5,421 matches
-
URSS, Reagan a participat la dialog și a admis faptul că epoca imperiului răului se sfîrșise. Ideologia sa nu era una inflexibilă. Trebuie spus că Ronald Reagan a jucat un rol important în relațiile româno-americane. Am examinat acest subiect în editorialul meu din Jurnalul Național (12 iunie 2004), deci nu insist. Semnificativ este faptul că, după 1985, cînd Gorbaciov pornise în direcția reformelor radicale, Reagan i-a transmis lui Ceaușescu categorica sa dezaprobare în raport cu gravele încălcări ale drepturilor omului în România
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
ecouri până și la televiziune, cu toate că atâtea alte probleme, cu mult mai presante, bineînțeles, asaltează această instituție. Dintre publicații, Adev|rul literar Și artistic a reacționat prin delegare, dacă putem vorbi astfel, prin delegare însă foarte inspirat, publicând pe spațiul editorialului, în numărul din 11 mai, un text mai vechi al lui Lucian Raicu, de fapt o "scenă din romanul literaturii". Sună actual considerațiile din 1985 ale criticului, sărbătorit în același număr al Adevărului literar și artistic la împlinirea celor 70
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
Operelor poetului. Mulțumim pentru precizare. Reaua informație nu e o scuză. Dar despre reviste care reproduc texte, fără a spune explicit că au mai apărut, ce să mai zicem? l în legătură cu dna Lovinescu: COTIDIANUL de acum două săptămîni publică un editorial semnat de dl Valeriu Stan referitor la volumul 3 al Jurnalului, acela premiat de noi. Ca și dl Gabriel Andreescu, dl Stan comite eroarea de a cere unor însemnări zilnice să reflecte un punct de vedere obiectiv și nepartizan asupra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
articol intitulat ŤBye-bye la provocť. Ar mai fi de menționat recent laureatul premiului Goncourt al liceenilor, Philippe Grimbert, psihanalist de formație, cu Un secret. Un Goncourt popular sau mai bine fără Tot Beigbeder scria, în urmă cu cîteva săptămîni, în editorialul său mensual din Lire, că a venit vremea ca jurații premiului Goncourt să dea lovitura, să aleagă în sfîrșit un roman care să se vîndă și despre al cărui autor să se vorbească multă vreme. Pentru că, argumenta el, cărțile premiate
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
românești: reușește uimitoarea performanță - numai el știe cum și de unde atîta energie - să facă zilnic cîte o emisiune TV și una de radio, ambele cu mare cotă de audiență, un ziar de 24 de pagini (în care scrie și un editorial), plus o rubrică săptămînală în "Dilema veche". Cu o asemenea putere de muncă, de informare serioasă la zi, onestitate, talent și charismă, ar putea deveni un om politic creditabil (nu ca alți jurnaliști sau analiști care și-au vîndut abilitățile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
cărți este simplă și complicată precum însăși viața. Ea însumează însemnările autorului, grupate pe luni, pe o perioadă de trei ani de zile, între 1999 și 2001. Se poate vorbi de un jurnal de idei pentru că scriitorul comentează cu preponderență editoriale din presa americană, declarațiile politicienilor zilei din emisiunile informative, urmărește cu maxim interes dezbaterile pentru campania prezidențială din Statele Unite, din anul 2000 (pentru un filozof al vagului, simpatiile sale se îndreaptă aproape firesc spre o a treia cale reprezentată de
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
Geo Vasile A proape patru decenii Ion Lazu (n. 1940, jud. Tighina) a fost geolog prospector la o întreprindere din București. Debutează editorial cu proză în 1970. Autor a cinci romane apărute între 1971 și 2000, dar și poet, Ion Lazu iese recent la rampă cu narațiunea Ruptura, o confesiune autobiografică încărcată de sentiment, varii inhibiții și acte ratate, psihanalitic vorbind. Prima senzație
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
a făcut după consultarea printr-un chestionar a cititorilor de azi și ținînd cont de preferințele și sugestiile lor, dar fără concesii populiste, căci publicul țintă e unul cultivat sau dornic să fie. Plebiscitul a demonstrat - scrie domnul Hue în editorial - că principiile fondatoare ale revistei (ce apare din 1966) sînt apreciate, iar structura ei e bună și trebuie păstrată, dar fiecare din punctele de rezistență (dosarul, marea convorbire cu un autor contemporan ilustru, panorama noilor apariții editoriale, pe genuri) suportă
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
Ion Simuț Anul 1904 înscrie un eveniment memorabil în literatura română: atunci a debutat editorial Mihail Sadoveanu, la vârsta de numai 24 de ani, cu patru volume deodată - trei de povestiri sau nuvele și un roman: primul apare, în iulie 1904, volumul Povestiri, urmează la nici o lună romanul Șoimii, iar apoi se tipăresc nuvelele din
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
Evenimentul zilei a avut un succes devastator în varianta senzaționalistă. Se contaminase toată presa din România de titluri de tip Deși a fost conceput în epubretă, Vasile a ajuns milițian. Singurul articol care făcea notă discordantă cu restul ziarului era editorialul lui Cristoiu, cel mai adesea grav și, vorba cuiva, scris în maniera Gică Contra. Nu contra regimului, ci ca ipoteză de presă. Ion Cristoiu știa și știe să fie interesant și să contrarieze opinia comună. De ce nu și-a făcut
Bulina Roșie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12438_a_13763]
-
mare și respect pagina de poeme a Ioanei Dinulescu, cu un portret din tinerețe, uluitor. între poemele toate tulburătoare, cel mai bun ar trebui să fie Balonul cu heliu, dar poate că este altul, pentru alt cititor. Dinu Flămând semnează editorialul De ce scriem? De ce mai scriem? Trecând în revistă meticulos și vast în vederi, toate răspunsurile ce se puteau da și s-au dat pe această temă de când lumea, la prima dintre întrebări mai ales, singura serioasă, normală și fără dramatismul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
Cuvintele lui Celan înfățișau insuportabila concavitate a unor morminte săpate în aer". Mai simplă, la îndemâna bunului simț, sugestia pe care ne-o face Antonio Lobo Antunes: "Nu-l întrebați de ce scrie, așa cum nu întrebați nici mărul de ce face mere". Un editorial scris de un bun poet modern, un text de căutat, de citit și de recitit, pentru strădania autorului, luminându-ne sensibil și, substanțial în liniștea și neliniștea asupra noastră înșine. Bruiant și periculos în marea lui nenorocire rămâne "omul fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
ŤSeamănă cu Elena Ceaușescu!ť, ŤNe facem de râs!ť. Ne trebuia un bust convențional, ca în Cișmigiu, ceva banal și dulceag, o făcătură de protocol, pe gustul mâncătorilor de sarmale. Ziarele noastre preiau euforic scandalul..." ? La fel de tranșant este, în editorialul său din revista ARCA (nr. 7-8-9/ 2004) redactorul-șef al publicației, poetul Vasile Dan, care atacă altă problemă delicată, de data aceasta de etică a scriitorului: Ce scriem? Unde publicăm? Cu franchețea care îl caracterizează, Vasile Dan susține că nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12481_a_13806]
-
pesedeilor să susțină că n-au călcat pe cadavre în drumul lor spre putere. Pentru că am uitat să spun, marele monstru, pe moarte fiind, a continuat să se zvârcolească și să distrugă și după ce căzuse la pământ. Când, într-un editorial din Aspirina săracului, Mircea Dinescu vorbește despre posibila surpriză neplăcută ce-o vor avea puro-pesedeii în noiembrie, poetul pare să intuiască mai mult decât spun deocamdată ultramanipulatele sondaje de opinie. Nu marea siguranță de sine, ci disperarea îi împinge pe
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
un om care a priceput cursul lucrurilor încă în 1948... M.I.: Sau măcar l-a simțit... B.E.: ... Sau măcar l-a simțit, s-a apucat în 1955 să scrie. Totuși lucrurile nu sunt chiar așa de simple. M.I.: Ați debutat editorial în 1955, cu o broșură despre Bogza, dacă nu mă înșel, nu? B.E.: Exact, în 1955. Care era explicația? Explicația a fost următoarea: în 1953 s-a instaurat ceea ce s-a numit Spiritul de la Geneva, și care a fost o
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
Daniel Cristea-Enache Dan Lungu a debutat editorial în 1999, cu un volum de povestiri grupate sub un titlu respingător: Cheta la flegmă. Taxându-l ca atare, mai mulți critici l-au întâmpinat totuși favorabil pe tânărul prozator, al cărui talent narativ a atras atenția. El constituia - cel
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
mai vorbim de faptul că bibliografia de specialitate a îndreptat eroarea, cu comentarii și trimiteri exacte la surse 1) prin anii '90, dar să vorbim și cât mai apăsat cu putință, căci coincidența în eroare ne îndreptățește, despre tradiția raptului editorial în cultura noastră, tradiție, vai, de atâtea ori dovedită și incriminată de domnul Pienescu. Și să mai vorbim despre uzurile și abuzurile textologice nepedepsite de Codul Penal, chiar dacă cei în culpă, aflați la strâmtoare, vor riposta, invocând dictonul din dreptul
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
Cronicar Engleza noastră cea de toate zilele În mereu atractiva revistă LITERE de la Tîrgoviște, citim, în numărul de mai un binevenit editorial al dlui Tudor Cristea, care ne atrage atenția că uităm evenimente importante din istoria noastră literară (125 de ani de la nașterea lui Arghezi!), preocupați de tot felul de nimicuri. ,Nu vreau cîntări, nu voi lumini de baluri, scrie autorul. Dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
său, într-un mod relevant, integrând nișe temporale tot mai apropiate, până la deplina sincronizare între momentul trăirii și cel al confesiunii. Astfel, dacă imediat după Revoluție au fost publicate masiv jurnalele și memoriile ,arestate", cenzurate, puse la index, recuperându-se editorial un trecut interbelic și un sertar (nu foarte plin) anticomunist, în ultima perioadă asistăm la o veritabilă deplasare înspre roșu. Se scrie despre comunismul suprapus cu însăși viața autorului, intrat în pielea și în respirația acestuia, dificil, dacă nu imposibil
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
nu a fost ,erodat"" (FA = Formula As, 440, 2000). În genere îndemnurile privesc chiar ,gestionarea" dialogului, sînt formule metadiscursive: , Haideți să ne întoarcem la obiect!" (Mașina de tocat, 9.12.2003); , Hai să ne întoarcem la ce a fost în editorialul ăla" (Nașul 24.03.2005); ,Hai să vedem, Ina Voinea, de fapt, de unde a plecat această poveste" (Nașul, 12.02.2003); , Haideți să vedem!" (Mașina de tocat, 9.12.2003); , Deci hai să ne înțelegem" (Nașul 24.03.2005); , Ce
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
magistrul, abordând mereu alte subiecte (în acest fel au prins cheag convorbirile cu Eckermann). Schiller s-a consumat precipitat, poate că și presentimentul sfârșitului apropiat i-a insuflat energia de a lucra în transă, necedând maladiilor și disperării. într-un editorial recent, un ziarist german susține că deviza care poate fi împrumutată ca o lecție a marelui înaintaș este: ,să sfidăm letargia!" A muncit enorm, a colindat de la un oraș la altul ca un nomad cu cortul, a fugit de creditori
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
adevărat excepțional ca realizare, la care au participat toate compartimentele, este o operă monumentală ce încorporează un efort intelectual, critic, istorico-literar, tehnic, artistic, fizic, financiar - de-a dreptul imens, iar coordonarea este perfectă dintre aceste paliere. Proiectul Academiei Române, conform planului editorial anunțat în final, cuprinde 23 de volume, în care vor fi facsimilate toate manuscrisele eminesciene (ceea ce înseamnă 15.478 de pagini), într-o serie cu apariții eșalonate pe cinci ani, după cum speră Eugen Simion. Ediția nu este însoțită de comentarii
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
ocolului prin Milano mi-a fost dată de o frază din scurta scrisoare a lui Mario Luzi, care se angajează: "cu Marco Forti vom vedea ce se poate face pentru l'Alamanacco." De la Marco Forti, important critic literar și responsabil editorial la Mondadori, am primit patru scrisori, între 1972 și 1975. Spicuiesc din ele unele elemente. Pe 20 septembrie 1972 (abia plecasem din Italia, după prima mea mică bursă la Perugia), el îmi scria pe adresa Uniunii Scriitorilor din România, șoseaua
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Tudorel Urian Sfidînd disprețul fățiș pe care celebrul său tată, Alexandru Paleologu, îl are față de comentatorii politici de la noi ("niște ignoranți absoluți care își dau cu părerea în toate"), Toader Paleologu și-a strîns într-un volum o parte dintre editorialele publicate în cotidianul "Ziua", în anul 2004. Aceste texte reprezintă, practic, debutul tînărului universitar în jurnalismul politic. Chiar dacă experiența publicistică a autorului nu este foarte întinsă, lectura volumului De la Karl Marx la stenograme permite creionarea destul de sigură a unui portret
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
Nicolae Manolescu M-am referit în editorialul trecut la Umberto Eco. În aceeași culegere, găsesc un text în care eseistul și romancierul italian se amuză copios pe seama unei culegeri de judecăți critice negative pe care André Bernard le-a spicuit din referate editoriale, recenzii din presă ori
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]