că suntem primitivi, deși când este vorba de alții, știm exact care sunt criteriile și formele de manifestare ale primitivismului. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
esența" (Wesen) era gândită ca înglobând "non- esența" sau "inesența" (Unwesen). Fie spus între paranteze: mai mult sau mai puțin în aceiași ani, Heidegger înclină spre o semnificativă dislocare terminologică tocmai pentru a cuprinde mai bine întreaga mișcare speculativă în duplicitatea sa: întrebarea asupra sensului ființei, după cum se declară în pregătirea problemei din Ființă și timp, este reformulată tacit ca o întrebare asupra adevărului ființei, întrucât acesta din urmă, chiar dacă este gândit ca A-létheia și Un-verborgenheit (starea-de-neascundere), implică referirea la ceea ce
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
prezintă pericolul maxim pentru organizație (nu se urmărește nimic altceva decât distrugerea sa!) îi corespunde o fază de obicei lungă - pacea - în care ambientul prezintă cu totul alte caracteristici, de la liniște și calm până la indiferență. Se pare că tocmai această duplicitate creează stereotipuri și percepții negativ valorizate asupra organizației militare în timp de pace. Deși toate organizațiile moderne acceptă ca posibile situațiile incontrolabile, factorul structural de incertitudine privind comportamentul organizației militare și al oamenilor în misiune este mult mai intens, de unde
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
bună”. De asemenea, importantă ni se pare și sublinierea rolului educativ al cunoașterii trecutului istoric pentru formarea conștiinței morale.Raportându-se la Etica nicomahică, stolnicul C. Cantacuzino Încearcă explicarea cauzelor răului moral, nu atât ignoranța cât mai cu seamă datorită duplicității unei conștiințe imorale cu premeditare. Grigore Ureche susține ideea identității adevărului istoric cu cel moral, iar Miron Costin accentuează faptul că, În chip fericit, conștiința istorică se completează cu conștiința morală. Varlaam tipărește În 1643 Carte de Învățătură românescă ca
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]