1,494 matches
-
drept pildă stilistică și depozit de ornamente retorice. Între speciile mai mărunte, dar semnificative pentru efortul de diversificare a literaturii originale, trebuie amintită epistolografia. Nu s-au păstrat epistole ale oamenilor bisericii (de felul celor schimbate în veacul precedent de egumenul Nicodim sau de mitropolitul Antim al Ungrovlahiei cu patriarhul Eftimie al Târnovei), deși ele trebuie să fi existat, dacă se are în vedere autoritatea de care se bucurau ierarhii Moldovei. Au ajuns până la noi, însă, scrisori de domni, texte prin
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
, cronicar. Cu A. avea să se încheie, în Moldova, șirul de istoriografi-monahi ce izvodesc anale în slavonă. Ucenicește la Roman și Suceava până să ajungă la mănăstirea Golia din Iași, unde se poate să fi devenit egumen. Își redactează cronica la cererea domnitorului Petru Șchiopul, recomandat acestuia, probabil, pentru instrucția și elocința sa aleasă, deopotrivă de mitropolitul Anastasie, ca și de logofătul Ioan Golăi, ochii ce supraveghează apoi din umbră relatarea. A scris în continuarea versiunii integrale
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
lină a mării. Pe plajă fuseseră oprite luntrie înțesate cu desagi și peste tot forfotiseră clăcași grăbiți. Acum nu mai era nimic din toate acestea. Însoțiți de slujbași, se îndreptară către templul unde înnoptaseră înainte de plecare. Nimic nu se schimbase. Egumenul templului își aminti de ei și îi conduse într-o cameră. Când dădu cu ochii de rogojinile cărămizii, arse de soare, samuraiul se gândi brusc la Tanaka Tarozaemon. Pe acele rogojini își petrecuseră noaptea el și Nishi împreună cu Tanaka și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
din încăpere, măsuța joasă pe care le fusese adusă mâncarea - toate acestea erau obiecte japoneze pe care le visaseră vreme îndelungată. Printre supușii care stăteau într-o altă cameră, erau chiar și unii care mângâiau stâlpii de lemn și plângeau. Egumenul și slujbașii ascultau povestirea lui Nishi despre meleaguri străine cu chipuri neîncrezătoare. Le povesti despre clădiri din piatră cu trei sau patru etaje și despre biserici care străpungeau văzduhul, dar era greu să-i facă să înțeleagă. Le povesti despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mergeai și mergeai, dar nu vedeai decât agave și cactuși. În zadar. — Am descoperit că lumea... zâmbi Nishi parcă resemnat, e mult mai largă decât mi-am închipuit eu de aici, din Japonia. După ce Nishi isprăvi de povestit, veni rândul egumenului și al slujbașilor să le povestească despre întâmplările petrecute pe domeniul Stăpânului de la plecarea lor. Cam pe vremea când solii părăseau Roma, în Japonia se ducea ultima mare bătălie. Măria Sa naifu a zdrobit clanul Toyotomi. Dar din fericire, Stăpânul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
îi trimisese pe ei în Nueva España mai avea putere în Sfatul Bătrânilor. Cu toate că aceste întrebări le stăteau pe buze, nici samuraiul și nici Nishi nu le rostiră. Aveau o presimțire neagră că era mai bine să ocolească subiectul. Nici egumenul și nici slujbașii nu le povestiră nimic despre acest lucru. Se lăsă noaptea. Samuraiul își întinse capul pe pernă alături de Nishi, dar nu putu să adoarmă, pesemne din pricină că era tulburat. Se auzea doar tumultul valurilor în depărtare. Era prima noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Adela. Părintele Palamon, tip desăvârșit de călugăr așa cum s-a format de-a lungul vremurilor, seamănă cu sfinții de pe pereții din biserica mănăstirii, dar e mai bine hrănit decât ei. El aduce puțin și cu poetul Costache Conachi, mutră de egumen grec. În materie de pictură, am revăzut cu plăcerea de totdeauna tablourile de pe pereții părintelui Palamon, dintre care se impun atenției mai cu seamă două: un Infern, care vrea să fie o gură de balaur, în realitate o gură de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
îmbrăcat pre capuchihaile lui cu căftane ca să să mute cu domnia în Țara Românească”. --Eu aș dori să revenim la Trei Sfetite. --Da’ cine se împotrivește, fiule? --Iar avem a face cu o vânzare și nu oricui, ci “Părintelui Xanthu egumenului de Trei Sfetitele”. Vânzarea o făceau Catrina cu fiica sa, Măricuța, care spun: “Să se știe că i-am vândut o dugheană la poarta Trei Sfetitelor pe locul sfintei mănăstiri”. Peste măsură de interesant este faptul că: “Și eu, Vasile
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și mai ales din partea unei fețe bisericești. -Care ar fi făptașul? --Ascultă ce spune ierodiaconul de la “biserica a Sfântului Ierarhului Nicolae din orașul Iași”: “Cumpărând eu o casă suptu hanul Trei Sfetitelor despre Bahluiu... și mergând la părintele arhimandritul și egumenul Trei Sfetitelor, chir Ignatie ca să iscălească... și nevrând să iscălească,... am vândut sfinții sale,... cea mai sus numită casă”. --De semnat, ca să confirme cumpărătura, n-a vrut să semneze, dar de cumpărat a cumpărat casa, plătind “dreptu acești mai sus
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și nevrând să iscălească,... am vândut sfinții sale,... cea mai sus numită casă”. --De semnat, ca să confirme cumpărătura, n-a vrut să semneze, dar de cumpărat a cumpărat casa, plătind “dreptu acești mai sus numiți bani, cincizece”. Cam necreștinească purtarea egumenului Ignatie, părinte. --Am spus-o de la început, fiule. Dar cred că ai băgat de seamă că mănăstirea Trei Sfetitelor avea un han. --Desigur, părinte. Și pot să mai aduc o dovadă despre existența acestui han, dintr-o mărturie hotarnică a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
han. --Desigur, părinte. Și pot să mai aduc o dovadă despre existența acestui han, dintr-o mărturie hotarnică a vornicilor de poartă, făcută la 4 iulie 1785. --Apoi asta-i mană cerească. Să auzim! --“Sfinție sa părintele Ignatie arhimandritul și egumenul mănăstirii Trei Sfetitelor” - vechea noastră cunoștință - a dat jalbă la vodă arătând “că sfinta mănăstire ari câteva locuri aicea în Ieși, pe care și-au făcut case unii și alții... și nu vor ca să plătească bezmen,... cum și din vale
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acoperișul n.n) zidului hanului”. --M-ai convins, dragule. Am să te întreb, totuși: auzit-ai tu de moară cu cai? --Citind în cele documente, tocmai am găsit că, la 22 ianuarie 1794, Mihail Costandin Șuțul voievod arată că “cuvioșie sa egumen sfintii mănăstiri Trei Sfetitile au făcut arătare domniei mele că spre... lesnire la hrana norodului din orașul Ieșii cu cheltuiala mănăstirii făcând o moară de cai... supt mănăstire în vale s-au rugat... ca această să nu fie supărată... cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că pe locul lui Locman catolicii aveau, pe lângă dughene, și un “trahtir”, adică un han, birt sau ospătărie. Și acum să ne întoarcem la hudița despre care am mai vorbit. La 10 noiembrie 1778, ulița era complet închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o samă de verme, cu dughenile ce-au făcut popii ungurești la uliță,... au închis hudița care era, din care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
samă de verme, cu dughenile ce-au făcut popii ungurești la uliță,... au închis hudița care era, din care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să cerceteze la fața locului. Și au găsit că egumenul Samuil are dreptate și prin anafora făcută către vodă propun ca hudița să fie de șase palme domnești și “hotărâre rămâne la înalta înțelepciune mării tale”. --Ei, da’ mare-i Dumnezeu și puternic îi... Doamne, iartă-mă. --De ce spui
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
La 30 martie 1794, asistăm la o nouă cercetare, făcută de niște boieri trimiși de vodă pentru această uliță. Și spun boierii în anaforă: “Preînălțate doamne. După răvașul di jalobă ce-au dat către înălțimea ta sfinție sa Costandin arhimandretul egumenul de la mănăstire Trii Sfetitilor cum și târgoveții i mahalagii... arătând că și lângă zidul mănăstirii... din vechime ar fi fost drum... Iar acum de câtăva vreme prefectorul Bisericii Catolicești au cuprinsu acel drum cu binalile ce-au făcut pi locul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Racoviță voievod pentru a întări hotărnicirea făcută de Tasie Petrache fost cămăraș de izvoade. Fostul cămăraș de izvoade spune: “Facem știre cu această carte a noastră că, din poronca luminatului preînălțatului domnului nostru... viind înaintea noastră svințiia sa arhimandritul Paisie, egumenul de la Galata, și svințiia sa, ieromonah Paisie, egumenul de Sventâi Ioan Zlatoust, epitropul sfintei mănăstiri... de la Rumele, Adriano, de la Arghirocastro, au arătat zapise amândoi,... scriind pre niște locuri de casă și de dughene ce au amândoao... pre Ulița Mari, lângă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Tasie Petrache fost cămăraș de izvoade. Fostul cămăraș de izvoade spune: “Facem știre cu această carte a noastră că, din poronca luminatului preînălțatului domnului nostru... viind înaintea noastră svințiia sa arhimandritul Paisie, egumenul de la Galata, și svințiia sa, ieromonah Paisie, egumenul de Sventâi Ioan Zlatoust, epitropul sfintei mănăstiri... de la Rumele, Adriano, de la Arghirocastro, au arătat zapise amândoi,... scriind pre niște locuri de casă și de dughene ce au amândoao... pre Ulița Mari, lângă Podul Vechiu, denainte Tri Sfetilor. S-au jăluit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de Suceavă”, la 16 octombrie 1775: “Eu, Ananii ce-am fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voevod, mărturisesc... că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții ungurești, vrând... ca să-și facă... dughenile... cele arsă... egumenul Tre Sfetitilor, puindu-să împotrivă ca să nu-i lase să-și facă dugheni pe undi fusăsă... cerând ca să fii uliți peste zidul mănăstirii și peste locul părinților”. --Aici este vorba de vechea dispută pentru trecătoarea dintre cele două biserici. Și unde
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să te sâcâi puțin, pentru că îmi place să te văd cum te aprinzi. Hai să vedem ce s-a mai petrecut și ce s-a mai vândut sau cumpărat pe această uliță. --Om merge, dar întâi ascultă ce zice un egumen martor la o “tocmală” din 16 decembrie 1668 (7177): “În târg în Ieși, pe Podul Vechiu” unde a fost de față și “Popa Cozlea, egumen de Aron Vodă”, care glăsuiește mai departe, egumenul “nimeriiu la această tocmală și văzând plata
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai vândut sau cumpărat pe această uliță. --Om merge, dar întâi ascultă ce zice un egumen martor la o “tocmală” din 16 decembrie 1668 (7177): “În târg în Ieși, pe Podul Vechiu” unde a fost de față și “Popa Cozlea, egumen de Aron Vodă”, care glăsuiește mai departe, egumenul “nimeriiu la această tocmală și văzând plata deplin am pus pecetea; fiind bătrân nu pot scri eu, ce-au scris uricariu;...” --Oare trebușoara asta n-o fi semănând cu știința de carte
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
merge, dar întâi ascultă ce zice un egumen martor la o “tocmală” din 16 decembrie 1668 (7177): “În târg în Ieși, pe Podul Vechiu” unde a fost de față și “Popa Cozlea, egumen de Aron Vodă”, care glăsuiește mai departe, egumenul “nimeriiu la această tocmală și văzând plata deplin am pus pecetea; fiind bătrân nu pot scri eu, ce-au scris uricariu;...” --Oare trebușoara asta n-o fi semănând cu știința de carte dovedită de <nitrăpolit Gorghi>, cel care la <Ai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vii... --Una vorbim și alta ne înțelegem. --Nu prea te duce mintea, prietene. Nu știi cum îi limba pe care o vorbim? Poți spune una și înțelegi zece... Tu iei înțelesul care îți convine... --Adineauri nu încăpeai de popa Cozlea, egumenul de la mănăstirea Aroneanu. Acum uite că la 8 februarie 1676 (7184) găsim la aceeași mănăstire pe egumenul Cozma, care împreună cu soborul spune: “Scriem și mărturisim cu cestu zapis al nostru” precum “ne-am tocmit cu părintele egumen... de la Svânta mănăstire
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
limba pe care o vorbim? Poți spune una și înțelegi zece... Tu iei înțelesul care îți convine... --Adineauri nu încăpeai de popa Cozlea, egumenul de la mănăstirea Aroneanu. Acum uite că la 8 februarie 1676 (7184) găsim la aceeași mănăstire pe egumenul Cozma, care împreună cu soborul spune: “Scriem și mărturisim cu cestu zapis al nostru” precum “ne-am tocmit cu părintele egumen... de la Svânta mănăstire de la Dealul Mare (Hadâmbul n.n) de-am făcut schimbătură”. --Ce “schimbătură” puteau face două mănăstiri din afara
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de popa Cozlea, egumenul de la mănăstirea Aroneanu. Acum uite că la 8 februarie 1676 (7184) găsim la aceeași mănăstire pe egumenul Cozma, care împreună cu soborul spune: “Scriem și mărturisim cu cestu zapis al nostru” precum “ne-am tocmit cu părintele egumen... de la Svânta mănăstire de la Dealul Mare (Hadâmbul n.n) de-am făcut schimbătură”. --Ce “schimbătură” puteau face două mănăstiri din afara Iașilor? --Aronenii le-au dat celor de la Dealul Mare “Un loc de dughene ce iaste pe Podul Vechiu lângă Arcărie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dreptate, că nu-i supărare. Ei? --Apoi este vorba de un zapis făcut de Mihălache cofetar și nevasta lui, Măriuța, la 13 iunie 1749 (7257), în care cei doi spun: “Dat-am zapisul nostru la mâna sfinții sale chir Gavriil egumenul de Trii Sfetitele... că, făcând eu 2 dughene cu pivniță de lemn pe locul mănăstirii ci iaste... pe Podul Vechiu, cu zapis de tocmală ca să dau chirie locului pe tot anul câte cinci ocă de ceară; și trecând la mijloc
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]