395 matches
-
ca o cunoaștere de sine, prin autoerotism, și abia după aceasta se trece la un partener apt de a fi cunoscut, cum ar fi o rudă ori un înlocuitor al părinților, învestite cu o bună imagine, încredere și putere. Pe lângă egocentrism și animism, gândirea copilului este marcată și de sincretism, adică de ten dința de a judeca pornind de la concluziile altora. Aceasta face din copil o persoană naivă în aparență, iar din partenerul sexual foarte tânăr un partener în aparență naiv
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
avea posibilitatea de a părăsi Liga Națiunilor când circumstanțele vor impune acest lucru. “Doctrina Monroe“ va fi introdusă în Pact (art.21) și va fi prezentată ca fiind compatibilă cu spiritul Ligii Națiunilor. Dar “Doctrina Monroe“ era un scut al egocentrismului american, Statele Unite ale Americii putând să se implice în acest fel și în problemele externe realizându-se așa-numitul internaționalism independent . Conform acestui internaționalism independent, americanii declarau că nu se vor amesteca în domeniul politicii europene decât la nivelul economic
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
este simbolul personificat al misterului animării manifestat sub forma elanului animant. Elanul nu este altceva decît intenționalitatea motivantă supraconștient călăuzită: dorința esențială a armonizării, în vederea obținerii satisfacției esențiale: bucuria. Ceea ce se opune autosatisfacției, dorinței esențiale supraconștient imanente, elanului animant, este egocentrismul vanitos și falsa lui promisiune de satisfacere (subconștient imanentă). Elanul animant și combativitatea lui clar definite nu constituie așadar deloc o manifestare supranaturală Este vorba despre un fenomen natural, deoarece el este imanent naturii umane, imanent întregii naturi sub forma
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
supraconștient imanentă. Instanțele psihice nu există la modul spațial. Ele sînt funcții mai mult sau mai puțin lucide care se întrepătrund datorită fluctuației lor între luciditate și orbire. Subconștientul nu este altceva decît supraconștientul în stare de orbire parțială din cauza egocentrismului vanitos al subconștientului. Orbirea completă a supraconștiinței este reprezentată mitic de simbolul "morții elanului animat". Fiind produsul evolutiv al preștiinței instinctive a animalului, preștiința mitică a instinctului supraconștient a putut formula conflictele deliberării speciei gînditoare prin mitul genezei Omului: Dumnezeu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în timp ce celălalt este egoismul consecvent care adaugă căutării satisfacțiilor accidentale vital indispensabile dorința realizării propriului său bine esențial armonia motivelor, dorința eliberatoare, deoarece aceasta nu permite existența nici unei supuneri, a nici unei ipocrizii, a nici unui regret. Binefacerile egoismului sublim ale sublimării egocentrismului vanitos sînt în realitate mai mult decît esențiale: forța sublimantă a egoismului conscvent cu intenții armonizante (care nu este altceva decît dorința esențială) care acoperă cele mai mici detalii ale vieții cotidiene și mai ales cortegiul resentimemelor dizarmoni-zante. Grație eliminării
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dizarmoni-zante. Grație eliminării succesive a egoismului pervers de către resentimente și ambivalenței lor restrictive (vanitatea culpabilă și acuzația tînguioasă) a fost restabilită căldura sufletească, unirea armonioasă a dragostei ego-ului și a alter-ego-ului, dragostea obiectivă diametral opusă sentimentalismului altruist (contrapolul pervers al egocentrismului vanitos). Obiectivarea dragostei implică dragostea față de adevărul în privința sinelui și a celuilalt: luciditatea și spiritul valorificator. Cel mai înalt grad al imanenței justiției este atins prin faptul că însuși efortul de autoeliberare rămîne determinat biogenetic de dorința esențială, de elanul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un ideal îndepărtat avînd doar valoare directoare. Cum să nu exprime toate aceste realizări și toate aceste simboluri imanența justiției? Căci "justiție imanentă" înseamnă posibilitatea victoriei asupra răului: totul este nedrept în viața indivizilor și a societăților atît timp cît egocentrismul vanitos, forța subconștient motivantă, domnește în suflete; totul ar deveni just sensul mesajului de bucurie -dacă elanul animant ar reuși să înțeleagă adevărul esențial: RĂSPLATA ȘI PEDEAPSA SÎNT IMANENTE FUNCȚIONĂRII PSIHICULUI. Ele sînt asumate pe căi extra-conștiente, ceea ce face ca
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
justiția imanentă să se sustragă privirii interioare atît timp cît este vanitos orbită. Ar fi cu siguranță mai bine să nu ne facem nici o imagine asupra vieții de după moarte mister de nepătruns și să studiem mai curînd faptul real: injustiția egocentrismului vanitos, care poartă în el însuși propria sa sancțiune, angoasa culpabilă, care, nefondat justificată, proiectată în lumea altora și reproiectată de fiecare asupra tuturor celorlalți duce la crearea cercului vicios al plîngerilor generalizate față de lume și de viață. Greșeală comună
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la motivele secrete, atît la cele perverse, cît și la cele sublime. Fiind un motiv sublim, bunătatea este o formă de acceptare, acceptarea adevărului obiectiv față de sine: un motivator fals printre motivatorii falși. Ea este cea mai reconciliantă valorificare, opusă egocentrismului vanităților culpabile și al acuzațiilor tînguitoare și agresive, contrară tuturor resentimentelor condensate în indignare. Bunătatea, indice al motivațiilor juste, constituie legătura ideală dintre oameni. Bunătatea perfectă este la fel de irealizabilă ca și dragostea perfectă și bucuria desăvîrșită, dar rămîne totuși idealul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fi regatul spiritului, "domnia fiilor lui Dmnezeu". Concepția lui Renan seamănă mult cu proiectele și teoriile lui Saint-Simon și Auguste Comte, față de care a avut însă tot timpul o atitudine condescendentă. Comunitarienii acuză faptul că individualismul ar fi degenerat în egocentrism, fă-cînd din individ o entitate suficientă sieși, ceilalți devenind dispensabili. Or, se afirmă că ceea ce unește ființele umane este mai important decît ceea ce le separă, iar virtutea ca și capital economic se vădește în relație cu ceilalți. Mai mult, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
etice, care trebuie să inspire și să controleze aplicațiile științei, ca și revărsările ideologice. Astfel, critica necesară a modernității se poate face în numele unui ideal care nu-i este străin și care nu implică respingerea sa radicală. Refuzînd scientismul, naționalismul, egocentrismul, nu se renunță la principiile care constituie idealul umanist și care sunt la baza ideii înseși de democrație. Statele existente actualmente, în grade diferite desigur, sunt încă departe de a reprezenta o încarnare perfectă a acestei generoase idei, lăsîndu-se uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
funcționează ghidată de ego-ul sau, instituind trăsături definitorii, cum ar fi egoismul (satisfacerea tuturor dorințelor), egotismul (preocuparea doar pentru propria persoană, siguranța în poziția centrală în universul sau, disprețul profund pentru semeni, dorința de a-i domină pe ceilalti) și egocentrismul (ambiția exagerată). Morală să se întemeiază pe individualism și se manifestă proeminent într-un egoism pasional. Deoarece nu crede într-un sentiment adevărat sau în comunicarea cu un altul, viața ei se reduce la propriul orizont și imagine. Majoritatea Parizienelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
suprafața "mitului" și de a-i vedea componentele sociale, mentalitare și, nu în ultimul rînd, psihologice. Individul american are, indubitabil, o specificitate a lui, derivată din evoluția în interiorul unui sistem lipsit de obsesiile colectiviste ale Europei. Individualismul său nu e egocentrism (dimpotrivă!), ci dorință de a interacționa cu istoria în mod direct, fără "medierile" etatiste ale comunităților tradiționale. Ilf și Petrov îl cunosc nemijlocit pe acest ins ilustrativ, care, banal ori sofisticat, sărac sau bogat, simplu ori educat, prietenos sau auster
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și de ardoare, fiind sub acest aspect moștenitorul creștinismului. Universalismul există în mod virtual în orice gîndire, în orice cultură. Însă nici una nu a pus universalul la motorul culturii sale unice. Și tocmai pentru că acest universal contrazicea toate egoismele și egocentrismele ce țin de individ, de națiune, de cultură, a fost fără încetare ocolit, deturnat și trădat în această cultură europeană care îi dăduse viață. Spiritul ce neagă mereu În sînul vîrtejului dialogic, ideile se neagă întruna unele pe altele: este
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
măcar un instrument de măsură comun. Încă o dată, ceea ce trebuia să pro-voace criza de conștiință a favorizat inconștiența. Pînă cînd? Atîtea interese diverse sfîșie o voință de a trăi care nu se poate afirma decît ca fiind comună. Cînd privești egocentrismele corporatiste din interiorul națiunilor și egocentrismele economice naționale care poartă în ele orbirea caracteristică auto-distrugerilor, ajungi la concluzia că este probabil ca Europa să se avorteze pe sine și, în acest caz, este posibil ca ea să se lase vasalizată
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Încă o dată, ceea ce trebuia să pro-voace criza de conștiință a favorizat inconștiența. Pînă cînd? Atîtea interese diverse sfîșie o voință de a trăi care nu se poate afirma decît ca fiind comună. Cînd privești egocentrismele corporatiste din interiorul națiunilor și egocentrismele economice naționale care poartă în ele orbirea caracteristică auto-distrugerilor, ajungi la concluzia că este probabil ca Europa să se avorteze pe sine și, în acest caz, este posibil ca ea să se lase vasalizată. Însă ca-racteristica și semnificația acțiunii politice
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
se integreze unui mediu profund concurențial, să participe la o competiție acerbă pentru înavuțire, lipsiți de mentalitatea, știința sau „instrumentele” necesare. În general, orașul a estompat importanța relațiilor de rudenie și a vecinătăților, a accelerat individualizarea muncii, dar și a egocentrismului, a stimulat tendințele de „atomizare” la nivelul familiilor. Funcțiile formativ educative pentru tinerii necăsătoriți au continuat să fie transmise prin intermediul parteneriatului dintre familie, școală și biserică. Totuși, putem vorbi de o diminuare a controlului comunitar asupra conduitelor demografice ale adolescenților
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
opozanți. Când ajungi să scrii cu precădere despre scriitori neluați în seamă, să vituperezi sistematic împotriva confraților, să devii "omul de casă" al unui editor, sau să te pronunți programatic în răspăr cu opinia cvasicomună de la bursa autorilor, numai din egocentrism ori din mania insolitării în peisaj, atunci ai murit ca evaluator estetic. În sfârșit, localismul, patima circumscrierii într-un areal limitat. Pro-vincialismul derivă adeseori din resemnare: conștient că nu poți izbândi la Centru, campezi definitiv în orașul de baștină, comentezi
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
numărul cititorilor de ziare și reviste duminicale care au un pronunțat caracter de divertisment, în detrimentul publicațiilor cu nivel intelectual mai ridicat. * Stânjenește dezvoltarea intelectuală și creativitatea. * Produce "gânditori" de duzină care sunt rezultatul omogenității sociale a consumului de televiziune. * Promovează egocentrismul adolescentin. * Provoacă o supraîncărcare informațională. Efecte afective * Afectează timpul liber al femeilor casnice. * Servește ca un mecanism de evadare; ușurează depășirea stresului social. * Reprezintă o sursă atractivă a educației, distracției și dezvoltării culturale a copiilor. * Anormalitățile vieții de zi cu
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
adăuga organizarea internă deficitară a conținutului mesajului, interferențele ideatice, dar mai ales lipsa de atașament la înțelesul celor auzite. Atitudinea adecvată a celui care ascultă reprezintă factorul de cea mai mare importanță care intervine în ascultarea activă. Plictiseala, îngustimea minții, egocentrismul, prejudecățile și impacientarea pot contribui la o atitudine improprie. Un ascultător trebuie să vrea să asculte efectiv dacă vrea să dobândească cunoștințe noi și să înțeleagă ce spune altă persoană. Alți factori care concură la o ascultare de slabă calitate
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
reverii, mutări și restructurări în conștiință. Toate acestea au ca rezultat constituirea imaginii de sine, a conștiinței și a conștiinței de sine, adică definirea identității ca nucleu al personalității. Dezvoltarea eului social ca dimensiune complexă a personalității reprezintă rezultatul depășirii egocentrismului specific copilăriei, al achizițiilor multiple de roluri sociale și al asumării statusurilor noi împreună cu cerințele și responsabilitățile pe care le incumbă acestea. Adolescența reprezintă ”o fază de restructurare afectivă și intelectuală a personalității, un proces de individualizare și de metabolizare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sub aspectul comportamentului social. Această disciplinare funcțională nu rămâne superficială, ea este, dimpotrivă, acceptată de cel care se joacă. Prin joc elevul ia contact cu alții, se obișnuiește să țină seama de punctul de vedere al altora, să iasă din egocentrismul său original, jocul fiind și o activitate de grup. În cazul jocului colectiv fiecare ține seama de celălalt. Acest lucru reclamă de la fiecare elev o continuă trecere de la coordonare la subordonare, în spirit de echipă. Pentru ca jocul să dea rezultate
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
obligă la aprecierea atitudinii altora dar și a lor personală. Elevul se familiarizează cu lumea valorilor. El este introdus în grup social, ia contact cu alți copii, ține cont de părerea celor din jur și elimină astfel o parte din egocentrismul său. Jocul îl obișnuiește pe copil să trăiască și să acționeze în cadrul unui grup mai mare sau mai mic. El își îmbogățește viața personală prin relațiile pe care le stabilește cu ceilalți copii din clasă, prin prieteniile pe care le
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
348 Ibidem, p. 7. 349 George J. McCall, J. L. Simmons, Identities and interactions, New York, Free Press, 1978, p. 52. 350 George H. Mead, Mind, Self and Society, Chicago, University of Chicago Press, 1934. 351 "Se poate vorbi despre un egocentrism radical pentru a desemna acest fenomenism fără conștiință de sine, deoarece subiectul nu cunoaște tablourile mișcătoare pe care le percepe decât în raport cu activitatea sa elementară. La cealaltă extremitate, adică în momentul în care inteligența senzorio-motorie a elaborat în măsură suficientă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
social, copilul, deși ascultă de la început de sugestiile altora, rămâne multă vreme închis în punctul său de vedere propriu, înainte de a se situa printre alții. Eul și grupul încep deci prin a rămâne nedisociate, într-un amestec sui generis de egocentrism și de supunere la constrângerile mediului, pentru a se diferenția apoi și a da loc la cooperarea unor personalități devenite autonome." (Ibidem, p. 297). 353 Jean Piaget, Reprezentarea lumii la copil, traducere de Mariana Pricop, Chișinău, Editura Cartier, 2005, p.
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]