305 matches
-
de inferioritate pentru femei și, în același timp, au consolidat inegalitățile de gen și au încălcat grav drepturile și libertățile individuale 1. În 1989, la ieșirea cronologică din comunism, erau prezente trei realități care normau relațiile de gen: patriarhatul tradițional; egalitarismul de gen și patriarhatul de stat2. Aceasta este "moștenirea" cu care am intrat, ca femei și bărbați, în postcomunism. Cum se văd aceste realități la distanță de douăzeci și cinci de ani de la comunism? Cu siguranță, imaginea se configurează diferit în funcție de generația
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
emancipare a femeii și egalitatea de gen de tip comunist a produs distorsiuni și efecte perverse, pe care le percepem și în postcomunism, prin faptul că: • a operat cu un sens restrâns și restrictiv al ideii de egalitate, acela de egalitarism, întreținând o opoziție ireconciliabilă între ideea de egalitate și cea de libertate, respectiv egalitatea în libertate, opoziție conservată până astăzi în mentalul colectiv; • a minimalizat și a ignorat diferențele de gen în favoarea afirmării egalității de gen utilizată, în fapt, cu
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
opoziție ireconciliabilă între ideea de egalitate și cea de libertate, respectiv egalitatea în libertate, opoziție conservată până astăzi în mentalul colectiv; • a minimalizat și a ignorat diferențele de gen în favoarea afirmării egalității de gen utilizată, în fapt, cu sensul de egalitarism, dar având în subsidiar modelul masculin drept normă de referință (egalitatea femeilor cu bărbații). Politicile egalității de gen din perioada comunistă și postcomunistă operează, implicit, cu acest sens al egalității: egalitatea cu standardul masculin; • astăzi, asistăm la delegitimarea ideii de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
femeilor cu bărbații). Politicile egalității de gen din perioada comunistă și postcomunistă operează, implicit, cu acest sens al egalității: egalitatea cu standardul masculin; • astăzi, asistăm la delegitimarea ideii de egalitate între femei și bărbați din cauza contaminării acesteia cu accepțiunea de egalitarism și ștergere a diferențelor, utilizată în timpul comunismului; • a ierarhizat diferențele și rolurile de gen, convertindu-le, astfel, în deficiențe și inegalități construite social; • politicile publice ale regimului comunist au legitimat modelul tradițional al familiei și diviziunea muncii în funcție de gen în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
notează Burgchardt, poveștile constituie autentice constructe morale, la care oricine se poate raporta, pe temeiul propriei raționalități, o raționalitate, însă, cu caracter particular, proprie paradigmei narative. În acest fel, paradigma narativă reprezintă un fundament cât se poate de solid al egalitarismului. În ce privește cadrele criticismului de factură narativă, Fisher evaluează discursurile, potrivit lui Burgchardt, în contextul, simplu, a doi parametri: probabilitatea și fidelitatea. Lăsând, pentru moment, la o parte orice caracterizare a celor două criterii critice, să mai consemnăm aici, în acest preambul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
încadrați în aceeași Uniune de creație, avem același carnet vizat la zi și, teoretic, aceleași drepturi, toți scriitorii sunt sau devin inevitabil și obligator egali. Aceeași ierarhie oficială de valori ne recunoaște pe toți și ne consacră, fără excepție. De unde, egalitarismul populist, care definește scriitorul format sub regim totalitar. Diferențierea valorică, ierarhizarea, selecția reală devin inițiative intolerabile. Selecția perturbează grav întreaga ordine funcțională a sistemului. Scriitorul nostru nu poate concepe și disocia între calitatea de Membru al Uniunii Scriitorilor, să zicem
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reprezenta însă un tot unitar. Nemulțumirile boierilor proveneau și din clivajul dintre cele două curente: conservator - reprezentând marea boierime, adepta unei „reconstrucții social-politice oligarhice” - și cel radical, aparținând noii boierimi, promotoare unei organizări mai flexibile a întregii societăți, a unui egalitarism în sânul propriei clase, care ar fi însemnat desființarea rangurilor boierești și înlocuirea acestora cu funcții publice, curent care avea să-și pună amprenta asupra Regulamentului Organic, cu sprijinul lui Kisseleff, și care era deci mai puțin ostil documentului, mai
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
egală măsură, au o anumită semnificație morală în sens slab, astfel încât bunăstarea unei asemenea populații are valoare intrinsecă, dar fără a prejudicia nevoile de bază ale oamenilor. Teoria lui Attfield este, în opinia mea, o încercare rezonabilă de a reconcilia egalitarismul ecologist, care devine contraintuitiv, cu un principiu ierarhic slab care are consecințe mai cu seamă în rezolvarea unor probleme care implică alegeri și decizii. 3. Câteva medieri teoretice 3.1. Structuri argumentative în etica mediului În construcția diverselor argumente ale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
drept morală acest gen de diferențiere între indivizii care aparțin unei aceleiași clase? Nu este însă clar cum rezolvă holismul o situație de acest fel în care unii indivizi au avantaje față de ceilalți. Aducerea în discuție a oricărui gen de egalitarism nu este o soluție admisibilă din mai multe perspective, inclusiv aceea a propriilor experiențe istorice. Teoria evoluționistă a lui Darwin reprezintă un alt element în disputa dintre holism și individualism. Dar de partea cui? Care ar fi legătura dintre teoria
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
animale, și, pe de altă parte, de acei teoreticieni ai mediului care iau în considerare întreaga comunitate biotică în sensul cel mai larg cu putință. Apărătorii drepturilor animalelor, așa cum ar fi Singer sau Regan, susțin o morală individualistă și favorizează egalitarismul biocentric, adică susținerea tezei că toate organismele sunt egale, pe când teoreticienii holiști ai mediului sunt interesați în primul rând de păstrarea stabilității și echilibrului ecosistemului ca întreg. Teoreticienii mediului consideră că merg mai departe decât apărătorii drepturilor animalelor. Doar extinderea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
socială nu contează individualitatea autonomă, ci sinele și țesătura naturii. • Nivelul epistemologic. Este necesară o perspectivă holistă. Sesizarea întregului și a interdependențelor se realizează intuitiv. Moralitatea se poate constitui intuitiv. • Nivelul etic. Natura are valoare intrinsecă. Ecologia profundă susține un egalitarism biocentric, în opoziție față de antropocentrism. • Nivelul politicilor. Trecem printr-o criză ecologică și ținta strategică trebuie să fie oprirea degradării mediului ambient. Unii reprezentanți ai ecologiei profunde găsesc posibilă depășirea crizei prin readucerea în discuție a tezei lui Malthus cu privire la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
diplomație, care să faciliteze acceptarea ofertei. Dincolo de anumite limite, asemenea strădanii ar fi amenințat să submineze chiar diferența dintre rolurile de jucat - cine avea de dat și cine de primit în întrevederea cu pricina. Altfel spus, nu se cuvenea ca egalitarismul adresării să eclipseze adevărul ei mai profund, sau cel puțin considerat astfel de echipa de întemeietori. În cadrul domniei generale proclamate de adresare, se insinuau distincții deloc neglijabile, ce țineau de sfera funcționalului - nucleul dur și ireductibil, pe care lucrurile ar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
comunitar? ?i valorile sale. imensul succes repurtat de Amurgul Apusului a lui Spengler, �nc? de la publicarea să �n 1918. Propagandă de r?zboi a zugr?vit acest conflict că pe unul care opune idealurilor �nalte ale germanilor (cultură), materialismul ?i egalitarismul anglo-saxon (civiliza?ia). Astfel, nu este surprinz?tor, chiar dac? e un caz original n istoria raporturilor dintre sociologie ?i ideologiile progresiste, c? Republică de la Weimar n-a avut sus?inerea sociologilor germani � cu excep?ia fra?ilor Weber, autori
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
conferi un mijloc de evaluare a influenței unei mișcări pe o dimensiune a normelor asupra altei mișcări pe o altă dimensiune. Așa cum s-a arătat mai devreme, cele trei dimensiuni sunt analitic distincte liberalismul este diferit de democrație și de egalitarism din punct de vedere conceptual dar există evidente legături empirice între poziții pe cele trei dimensiuni. Putem susține astfel că o mișcare înspre liberalism va fi urmată de o mișcare către democrație; într-adevăr, aceasta a fost evoluția țărilor din
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
vestul Europei în secolul al XIX-lea. Pe măsură ce un stat devine mai liberal, tot mai mulți cetățeni pot participa, deoarece își pot exprima într-o primă instanță cererile pentru o participare mai mare. Se presupune adesea și că schimbările spre egalitarism au efectul de a reduce, cel puțin într-o anumită măsură, oportunitățile de liberalism, întrucât libertatea și egalitatea sunt uneori privite ca antitetice. Schimbări rapide spre o mai mare egalitate (sau spre o mai mare inegalitate) conduc adesea la proteste
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
populației; trebuie să existe și un grad de dezvoltare de grup și de pluralism de grup. Regimurile populiste s-au născut în mod tipic ca reacție la tradiționalism. Prin urmare, ele tind să se afle între democrație și monocrație, între egalitarism și inegalitarism, între liberalism și autoritarism. Caracteristicile de mai sus justifică parțial așteptările care însoțesc la început aceste regimuri, atât în interiorul țării cât și în afară, dar justifică și relativa lor instabilitate. Un anumit grad de pluralism duce la diviziuni
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Totuși, în ciuda acestor avantaje relative, sistemele comuniste cu un singur partid nu au reușit să obțină transformările la care sperau; "omul nou" nu a apărut. Odată cu liberalizarea, schimbările în scopurile politice au rezultat în cele mai multe cazuri într-o îndepărtare de la egalitarismul socio-economic, singura excepție fiind Coreea de Nord, în timp ce China a oscilat în această perioadă, îndreptându-se în cele din urmă cu hotărâre spre tabăra "reformistă". Sistemele cu un singur partid care au adoptat scopuri radicale similare în Africa Subsahariană (de exemplu în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
baza unei a treia caracteristici, eficiența. Ideologia este puternică deoarece fie contribuie la justificarea unei anumite poziții asupra centralizării sau descentralizării, fie forțează respingerea acesteia. Astfel se poate considera că liberalismul conduce la descentralizare, iar autoritarismul la centralizare. Tot astfel, egalitarismul duce și el la centralizare, deoarece descentralizarea înseamnă acceptarea diferențelor între o parte a țării și alta. Regimurile care își propun să înfăptuiască egalitatea sunt de obicei incomodate de descentralizare și de aceea, în general vorbind, stânga a centralizat mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
descentralizare, 239-256 și birocrații, 318 Declarația Europeană a Drepturilor, 232-233 De Fleur, M.L., 131, 132, 133, 135 De Gasperi, 159, 178 De Gaulle, 204, 214, 259, 298, 308, 326, 335, 387 Degenhardt, H.W., 147, 160 democrație, 41, 45 și egalitarism, 45 și liberalism, 41, 44, 48-50 și regimuri autoritare inegalitare, 53-54 și regimuri populiste, 52 și regimuri tradiționale inegalitare, 52 și state comuniste, 51-52 democrație directă, 378, 379, 383-384, 387 vezi și referendumuri Dennis, J., 135 Denver, M., 178, 188
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
W.N., 367, 375 Durkheim, E., 67 Duverger, M., 84, 88, 149, 152, 153, 155, 160, 199, 201, 206 E Easton, D., 24, 30, 33, 40, 76, 78, 88, 115 Ecole Polytechnique, 323 Ecuador, 282, 339 eficiență, 63-64, 66-67, 241 egalitarism, 53, 170, 241 Egipt, 148, 158, 167, 172, 341-342 Eisenhower, Dwight, 298, 305 Elazar, D.J., 244, 256 El Salvador, 169 Elveția, și conducerea politică, 302 și facționalismul, 97-98, 103 și federalismul, 243-244, 247-249, 254 și guvernarea, 283, 291 și legislativul, 263
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
că eu și un alt coleg student din Brazilia suntem diferiți și încearcă cu orice preț să ne agreseze, să ne umilească. În aburul gras al bucătăriei, viața și regulile de supraviețuire extrem de dure se manifestă altfel, nici o legătură cu egalitarismul și conversația aseptică de la universitate. Ceea ce spune multe despre naivitatea și ipocrizia mediului universitar occidental, rupt total (cel puțin în eșaloanele superioare) de realitatea vieții. (Pasaj adăugat ulterior: L-am întâlnit pe Arif cu totul și cu totul întâmplător în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
singur film (fals !), c-o fi, c-o păți, și patati, și patata... E clar, bucuria altora îl indispune pe român. Iar dacă, în plus, bucuria presupune a răsplăti munca unor artiști, indispoziția aceasta capătă un oarece iz persistent de egalitarism vulcanizat. Concluzia ? Elitismul dăunează grav sănătății poporului, iar antielitismul rulz ! Ce vremuri trăim... 29 martie. începe festivalul de scurt și mediumetraj NexT, prima ediție. N de la Nemescu, T de la (Andrei) Toncu, tânărul sound-designer ucis în același accident atroce din august
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
este aceeași, una a dereglării rapor turilor constitutive. Am văzut cum funcționează acest reglaj în mai multe împrejurări, dinamica maselor, creșterea și descreșterea lor sunt descifrate cu mare acri- bie, în epocă, de Gustave le Bon în Psihologia mulțimilor ă1896Ă. Egalitarismul democratic a dobândit astfel profilul unui exces paradoxal, excesul îl constituie mecanismul procustian al unei normări a existenței : tot mai puțin pentru tot mai mulți. Simț enorm și văz monstruos : lupa și luneta Discuțiile asupra caracterului excesiv al literaturii lui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în două cu ferăstrăul simplificării scârțâitoare. Nu am nici o îndoială că în acest punct N. Steinhardt greșește grav. Și în mai multe feluri. Confundând destinul istoric cu cel individual. Pretinzând un imposibil eroism de masă. Și un și mai imposibil egalitarism elitarist. Uitând învățătura creștină potrivit căreia martiriul nu trebuie provocat, ci doar suportat, dacă Dumnezeu ți-l dăruiește. Ca și pe aceea că nu avem dreptul să-i judecăm pe alții, chiar dacă noi suntem sau am fi mai buni și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de femei și a topit organizarea femeilor într-una singură, națională, cu rolul de a propaga și executa directivele partidelor comuniste în rândul femeilor. Doar în fosta Iugoslavie au mai existat organizații parțial autonome. Comunismul a promovat emanciparea prin muncă, egalitarismul de gen și patriarhatul de stat. Discriminarea de gen a fost interzisă prin lege, dar legea nu prevedea sancțiuni. Femeile au intrat în sistemul dublei zile de muncă. Statul a sprijinit prin creșe și grădinițe, creșterea copiilor. În unele țări
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]