516 matches
-
inima muzicii folclorice izvorâte din dragostele zilelor bune și rele ale ei. Comorile acestea de cântece populare mângâie părul blond al grâului din câmpiile cu dropii. În ele burează aburii Dunării, vuiește marea, plesnesc peștii și lotcile, iar pescărușii și egretele rostogolesc pale și umbre, lebedele și nuferii înfloresc fluviul, pe când oglinda de sus scânteiază peste țara frumoasă, cu Dunăre, Mare, Șes și Carpați...! Folclorul Dobrogei are depuse în el cântecele Tulcei, între care cele ale Georgetei Nechifor sunt fructul netăcutelor
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
Articolele Autorului bate vântul ploaia, lăcrimează duzii invocăm orbește harurile muzii de o vreme-ncoace ninge și ne plouă pe umerii goi trandafiri de rouă câte din principii nu ni ne supun nod marinăresc, frânghie și săpun de la papagali până la egrete noi suntem experți în a da rețete bune pentru alții, bune pentru toți de la Arhimede până la iloți noi am spart tipare, noi am spart oglinzi umbrele pe care nu poți să le prinzi regimente stranii puse sub umbrele lumea ce
DREPTUL LA OPINII de ION UNTARU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376977_a_378306]
-
discretă, Păstrează încă aura secretă, Cu care ne tentează și ne cheamă. A ars culorile-n cuptor de cretă, Iar soarele n-o să-l mai bage-n seamă, Nici vântul, care-ncepe iar să geamă, Nici zborul părăsit de vreo egretă. E ziua tot mai scurtă și prea slabă Să mai încapă visuri și dorință, Când nimeni despre noi nu mai întreabă De ne-nvelim cu ploi, ori cu velință. Iar timpul trece fără nicio grabă Și ne uităm la el
VELINŢĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375209_a_376538]
-
cu mustață falnică și cu o frumoasă panglică albastră pe piept, s-a desprins dintr-un grup impresionant adunat sub porticul pavilionului și a pornit în întâmpinarea acelei perechi. Un vânt ușor mângâia orhideele și amarantele care împodobeau coloanele, învolbura egreta de pe pălăria de catifea albă a tinerei femei. Cei doi bărbați și-au strâns mâna... Stăpânul Atlantidei ieșite din apă, președintele Félix Faure, îi primea pe Țarul tuturor Rusiilor, Nicolae al II-lea, și pe soția lui. Perechea imperială, înconjurată
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
câine și pisică și tot ce e neplăcut”9. Mâncarea nu era servită Într-o ordine anume, carnea ajungea la masă aproape În aceeași condiție În care era după ce animalul din care provenea fusese sacrificat. Păsări Întregi, printre care vrăbii, egrete și stârci, erau Îngrămădite unele peste altele În vase uriașe și servite oaspeților. Tocane care conțineau iepuri Întregi și alte animale mici erau amestecate cu zarzavaturi și flori și servite la grămadă 10. Creme și tarte cu fructe puteau să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
îndeosebi în câteva miniaturi lirice, unde detaliul își impune tenta insolită. SCRIERI: Poeme, Iași, 1995; Seninătatea lemnului, pref. Adrian Dinu Rachieru, Iași, 1997; Serile la Mircești, 1997; Marele albastru, pref. Emil Iordache, Iași, 1999. Repere bibliogafice: Ioan Holban, Vise de egretă, CRC, 1995, 15-16; Edith Horváth, „Poeme”, ST, 1996, 1-2; Gellu Dorian, Indira Spătaru, CL, 1999, 5; Adrian Dinu-Rachieru, Iubirea cu „poezia”, LCF, 1999, 15; Adrian Alui Gheorghe, Poezia începuturilor de mileniu, CL, 2001, 8; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 386-387; Ion
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
moarte / să te bucuri și tu de bucuria zborului meu pe spate”. A fost distinsă cu Premiul Salonului Național de Carte (Chișinău, 1999). SCRIERI: Adagio, pref. Leonida Lari, Chișinău, 1989; Aura de apărare, Chișinău, 1989; Soliloc, Chișinău, 1992; Descărcare în egretă, Timișoara, 1999; Canonul tăcerii, pref. Adrian Dinu Rachieru, Chișinău, 2000; În regatul suferinței, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: A. Basarabeanca, Existența în cumpănă, LA, 1993, 18 februarie; Călin Ciornea-Josu, În căutarea autorului, „Semne”, 1996, iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 244; ; Grigore
TRIFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
care masoneria și serviciile de securitate nu ar fi fost străine. SCRIERI: Bătrâna domnișoară n-are alibi, Craiova, 1976; Versiunea maiorului Vlad, Iași, 1977; Testamentul, Craiova, 1979; Spovedania unui spion, Cluj-Napoca, 1982; Prizonierul speranțelor, Iași, 1983; Agent secret, Iași, 1985; Egreta Brâncovenilor, Craiova, 1986; Ultima sută de metri, București, 1987; Statueta sfântului Leonard, Craiova, 1990; Pădurea cu plopi argintii, Iași, 1991; Capcană pentru asasin, București, 1993; Scară către infern, București, 1997; Clubul cocoșaților, I-II, București, 2000; Prețul tăcerii. Confesiunile criminalistului
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
M.P., „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, R, 1976, 8; Doina Berchină, Concizie și claritate, R, 1978, 2; Cornel Sorescu, „Testamentul”, R, 1980, 4; Radu Vaida, Un rechizitoriu antirăzboinic, LCF, 1986, 21; Fănuș Băileșteanu, „Agent secret”, RL, 1986, 34; Eugen Teodoru, „Egreta Brâncovenilor”, SPM, 1987, 853; Artur Silvestri, „Egreta Brâncovenilor”, LCF, 1987, 7; Narcis Zărnescu, Romanul interogativ, LCF, 1988, 12; Sorin Roșca Stănescu, Un roman politic de scandal, „Ziua”, 2000, 1 812; Manuela Golea, „Clubul cocoșaților”, un roman în stil jurnalistic, „Ziua
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
1976, 8; Doina Berchină, Concizie și claritate, R, 1978, 2; Cornel Sorescu, „Testamentul”, R, 1980, 4; Radu Vaida, Un rechizitoriu antirăzboinic, LCF, 1986, 21; Fănuș Băileșteanu, „Agent secret”, RL, 1986, 34; Eugen Teodoru, „Egreta Brâncovenilor”, SPM, 1987, 853; Artur Silvestri, „Egreta Brâncovenilor”, LCF, 1987, 7; Narcis Zărnescu, Romanul interogativ, LCF, 1988, 12; Sorin Roșca Stănescu, Un roman politic de scandal, „Ziua”, 2000, 1 812; Manuela Golea, „Clubul cocoșaților”, un roman în stil jurnalistic, „Ziua”, 2000, 1 962. C. M. B.
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
carte, romanul polițist Răzbunarea Ofeliei, îi apare în 1967. Cărțile lui O. ilustrează, în epoca în care apar, genul literaturii de consum. Funcția lor principală este divertismentul, literarul ocupând o poziție colaterală. Ținând de codul narațiunii polițiste (Îngerul negru, 1969, Egreta violetă, 1972) sau istorice (Masca burgundă, 1971, Spada de Toledo, 1976, Eroul necunoscut, 1977), romanele duc la capăt, cu mijloace modeste, relatarea unor enigme. Date fiind personajele principale (milițieni, securiști, personaje istorice), ale căror acțiuni sunt consemnate sub inventarul pozitivului
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
a fost jucată în 1959. Piesa pentru copii Acțiunea Codalbul a fost pusă în scenă în 1977, la Teatrul „Ion Creangă” din București. SCRIERI: Răzbunarea Ofeliei, București, 1967; Îngerul negru, București, 1969; Acasă, fugarule!, București, 1970; Masca burgundă, București, 1971; Egreta violetă, București, 1972; Nopțile colonelului Bârsan, București, 1973; O noapte în „Venus”, București, 1974; Spada de Toledo, București, 1976; Eroul necunoscut, București, 1977; Fotografia de nuntă, București, 1981; Norocul era șchiop, București, 1982; Capcana din Bulevardul Primăverii, București, 1994. Repere
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
București, 1976; Eroul necunoscut, București, 1977; Fotografia de nuntă, București, 1981; Norocul era șchiop, București, 1982; Capcana din Bulevardul Primăverii, București, 1994. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Acasă, fugarule!”, RL, 1970, 27; Viola Vancea, Literatura parazitară, RL, 1970, 33; George Pruteanu, „Egreta violetă”, CL, 1972, 15; Cornel Ungureanu, Romanul polițist, ATN, 1973, 5; Popa, Dicț. lit. (1977), 394; Emil Manu, „Eroul necunoscut”, „Pentru Patrie”, 1978, 4; Constantin Ciopraga, „Norocul era șchiop”, CRC, 1983, 15; Nicolae Turtureanu, Schimbarea la față, CRC, 1983, 15
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
sens opus pentru: uriaș limpezi depărtată albi sumedenie umple 3. Ilustrați în enunțuri sensurile diferite ale cuvântului ochi. 4. Introduceți într-o compunere cuvintele și expresiile: țara apelor, sălcii plângătoare, ape nesfârșite, păduri de stuf, unde line, nuferi, pelicani și egrete. Alegeți un titlu potrivit. Amurg în Deltă Ion Pillat Cât vezi cu ochiul, verde, păpurișul Se-ndoaie-n vântul serii, foșnitor. Din când în când și-arată luminișul Un ochi de apă moartă. Un cocor Cu aripa deschisă se ridică
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pentru „birmanezi“ de care era el capabil. Păsări 1, traduse Lulu crezând că asta Încercase proprietarul să spună, iar acesta dădu din cap recunoscător. Aici, În partea aceasta a China, multe animale și păsări, tot timpul anului. Păsările acestea numim egrete, gât lung, picior lung. Wendy și Wyatt se căzniră să distingă ceva. —O, le văd, zise Wendy. Vezi? Acolo. Îi indică lui Wyatt locul cu degetul, iar apoi Îi luă mâna pe sub masă și și-o plasă Între picioare. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
căzniră să distingă ceva. —O, le văd, zise Wendy. Vezi? Acolo. Îi indică lui Wyatt locul cu degetul, iar apoi Îi luă mâna pe sub masă și și-o plasă Între picioare. El aprobă din cap. Dar umbrele acelea nu erau egrete. După cum Încercase să explice proprietarul restaurantului, erau țărani birmanezi, mai exact femei, Îndoite de spate, Îmbrăcate cu bluze În culori pastel și ciorapi lungi și groși de culoarea pielii care să le protejeze de lipitori și muchiile tăioase ca lama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să se ivească primprejurul în dimineața aceea. Căuta să sporească în permanență numărul păsărilor pe care le vedea în zonă; observarea păsărilor îl liniștea și-l relaxa așa cum nu mai reușea nimic altceva din viața sa înregimentată. Cormorani, berze negre, egrete indiene de baltă, egrete de vite, potârnichi micuțe, granguri, păsări drongo, spărgători-de-nuci cu burta castanie, barbete și păsări-căutătoare-de-miere, peruși și păsări-care-sug-lapte-de-capră, păsări-care-prind-muște și pupeze. Lista continua, dar visul lui, ceea ce-și dorea mai mult decât orice, era acela de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
în dimineața aceea. Căuta să sporească în permanență numărul păsărilor pe care le vedea în zonă; observarea păsărilor îl liniștea și-l relaxa așa cum nu mai reușea nimic altceva din viața sa înregimentată. Cormorani, berze negre, egrete indiene de baltă, egrete de vite, potârnichi micuțe, granguri, păsări drongo, spărgători-de-nuci cu burta castanie, barbete și păsări-căutătoare-de-miere, peruși și păsări-care-sug-lapte-de-capră, păsări-care-prind-muște și pupeze. Lista continua, dar visul lui, ceea ce-și dorea mai mult decât orice, era acela de a putea trece în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
oxigenat violent și așa de înalt incit întrecea fețișoara boțită. Plimba rochii de bal de o goliciune fără nici o impudoare pe corpul ei absent și care astfel puteau amăgi clientela, și în vîlvoiul aprins al părului, aureola insolentă a unor egrete imense. Sau dispărea în circumferința rigidă a volanelor crinolinate, pe vreun model de stil, cu fruntea legată strâns în vreo bandeletă lată, care-i făcea un cap bolnav. . . Credeai că nu va putea purta pălărie niciodată și apărea înfășurată în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cam târziu să coși bucăți rămase de suflet care strigă blamm-ai frânt destul, acum mă coase! Anestezie de primăvară E frig acum, dar câteodată aud cântând o interpretă; e primăvara ... cam discretă, cu voce stranie, sedată. în zbor angelic de egretă recheamă tot ce-a fost odată, dar amintirea e ciudată și însuși timpul o regretă. Sub aparenta frenezie, când toate cântă în natură, eu scriu, robit de poezie, cuvinte smulse sub tortură și pun o grea anestezie de primăvară-n
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Nu sufla nici o boare de vânt, iar culoarea apelor mâloase ce înconjurau castelul era mai tulbure ca oricând. Micile valuri care se loveau ușurel de zidurile castelului sclipeau în soare și, din când în când, din depărtare, se auzea țipătul egretei albe. Pe malul opus, la Nasul Broaștei, fu ridicat un steguleț roșu, indicând că sosise momentul. Muneharu se ridică brusc. Din mijlocul slujitorilor lui se auzi un suspin involuntar. Generalul porni cu pas grăbit spre zidurile castelului, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
CÅTRE URMA TA Întinde aripile degetele aorte prin care vântul så-ți cânte singuråtatea Închide ochii și marea så-ți unduiascå în pleoapa orizontului apunând printre alge Egreta ce nu regretå nicicând nisipul în care și-a låsat umbra și a zburat mai departe så fii Eu voi råmâne un far aplecat cåtre urma ta descoperitå de refluxul amintirii Și valurile-mi plâng în loc de luminå
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1606]
-
rămâne chiar pe mijlocul apei? Dar nu, tu a trebuit să intri pe canalul ăsta și să te pocnești de un banc de noroi! Și toate asta pentru ce? Pentru niște rațe, dracu’ să le ia de rațe! — Pentru niște egrete, draga mea, pentru niște egrete. Nu-s niște rațe obișnuite. — Bun, pentru niște egrete. Ai vrut să le fotografiezi, așa că acum suntem blocați aici, undeva unde nici un om cu mintea întreagă n-ar fi venit cu barca. Cine crezi tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Dar nu, tu a trebuit să intri pe canalul ăsta și să te pocnești de un banc de noroi! Și toate asta pentru ce? Pentru niște rațe, dracu’ să le ia de rațe! — Pentru niște egrete, draga mea, pentru niște egrete. Nu-s niște rațe obișnuite. — Bun, pentru niște egrete. Ai vrut să le fotografiezi, așa că acum suntem blocați aici, undeva unde nici un om cu mintea întreagă n-ar fi venit cu barca. Cine crezi tu c-o să vină până aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ăsta și să te pocnești de un banc de noroi! Și toate asta pentru ce? Pentru niște rațe, dracu’ să le ia de rațe! — Pentru niște egrete, draga mea, pentru niște egrete. Nu-s niște rațe obișnuite. — Bun, pentru niște egrete. Ai vrut să le fotografiezi, așa că acum suntem blocați aici, undeva unde nici un om cu mintea întreagă n-ar fi venit cu barca. Cine crezi tu c-o să vină până aici? Pescărușul Jonathan? Eva se duse în bucătărie și făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]