916 matches
-
sate din regiune. Miercurea Ciuc a fost în istorie reședința Scaunului Ciuc, deoarece a avut cea mai puternică economie din regiune. Arhitectura orașului este una foarte variată. În centrul orașului se găsesc clădiri cu valori istorice construite în stilurile gotic, baroc, eclectic, secesionist sau neoclasicist, iar multe zone din oraș sunt dominate de postmodernismul lui Imre Makovecz. Arhitectul din Budapesta are mai multe biserici și clădiri construite în Miercurea Ciuc. Ca instituție de sine stătătoare, muzeul din Miecurea Ciuc a luat ființă în
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
clădire a gimnaziului. În partea dreaptă se află bustul lui Áron Tamási, dezvelit în 1993. Anul înființării școlii romano-catolice este 1593. Clădirea Comitatului (a primăriei de astăzi) este un monument arhitectural ridicat între anii 1895-1896 în perioada Austro-Ungariei, în stil eclectic. Băile Seiche este microstațiunea balneară și de agrement a odorheienilor. Aici se află monumentul funerar al scriitorului, istoricului, etnografului, politicianului și omului vieții publice, Balázs Orbán. Muzeul de porți secuiești în aer liber prezintă o mică parte a valorilor artei
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
secolul al XVII-lea și al XVIII-lea sub patronajul Colegiului Reformat din Târgu Mureș, ai cărui elevi și profesori se ocupau cu dramaturgia. Prima clădire dedicată exclusiv culturii a fost construită în Centru între 1821 și 1822 în stil eclectic de către contele Sámuel Teleki și poartă numele de Palatul Apolló. În incinta clădirii erau organizate baluri, aveau loc reprezentații de teatru ale trupelor profesioniste care vizitau orașul și aici ieșeau prima oară in societate tinerele din protipendadă. În timpul Revoluției și
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Radu Anton Roman a scris: „Acest fel de mâncare pare că se face pentru birjari beți, dar are cel mai sofisticat și pretențios mod de pregătire în toată bucătăria românească. Este acru și dulce, cald și catifelat, gras, dar delicat, eclectic și simplu în același moment.”
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
în podcast pe website-ul iTunes Store în muzică ambient. Fiecare difuzare este un show neîntrerupt, compus din 90 de minute de soundscape muzical, creat din piese segue mixate a unui număr variat de artiști. Conținutul musical al fiecărei emisiuni este eclectic și divers și poate cuprinde, pe lângă muzica de bază Ambient, new age și electronică, muzică veche, medievală, clasică contemporană, etnică/world, cool jazz, coloane sonore și ocazional chiar și idiom-uri populare. Durata emisiunii "Ultima Thule" a variat considerabil de-
Ultima Thule Ambient Music () [Corola-website/Science/327302_a_328631]
-
în locul fortificațiilor distruse. În această perioadă a fost construit Teatrul Juliusz Slowacki. Acesta este situat în Piața Sfântul Duh. Teatrul a fost construit în locul unui spital vechi, fiind administrat de către Ordinul Duhului Sfânt. Clădirea este un exemplu al stilului arhitectural eclectic polonez. În 1850 un incendiu mare, care s-a răspândit prin oraș a cauzat pagube considerabile. În 1876 Prințul Władysław Czartoryski a dat orașului unele dintre colecțiile sale artistice și patriotice. Trei ani mai târziu, a fost înființat Muzeul Național
Orașul vechi din Cracovia () [Corola-website/Science/329233_a_330562]
-
Ya Bibi”) au fost foarte apreciate de fanii americani ai muzicii țigănești. Muzicienii americani de muzică lăutărească Balkanarama au făcut un cover după piesa "Ah Ya Bibi" pe care l-au inclus pe albumul lor din 2003, Nonstop. Estradasphere, formație eclectică din Santa Cruz de jazz/rock/metal, cunoscuți pentru interpretările destul de dese de muzică țigănească, cântă adesea "Ah Ya Bibi" la show-urile lor live (pe EP-ul lor, ”The Silent Elk of Yesterday", piesa este înregistrată sub titlul "A
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
prevadă, ar fi interesant de examinat în ce măsură propunerile teoretice ale lui Gherea ofereau o alternativă credibilă la maiorescianism. Autoritățile evocate de el în materie de critică erau în general de primă mărime (Sainte-Beuve, Taine, Brandes, Faguet, Lemaître - într-o constelație eclectică, fără unitate de substanță), iar metoda gheristă nu avea prea mult a face cu vreunul dintre acești autori; critica lui Gherea e înainte de toate "socială", apreciind opera literară prin prisma circumstanțelor "de clasă" în care a fost creată; metoda lui
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
sală mare a fost transformată în localul Cabaretului "Bonbonniere", astăzi sala de spectacole a instituției. La parter s-au amenajat o serie de magazine și cinematograful „Urania”. Având în vedere vechimea, istoria arhitectura sa, care intersectează trei stiluri: baroc târziu, eclectic și secession, este o clădire de patrimoniu, protejată de UNESCO. Viață muzicală orădeană a devenit intensă începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când un tânăr muzician, Johann Michael Haydn (1737-1806), fratele mai mic al lui Joseph
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Istorie a Comitatului Bihor, care și-a propus inclusiv crearea unui muzeu al Bihorului. Sprijinirea acestui demers de către autoritățile orădene și nu numai a avut drept consecință inaugurarea, în iunie 1896, a primului muzeu în Oradea, adăpostit într-o clădire eclectică, special construită în acest scop, finalizată în 1895 de către arhitectul Rimanóczy Kálman senior. În cele nouă încăperi destinate expoziției de bază, s-au etalat obiecte de arheologie, istorie și etnografie. Totodată, acest cadru instituționalizat a făcut posibilă dezvoltarea colecțiilor, precum și
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
fraților László și József Vágó. Amprenta arhitecturii vieneze se poate constata și la Palatul Ullmann, construit de Franz Löbl. Clădiri istorice Una dintre cele mai importante atracții ale orașului o constituie arhitectura centrului urbei, reprezentată de diferite stiluri: baroc, clasic, eclectic și secesiunea vieneză. Cea mai densă concentrare a acestora se află în centrul istoric al orașului: La începutul secolului XX, în arhitectura orădeană se impune curentul Art Nouveau, curent declanșat în Franța, dar integrat și în Imperiul Austriac și numit
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
bine de 450 de ani. Prin funcțiile sale complexe, prin poziția în cadrul țării și prin numeroasele obiective cu valoare istorică, arhitectonică și de altă natură, Bucureștiul reprezintă unul dintre principalele centre turistice ale României. Bucureștiul se remarcă prin de amestecul eclectic de stiluri arhitecturale, începând de la Curtea Veche, rămășițele palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad Țepeș - cel care a fost fondatorul orașului și, totodată, sursa de inspirație pentru personajul Dracula -, la biserici ortodoxe, la vile în stil Second
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
dramelor sociale pe care funcția îi dă prilejul să le cunoască. Pe de altă parte, însă, Facultatea de Drept nu îl atrăgea. Prefera în schimbul cursurilor facultății sale pe cele de literatură de la Sorbonna, pe cele de filozofie ținute de spiritualistul eclectic Victor Cousin, sau expunerile naturalistului Geoffroy Saint. În 1819, odată cu împlinirea vârstei de 20 de ani, familia tânărului Honoré deschide o discuție asupra viitorului său. Când acesta își expune hotărârea fermă de a se consacra literaturii, tatăl îl apostrofează: „În
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
Această școală istorică a devenit dominantă în sistemul național de învățământ, în cel al forțelor de securitate, se reflectă în simbolurile și noile monumente naționale, și este considerat drept unul naționalist de cărtre istoricii occidentali. Școala est-slavică este un compromis eclectic între curentele ucrainofil și cel rusofil, are o bază simbolistică și ideologică mai slabă și este preferat de fostele elite politice ucrainene de centru. În anii din urmă s-au încercat și abordări mai pragmatice ale istoriei ucrainene. este o
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
7 iunie 1958, Minneapolis, Minnesota ca Prince Rogers Nelson - d. 21 aprilie 2016, Chanhassen, Minnesota) a fost un cântăreț, compozitor, textier, producător muzical și multi-instrumentalist american. Prince a fost renumit ca inovator, și a fost foarte cunoscut pentru creațiile sale eclectice, prezențele sale viu colorate pe scenă și pentru tonalitatea diversă. A abordat diverse stiluri muzicale: funk, rock, R&B, soul, rock psihedelic și pop. Prince s-a născut în Minneapolis și și-a dezvoltat interesul pentru muzică din copilărie, compunând
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
așa cum era Grădină de vară “Eliseul Luther” sau braseria, restaurantul și sala de spectacole și bal Colosseul Oppler, dispărut în totatalitate astăzi. Un exemplu al Bucureștiului de altădată, clădirea a devenit ulterior , radiindu-și frumusețea și farmecul istoric. Concepția arhitecturală eclectica cu un repertoriu decorativ bogat folosit armonic la compoziția fațadei și decorarea interioarelor, reflectă intru-totul frumusețea anilor 1900. Compusă dintr-o spectaculoasă sala de bal care poate funcționa și că sala de teatru sau de concerte, o bibliotecă, o popicărie
Palatul Bragadiru () [Corola-website/Science/309478_a_310807]
-
grupul la casa să de discuri. În mai 1994, America a lansat albumul de studio, "Hourglass". Produs în primul rând de către Beckley și Bunnell, cu ajutorul lui Hank Linderman și a lui Steve Levine, albumul a inclus un grup de melodii eclectice. Datorită comentariilor pozitive, albumul nu a reușit să devină un succes comercial. Pe parcursul anului 1995 Beckley a emis albumul solo de debut. Intitulat "Van Go Gan", albumul a experimentat diverse stiluri și sunete. Comediantul Phil Hartman (care în timpul carierei sale
America (formație) () [Corola-website/Science/332950_a_334279]
-
1911, Henry George Percy, al 7-lea Duce de Northumberland, deținea pictură "Sfântă Familie", iar colegiile și de la Oxford, aveau piese de altar realizate de Mengs. În scrierile sale, în limbile spaniolă, italiană și germană, Mengs a prezentat o teorie eclectica a artei, considerând că se poate atinge perfecțiunea printr-o combinație bine realizată de diverse calități excelente: design grecesc, expresia artistică a lui Rafael, clar-obscurul lui Correggio și culoarea lui Titian.
Anton Raphael Mengs () [Corola-website/Science/336228_a_337557]
-
a ceramicii. A fost președintele Academiei Regale de Științe și Arte, Lord Protector al Universității din Coimbra și Marele Maestru al Rosicrucienilor. În 1838 a construit în apropiere de Sintra, Palatul Național Pena, o fantezie sălbatică arhitectură într-un stil eclectic plin de simbolism, care ar putea fi comparat cu Castelul Neuschwanstein al regelui Ludwig al II-lea al Bavariei. Și-a petrecut ultimii ani în acest castel împreună cu cea de-a doua soție, primind marii artisști ai vremii. Fernando al
Ferdinand al II-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/304392_a_305721]
-
clădirile impozante ale centrului comercial, care se mai pot observa și astăzi în orașul vechi. Ele s-au adăugat celor existente care purtau amprenta stilului tradițional oriental; clădirile noi (inclusiv cele două biserici) au fost construite însă sub influența stilului eclectic și neoclasic al epocii - erau vremuri de renaștere națională și religioasă a bulgarilor, deși marea majoritate a locuitorilor Balcicului o formau în 1878 turco-tătării (o gravură din 1860 arăta orașul dominat de 5 minarete de geamii). La începutul secolului al
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
efecte scenografice și de grup, în special în perioada cuprinsă între 323 î.Ch. și 150 î.Ch. Mai târziu, se revine în parte la tendințe clasiciste, cu mai multă sobrietate. Arhitectura elenistică, în comparație cu cea clasică, are un caracter pronunțat eclectic, care se manifestă încă de la început prin tendința la suprapunere a stilurilor doric, ionic și corintic, corespunzătoare efectelor scenografice cu efecte decorative. Conform exigențelor curților domnitoare, apar edificii cu aspecte noi, gimnazii ("gymnasion"), palestre și teatre, se experimentează inovații stilistice
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
opoziție cu scolastica dominată de învățătura lui Aristotel, aflată în declin, și devine unul din cei mai activi participanți la discuțiile în care se căuta realizarea unei unități între idealismul platonician și spiritualitatea creștină. Pico della Mirandola era însă un eclectic, datorită cunoștințelor sale vaste în domeniul misterelor antice, doctrinei pythagoreice, învățăturilor Sfântului Augustin și ale lui Toma de Aquino, precum și în urma studiului Kabbalei și Talmudului, întreprinde o încercare ambițioasă de armonizare a tuturor învățăturilor vremii sale sub egida creștinismului, un
Giovanni Pico della Mirandola () [Corola-website/Science/299375_a_300704]
-
Palais Garnier este un reper al intrării nordice a Bulevardului Operei (Avenue de l'Opéra) din Paris, Franța. Este privit ca una din piesele de valoare arhitecturală deosebită ale vremii sale. Construită în stilul eclectic, este al treisprezecelea teatru care găzduiește Opera din Paris, de la fondarea sa de către Ludovic al XIV-lea în 1669. Este denumită de multe ori Opera din Paris, însă de la construirea Operei Bastille în 1989 este desemnată drept . Palatul Garnier a
Opéra Garnier () [Corola-website/Science/296919_a_298248]
-
amplasat pe o parcelă pe colț (Str. Parcul Traian Nr. 1, colt cu Republicii), clădirea datează din anul 1905. Proiectul aparține arhitectului Kálmán Rimanóczy junior, care astfel își trece în palmares încă un gen de abordare stilistică, completându-și portofoliul eclectic al realizărilor sale din Oradea. Fațada dinspre strada Republicii este tratată într-un mod mai impozant. De inspirație gotic-venețiană, la etajul al doilea o loggia centrală compartimentată conferă monumentalitate și totodată acel aer peninsular atât de familiar orașului în urmă
Palatul Rimanóczy Sr. () [Corola-website/Science/313364_a_314693]
-
și cu alfabetul chirilic, ambele paleo-slave, cu alfabetul de tranziție sau mixt, și în final din nou cu alfabetul latin. În mod cert, documentele păstrate folosesc (după criterii confesionale) fie alfabetul chirilic de redacție medio-bulgară, fie alfabetul latin, cu ortografii eclectice inspirate după modele ortografice maghiare, poloneze, etc. Scrierea româno-chirilică era utilizată până la începutul secolului al XIX-lea exclusiv de către românii ortodocși, iar cea româno-latină după modele străine numai de către românii catolici sau reformați, cu unele excepții (de exemplu Luca Stroici
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]