2,036 matches
-
care îl veți alege dumneavoastră, și, cu toate acestea, riscați să faceți pușcărie sau chiar mai rău. — Pentru un adevărat imohag, a accepta o asemenea ofensă este ca și cum ar face pușcărie sau chiar mai rău. — Bine, dar - se prefăcu scandalizat egipteanul... Ne aflăm în mileniul al treilea și tot mai pretindeți să aplicați legi și obiceiuri care fac parte din trecut. Îmi amintesc că odată un tuareg a ținut în șah o întreagă armată, a destituit un președinte și pe altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
gânditoare a lui Nené Dupré, care aștepta la umbra unui salcâm. — Ce-a spus? întrebă nerăbdător. — Să încarci toate lucrurile de care ai nevoie și să decolezi în zori. — Și ce-a mai spus? Să încercăm să câștigăm timp, răspunse egipteanul zâmbind ironic, în timp ce se urca într-o mașină care-l aștepta. Mă duc să văd dacă-l conving pe șeful cel bătrân, dar țineți minte ordinul: cel mai important lucru e să câștigăm timp. — Să câștigăm timp? întrebă neîncrezător pilotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și enigmatică și vocea profundă și autoritară ce continua să impună respect. Acum, așezat pe un covor ros pe care-l îndrăgea în mod deosebit, deoarece se spunea că îi servise pentru rugăciuni în timpul războiului, îl observa în tăcere pe egipteanul Amed Habaja, ce terminase expunerea detaliată a problemei pentru care venise la el. Așteptă ca nepoata lui cea mică să-i aducă alt pahar de ceai, bău cu înghițituri mici și, în cele din urmă, întrebă amabil: — Ai terminat? Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ce terminase expunerea detaliată a problemei pentru care venise la el. Așteptă ca nepoata lui cea mică să-i aducă alt pahar de ceai, bău cu înghițituri mici și, în cele din urmă, întrebă amabil: — Ai terminat? Am terminat, răspunse egipteanul. Asta este situația, asta este problema pe care te rugăm să ne ajuți s-o rezolvăm. — Și ești absolut sigur că te referi la familia lui Gacel Sayah? — Foarte sigur. Din câte știm, este vorba de văduva și de cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
televiziunea de pe cele cinci continente să înceapă să urle că o șleahtă de tuaregi sălbatici vrea să ucidă niște oameni nevinovați pentru simplul fapt că nu li s-a permis să taie mâna unui presupus vinovat? — Și pentru ce un egiptean își face atâtea probleme pentru bunul renume al tuaregilor? — Pentru că și eu sunt musulman și știu că evreii și creștinii profită de cea mai mică ocazie ca să ne califice drept fanatici extremiști. Sunt obligat să călătoresc tot timpul și suport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
-și schimbe tonul. Cine stătea liniștit în locuința lui și cine a dat buzna ca un apucat, într-o casă străină, amenințând și spurcând apa? — N-a spus nimeni că nu știm cine-i de vină - se grăbi să răspundă egipteanul, făcând un gest cu mâinile ca pentru a da de înțeles că nu ascunde nimic. Nici pe departe! Chestiunea e că pedeapsa este excesivă. — Așa spune legea. — O lege învechită. Trăim alte timpuri și... Ghepardul îl opri cu un gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
spitale mobile unde-și îngrijesc răniții în accidente pe care le provoacă ei înșiși, în timp ce noi, tuaregii, nu avem nici măcar un dispensar mizerabil unde să ne vaccinăm copiii? Crezi că ai putea să-mi răspunzi la aceste întrebări? Păi, îngăimă egipteanul, puțin jenat din cauza ploii de reproșuri care se abătuse peste el... Este vorba de o simplă competiție sportivă și, când se organizează, întotdeauna se cere permisul autorităților din țările respective. — Permisul autorităților din țările respective, repetă ironic Al-Aidieri. Știu foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
dintr-odată palid și întrebă cu glas tremurând: — Ce ai de gând să faci? — N-ai auzit? Să cer părerea Sfatului bătrânilor. — În legătură cu ce? Nu pot să-ți spun asta până când nu vom lua o hotărâre, dar mâine vei afla. Egipteanul Amed Habaja părăsi tabăra beduină cu coada între picioare, căci îndelungata sa experiență de mediator în conflictele dintre creștini și musulmani și anii de muncă în comitetul de organizare a nenumăratelor concursuri îl făcuseră să-și dea seama că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
gândesc că afacerea asta a fost creată pentru a arăta lumii întregi cum se poate soluționa totul prin aranjamente care se suprapun până când nu mai rămâne nici urmă din problema inițială. — Nu e cazul s-o iei în glumă, bâigui egipteanul, așezându-se și turnându-și cafea. Ghepardul a convocat Sfatul bătrânilor, și asta se face doar când se iau hotărâri importante. — De ce fel de hotărâri este vorba? — O să știm mâine. — Spune-mi totuși ceva... Despre ce crezi că or să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
a-și sublinia spusele: — S-a terminat cu raliurile pe teritoriile noastre, conchise. — Care teritorii? — Toate cele în care trăiesc comunități tuarege. — Bine, dar îți dai seama ce spui? — Desigur. — Există comunități tuarege în cel puțin douăsprezece țări africane. — Știu. Egipteanul nu putu să reacționeze; rămase cu gura căscată, incapabil să spună ceva. În cele din urmă îngăimă: — Vrei să-mi dai de înțeles că ați hotărât să boicotați raliul în douăsprezece țări? — Întocmai. Dar nu puteți face asta! protestă Amed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Majoritatea sunt guverne corupte care nu țin cont de interesele cetățenilor lor. Dacă ei n-au fost în stare să lichideze această plagă, o s-o facem noi. Cu binele sau cu răul. — Dar nu e vorba de nici o plagă, zise egipteanul. Este vorba de o simplă competiție sportivă. — Nu-mi veni cu chestiile astea, replică Ghepardul. Ține cont că nu sunt un beduin ignorant pe care-l tratezi de obicei ca pe o cămilă. Cunosc foarte bine dictonul Mens sana in
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
facem luptând cu vitejie, decât să ne stingem în tăcere. Pentru un tuareg, a muri cu onoare este cea mai mare cinste posibilă. — Și ce se va întâmpla cu femeile, bătrânii și copiii? — Dumnezeu va hotărî. După câteva ore, când egipteanul le transmise cuvânt cu cuvânt mesajul lui Turki Al-Aidieri, atât imperturbabilul Alex Fawcett, cât și agitatul Yves Clos reacționară ca și când ar fi primit o lovitură în frunte. — Glumești? exclamă în cele din urmă Alex Fawcett cu glas răgușit. — Crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
spus și așa are de gând să facă. Dar asta înseamnă... — Că trebuie să ne luăm catrafusele și să plecăm în altă parte, sau riscăm să înceapă să ne omoare concurenții ca pe iepuri. Nu putem să plecăm! — Zău? replică egipteanul. Ține cont că un tuareg este în stare să împuște un motociclist de la cinci sute de metri, iar apoi să dispară de parcă l-ar fi înghițit pământul. Și cum poți să-i împiedici? Punând câte un soldat în fiecare mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ori cu pixul în partea dreaptă a foii. Bănuiesc că sunteți de acord că n-ar trebui să ne împărțim forțele, ci să le concentrăm ceea ce este cu adevărat important. Lăsându-i pe nefericiții ăștia în voia sorții? întrebă insistent egipteanul. — Amintește-ți că „soarta“ și-au ales-o ei înșiși în momentul când au hotărât să participe la raliu. Niciodată n-am ascuns nimănui că există pericole serioase când călătorești prin locuri sălbatice: te poate înțepa un scorpion, te poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
părul lung Îl determinaseră să creadă că era vorba de statuia unei femei. Dar, oare, nu puteau fi trăsăturile Împăratului, fixate În bronz pentru a fi scrinul ce-l Însoțea În lumea de dincolo, cum se spunea că procedau vechii egipteni? Oare această cutie pentru relicve trebuia să ocrotească trupul suabului În călătoria prin eternitate? Dar, dacă așa stăteau lucrurile, cum se lega moartea suveranului de faptele care, cu o jumătate de veac mai târziu, tocmai umpleau Florența de sânge? Continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
asta, în sensul că a venit cu noi în Tunisia, la Festivalul de la Cartagina, și a mai asistat odată la Oina. A, acolo s-a petrecut ceva grozav. În sala în care jucam Oina a venit și o delegație de egipteni cu o foarte mare actriță a lor (un fel de Carmen Stănescu), pe care o cunoscusem la Cairo. A râs ca o nebună tot timpul spectacolului, la un moment dat a strigat la noi să ne oprim un pic, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
lor cea bărbătească. Mulți dintre ei erau de neam bun și din familii cinstite, oameni de vază și căpetenii ale cetății ca de exemplu: Leontie, Mavrichie, Daniil, Antonie și Alexandru. Lor li s-au mai alăturat doi păzitori ai temniței, egipteni, pe nume Menei și Viridad care văzând chinurile lor dar mai ales curajul cu care au primit suferințele, intrând în temniță, au cerut să fie primiți și ei în rândul lor. Ighemonul Lisie i-a supus la chinuri groaznice dar
SFINŢII 45 MUCENICI CARE AU PĂTIMIT ÎN NICOPOLI, ARMENIA de ION UNTARU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363915_a_365244]
-
ne bucurăm și să ne veselim intru ea. (Ziua Învierii Domnului) Psalm 117.24 - Un popor fără educație religioasă s-ar putea conduce numai cu tunurile. George Washington - Dumnezeu este moștenirea sufletului, iar sufletul este moștenirea lui Dumnezeu. Sfanțul Macarie Egipteanul - Blândețea este stâncă de care se sparg toate valurile grele ale vieții. Prin ea se întărește răbdarea, ușa înțelepciunii duhovnicești. Sfanțul Ioan Scărarul - E foarte bine să credem în Dumnezeu, dar să-L cunoaștem este mai important. Părintele Symeon - Înainte de
CITATE MEMORABILE (47) de ION UNTARU în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363084_a_364413]
-
mâlul începea a se fixa / ascunzând pui de pești și de reptile în noroi, / vietăți pe care / copiii se distrau desgropându-le,/ pătratele de pământ lucrat cu luni înainte lăsau să le apară / marginile, mai întâi timid, apoi cu hotărâre, / și egiptenii se întorceau la câmpurile și / riturile lor, / spre-a cultiva unica monedă / cunoscută în Egipt, schimbul în grăunțe, mirodenii sau / smirnă, și spre a-l venera pe faraon/ care împreună cu zeii săi aștepta răbdător, / așezat în adâncul / templului, ca o
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
Sfânta Taină a Botezului. Suntem invitați să vedem cu mintea și sufletul bogăția darurilor duhovnicești ale Sfântului Botez așa cum l-au perceput autorii creștini din epoca patristică. Rând pe rând, vom gusta din învățăturile Părinților Apostolici, teologilor alexandrini, ierusalimiteni, capadocieni, egipteni, sirieni. Nu sunt ignorați nici Părinții din Apus sau autorii creștini filocalici. învățătura despre botez, o regăsim în lucrarea de față așa cum ne-au lăsat-o cei mai de seamă autori patristici din Imperiul Bizantin din secolele VII-XV. Părintele Profesor
ARHID. PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN VOICU, BOTEZUL ÎN TRADIŢIA PATRISTICĂ, EDIŢIA A II-A REVĂZUTĂ,EDITURA AGNOS, SIBIU, 2011, 316 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361185_a_362514]
-
a putea supraviețui, au adaptat în structura lor ideea învierii zeului lor. De exemplu, învierea lui Atis datează de la jumatatea secolului al II-lea, a lui Adonis din secolul al IV-lea; versiunea finală și completă a învierii lui Osiris - egipteanul - este relatata de Plutarh abia în secolul al II-lea după Cristos. Rep: Care este de fapt baza acestor învieri și a învierii lui Cristos? Prof. Ernest Valea: Toate aceste învieri sunt de fapt legende, lipsite de orice baza istorică
CE S-A INTAMPLAT DE FAPT DE PASTI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360872_a_362201]
-
dragoste împărtășită și adevărată cât și o legatura durabilă. Inelul de logodnă perfect este acela dăruit din tot sufletul și cu toată dragostea, la momentul potrivit. Primii despre care se știe sigur că au purtat inele de logodnă, au fost egiptenii. O dată cu acordarea inelului de logodnă de către bărbat, femeia consimte să-i fie supusă și să îi dea ascultare deplină până la sfârșitul vieții. Mai târziu a fost considerat că un semn al iubirii statornice. Egiptenii îl purtau pe al patrulea deget
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
purtat inele de logodnă, au fost egiptenii. O dată cu acordarea inelului de logodnă de către bărbat, femeia consimte să-i fie supusă și să îi dea ascultare deplină până la sfârșitul vieții. Mai târziu a fost considerat că un semn al iubirii statornice. Egiptenii îl purtau pe al patrulea deget al mâinii ștăngi, deoarece se considera că degetul respectiv este în directă legătură cu inima, iar românii la mână sau la degetul care le plăcea cel mai mult. Inelele venețiene din secolul al XV
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
Astfel printre zeitățile Egiptului era un zeu Hermes pe care caldeenii îl numeau mântuitorul oamenilor. Învățații au aflat în istorie și scrierile popoarelor vechi o mulțime de cugetări care dovedesc o așteptare universală a lui Mesia. Aceasta, nu numai la egipteni, fenicieni, caldeeni și perși, ci și la arabi, chinezi, japonezi, mexicani și la celelalte popoare din lumea nouă. Cu 550 ani înainte de Hristos, filozoful Confucius întemeietorul religiei de stat din China îl numește „Doritul națiunilor, Sfântul care va putea să
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
răul. Varianta baladei de la granița României cu Serbia este cu totul alta. Divulg doar două elemente cheie: apare pentru prima oară personajul prietenului de nădejde, câinele, căruia baciul îi spune: „No, desară ne-om bate!” În Babilon, la greci, la egipteni și la romani, finalul este mereu cel tragic. Dar au venit peste noi celții și ne-au dat varianta bărbătească, de a ne lua soarta în propriile mâini. Aceasta este varianta româno-sârbă, cea pe care o vom prelucra muzical. GCS
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]