518 matches
-
sud de orașul antic, între actuala str. Traian și vechiul golf, s-au desfășurat lucrări de construcție. Cu această ocazie, s-au descoperit mai mult de 100 de morminte datând din secolele II-IV. În curtea unui local comercial, în spatele restaurantului Egreta, în iarna anului 1988, cu ocazia săpării unui șanț de canalizare s-a descoperit un mormânt cu pictură, când lucrătorii au dislocat un zid antic pe o lungime de câțiva metri (la adâncimea de 0,60 m). Prin intervenția Muzeului
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul, vulpea, câinele enot, vidra, nurca etc.; • pești cum sunt crapul, șalăul, somnul, știuca, sturionii (nisetrul, morunul etc.), scrumbiile, hamsiile etc.; • aproape 300 de specii de păsări, marea majoritate fiind migratoare. Cele mai reprezentative sunt pelicanii, egretele, lebedele, cormoranii, rațele și gâștele sălbatice. Coloniile de pelicani din Delta Dunării sunt cele mai mari din Europa. Datorită mediului natural puțin modificat și marii bogății floris tice și faunistice, Delta Dunării a fost declarată rezervație a biosferei. În cadrul acesteia
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pești (păstrăvi în apele de munte; crap, șalău, caras, știucă, somn în apele din câmpie; sturioni și scrumbie în Dunăre). Delta Dunării este renumită nu numai prin bogăția în pește, ci mai ales ca „paradis al păsărilor“ (lebede, pelicani, stârci, egrete, cormorani, berze etc.). Unele populează permanent insulele de stuf și pădurile de pe grinduri, altele sunt fie oaspeți de primăvară-toamnă, precum păsările care vin din regiuni sudice, fie vin din nordul continentului în timpul sezonului rece. Importanța faunei este legată de faptul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pe meniul indescifrabil - un ditamai crab roșcovan, repliat cu rigoare mortuară îndărătul intimidantei sale armuri, al cărei cod secret Rică nu-l cunoștea. Știu în schimb să trezească la viață cleștele de inox ce însoțea crabul, metamorfozându-l în pescăruș, egretă, undiță cu fir, fălci de rechin, papainoage, armă de vânătoare, umbrelă de plajă, hoț prins de-un câine și, nu în ultimul rând, clește de... crab. Mâinile i se deschideau ca o carte în relief. La fel cum fotografia lui
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
încît, fiind bine-cunoscute, nu necesită explicații suplimentare. Jocul de darts este, dacă ne putem exprima așa, varianta de interior a tirului cu arcul (archery) sau a tirului de salon (cu pușcă cu aer comprimat), cu diferența că săgețile liliputane cu egrete la un capăt (darts) sînt aruncate cu mîna (care, împreună cu antebrațul și brațul sugerează forma literei Z) într-o țintă cu cercuri concentrice numerotate (întocmai ca la tir) fixată pe peretele unui pub britanic. S-ar putea spune, desigur în
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Jijia și gara Vlădeni, a apărut o imensitate de apă unde știuca, bibanul, crapul și crapul topless cohabitează cu minunatele și grațioasele lebede, cu gălăgioșii și veșnicii înfometați pescăruși, cu frumoasele berze, cu molatecii și 194 greoii bâtlani, cu suplele egrete, cu brutalii și durii cormorani, cu miile de fluierași și becaține, într-un decor vegetal de basm. Aici pescarii se pot întâlni cu,,lupul apelor dulci'' - așa după cum mai este numită știuca, pește ce poate să sperie pe mulți prin
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
carte, romanul polițist Răzbunarea Ofeliei, îi apare în 1967. Cărțile lui O. ilustrează, în epoca în care apar, genul literaturii de consum. Funcția lor principală este divertismentul, literarul ocupând o poziție colaterală. Ținând de codul narațiunii polițiste (Îngerul negru, 1969, Egreta violetă, 1972) sau istorice (Masca burgundă, 1971, Spada de Toledo, 1976, Eroul necunoscut, 1977), romanele duc la capăt, cu mijloace modeste, relatarea unor enigme. Date fiind personajele principale (milițieni, securiști, personaje istorice), ale căror acțiuni sunt consemnate sub inventarul pozitivului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
a fost jucată în 1959. Piesa pentru copii Acțiunea Codalbul a fost pusă în scenă în 1977, la Teatrul „Ion Creangă” din București. SCRIERI: Răzbunarea Ofeliei, București, 1967; Îngerul negru, București, 1969; Acasă, fugarule!, București, 1970; Masca burgundă, București, 1971; Egreta violetă, București, 1972; Nopțile colonelului Bârsan, București, 1973; O noapte în „Venus”, București, 1974; Spada de Toledo, București, 1976; Eroul necunoscut, București, 1977; Fotografia de nuntă, București, 1981; Norocul era șchiop, București, 1982; Capcana din Bulevardul Primăverii, București, 1994. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
București, 1976; Eroul necunoscut, București, 1977; Fotografia de nuntă, București, 1981; Norocul era șchiop, București, 1982; Capcana din Bulevardul Primăverii, București, 1994. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Acasă, fugarule!”, RL, 1970, 27; Viola Vancea, Literatura parazitară, RL, 1970, 33; George Pruteanu, „Egreta violetă”, CL, 1972, 15; Cornel Ungureanu, Romanul polițist, ATN, 1973, 5; Popa, Dicț. lit. (1977), 394; Emil Manu, „Eroul necunoscut”, „Pentru Patrie”, 1978, 4; Constantin Ciopraga, „Norocul era șchiop”, CRC, 1983, 15; Nicolae Turtureanu, Schimbarea la față, CRC, 1983, 15
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
cavaleri, un vapor înflorit, bordaj cu revărsări prin vergele de fier, oțeliri la petale din albul neonului peste tot, ramificația spre Dorohoi sărăcie de izlaz și dealul tuns căzăcește, perie de porumburi pe culme, pe treapta întîi a stațiunii piscicole egrete, gîște sălbatice, pacea duminicii camion lipit de peretele de chirpici, platforma lung peste osiile din spate, turle brîie împletite, la Budăi trenul trage la biserică, peste DN 28, în fîșîit de cauciucuri, curburi Bălțați, turnul silozului, stațiunea pomicolă spinări de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Giurgiulești în România? parametri fier-materie organică, dominanta de culoare roșu spre galben și albastru, șoferul nici nu ține inscripții bilingve, recunosc mereu chipuri de rude, bună dimineața! murmurînd justificativ pe culoar, sari pe scaun dintr-o mișcare, Vadu lui Isac egreta pe nămol, baltă permanentă la Prut, Colibași tot sate de Mitropolia Basarabiei, cel mai mare protopopiat la Chircani, luați declarațiile de completat în vamă, cei pentru Ucraina! era să te prindă în ușă cu roșiile în cutia de banane, urc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
îndeosebi în câteva miniaturi lirice, unde detaliul își impune tenta insolită. SCRIERI: Poeme, Iași, 1995; Seninătatea lemnului, pref. Adrian Dinu Rachieru, Iași, 1997; Serile la Mircești, 1997; Marele albastru, pref. Emil Iordache, Iași, 1999. Repere bibliogafice: Ioan Holban, Vise de egretă, CRC, 1995, 15-16; Edith Horváth, „Poeme”, ST, 1996, 1-2; Gellu Dorian, Indira Spătaru, CL, 1999, 5; Adrian Dinu-Rachieru, Iubirea cu „poezia”, LCF, 1999, 15; Adrian Alui Gheorghe, Poezia începuturilor de mileniu, CL, 2001, 8; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 386-387; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
fundament instinctul ancestral de vânător, care e și al nostru, nu doar al tău. Și, În loc să trecem pe lângă ea, reparând astfel sau lăsând Naturii răgazul de a drege excesele noastre din trecut când, pentru același penaj am vânat-o - precum egreta pentru chipiurile ofițerești - sau, pentru același cântec, am Închis-o În colivie - precum scatiul -, ne gândim, mai ales acum, În prag de iarnă, că nu i-ar strica o căsuță și o hrănitoare. Vezi tu, ne gândim la acea pasăre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Asociației Scriitorilor din Iași, motivația "organului": Nicolae Labiș nu-i decât un "ghimpe otrăvitor și dușmănos", autor al unor poezii minate de "idilism și nepăsare: lupta de clasă e bagatelizată, manevrele chiaburești sunt privite de pe poziții deviaționiste"... etc. etc. * "R egrete eterne!", " Nu te vom uita în veci!" vorbe. Uitarea e scrisă-n legile omenești. Citesc monografia "Cimitirul Eternitatea" (Iași, 2008) și trec din uimire în uimire câte personalități ale istoriei românilor, mai ales ale istoriei culturale, se hodinesc sub brazdele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
înaltă frecvență din instalațiile electroenergetice. Localizarea descărcării poate fi la nivelul conductoarelor sau al lanțurilor de izolatoare ale LEA de înaltă tensiune, respectiv al echipamentelor din stațiile de transformare. Aceste perturbații apar datorită următoarelor fenomene: * efectul de vârf, constând în egrete (descărcări) localizate pe părțile accesoriilor metalice având curbura mare, cum sunt extremitățile electrozilor de protecție, buloane etc.; * descărcări parțiale amorsate între piesele metalice și sticla sau porțelanul izolatoarelor; * contacte defectuoase între piese metalice sau între acestea și izolatoare. Aceste mecanisme
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
care masoneria și serviciile de securitate nu ar fi fost străine. SCRIERI: Bătrâna domnișoară n-are alibi, Craiova, 1976; Versiunea maiorului Vlad, Iași, 1977; Testamentul, Craiova, 1979; Spovedania unui spion, Cluj-Napoca, 1982; Prizonierul speranțelor, Iași, 1983; Agent secret, Iași, 1985; Egreta Brâncovenilor, Craiova, 1986; Ultima sută de metri, București, 1987; Statueta sfântului Leonard, Craiova, 1990; Pădurea cu plopi argintii, Iași, 1991; Capcană pentru asasin, București, 1993; Scară către infern, București, 1997; Clubul cocoșaților, I-II, București, 2000; Prețul tăcerii. Confesiunile criminalistului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
M.P., „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, R, 1976, 8; Doina Berchină, Concizie și claritate, R, 1978, 2; Cornel Sorescu, „Testamentul”, R, 1980, 4; Radu Vaida, Un rechizitoriu antirăzboinic, LCF, 1986, 21; Fănuș Băileșteanu, „Agent secret”, RL, 1986, 34; Eugen Teodoru, „Egreta Brâncovenilor”, SPM, 1987, 853; Artur Silvestri, „Egreta Brâncovenilor”, LCF, 1987, 7; Narcis Zărnescu, Romanul interogativ, LCF, 1988, 12; Sorin Roșca Stănescu, Un roman politic de scandal, „Ziua”, 2000, 1 812; Manuela Golea, „Clubul cocoșaților”, un roman în stil jurnalistic, „Ziua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
1976, 8; Doina Berchină, Concizie și claritate, R, 1978, 2; Cornel Sorescu, „Testamentul”, R, 1980, 4; Radu Vaida, Un rechizitoriu antirăzboinic, LCF, 1986, 21; Fănuș Băileșteanu, „Agent secret”, RL, 1986, 34; Eugen Teodoru, „Egreta Brâncovenilor”, SPM, 1987, 853; Artur Silvestri, „Egreta Brâncovenilor”, LCF, 1987, 7; Narcis Zărnescu, Romanul interogativ, LCF, 1988, 12; Sorin Roșca Stănescu, Un roman politic de scandal, „Ziua”, 2000, 1 812; Manuela Golea, „Clubul cocoșaților”, un roman în stil jurnalistic, „Ziua”, 2000, 1 962. C. M. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
trandafirului. Cohorte aliniate au creat o șosea, cu sensuri de mers bine precizate. Cum e recolta anul ăsta, fetelor? Cucii americani vin de două ori pe minut, cu gîzuțe în cioc și-și alimentează odrasla. Mamă, ce bîrdihan are! O egretă se așază pe un copăcel vecin cu cuibușorul. Cercetează atent împrejurimile. Femela de cuci sare la bătaie și agasează egreta. Ce joc periculos au angajat! În final, egreta își ia tălpășița. Este condusă, mai bine-zis escortată, pînă în zona îndepărtată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
americani vin de două ori pe minut, cu gîzuțe în cioc și-și alimentează odrasla. Mamă, ce bîrdihan are! O egretă se așază pe un copăcel vecin cu cuibușorul. Cercetează atent împrejurimile. Femela de cuci sare la bătaie și agasează egreta. Ce joc periculos au angajat! În final, egreta își ia tălpășița. Este condusă, mai bine-zis escortată, pînă în zona îndepărtată. Obosiți, își reiau datoria de părinți admirabili. Pe lîngă gardul viu trece un animal. Lunecă, pur și simplu. Este mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
gîzuțe în cioc și-și alimentează odrasla. Mamă, ce bîrdihan are! O egretă se așază pe un copăcel vecin cu cuibușorul. Cercetează atent împrejurimile. Femela de cuci sare la bătaie și agasează egreta. Ce joc periculos au angajat! În final, egreta își ia tălpășița. Este condusă, mai bine-zis escortată, pînă în zona îndepărtată. Obosiți, își reiau datoria de părinți admirabili. Pe lîngă gardul viu trece un animal. Lunecă, pur și simplu. Este mare. Mai mare ca o pisică și mai mic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
8 picioare, rima fiind variată, fapt care dă poemelor muzicalitate la recitare. Obiceiurile principatelor reprezintă chintesența Cărții Poemelor. Provenind din popor, cu foarte puține cizelări sau chiar deloc, aceste poeme reflectă viața și sentimentele celor care munceau. De pildă, Versul Egretelor și Ies pe Poarta de la Răsărit exprimă aspirația fetelor și a băieților la o dragoste adevărată. Tai santal și Priviți șobolanul dau glas mâniei sclavilor la adresa proprietarilor lor. Carul de luptă și La datorie-mi este domnul evocă fapte de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Nu sufla nici o boare de vânt, iar culoarea apelor mâloase ce Înconjurau castelul era mai tulbure ca oricând. Micile valuri care se loveau ușurel de zidurile castelului sclipeau În soare și, din când În când, din depărtare, se auzea țipătul egretei albe. Pe malul opus, la Nasul Broaștei, fu ridicat un steguleț roșu, indicând că sosise momentul. Muneharu se ridică brusc. Din mijlocul slujitorilor lui se auzi un suspin involuntar. Generalul porni cu pas grăbit spre zidurile castelului, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
dolarul era 32 500/32 700 de lei, euro - 37 500/37 700 de lei, iar forintul - 140/150 de lei. case de schimb valutar Vineri, 27. 06. 2003 TIMIȘOARA BERINDE 32400/32850 37400/37750-- CARDINAL 32500/32700 37400/37700-- EGRETA 32400/32800 37400/37700-- EXCHANGE DACIA 32300/32700 37300/37600-- Narcos 32600/33000 37300/37600-- ROYAL 32500/32700 37300/37600-- STRELIȚIA 32400/32750 37300/37650-- TABRIZI 32500/32750 37400/37600-- TRESOR 32600/32800 37500/37699-- bursa internațională Vineri, la ora
Agenda2003-26-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281174_a_282503]
-
lei, iar 100 forinți - 1,33/1,37 de lei. case de schimb valutar Vineri, 2. 05. 2006 TIMIȘOARA Denumire dolar euro BERINDE 2,70/2,76 3,49/3,52 CARDINAL 2,72/2,75 3,50/3,53 EGRETA 2,70/2,76 3,47/3,53 EXCHANGE DACIA 2,73/2,77 3,50/3,54 Narcos 2,73/2,77 3,50/3,53 ROYAL 2,73/2,76 3,50/3,52 STRELIȚIA 2,73/2
Agenda2006-22-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/285001_a_286330]