458 matches
-
Ankara, care a încetat să mai recunoască autoritatea administrației otomane din Constantinopol, care avea să fie silit pe 10 august 1920 să semneze Tratatul de la Sèvres. Prin acest act, Imperiul Otoman ceda în mod oficial către Grecia teritoriile pe care elenii le ocupaseră deja. Italia a fost profund nemulțumită de pierderea teritoriilor care îi fuseseră promise și și-a schimbat poziția politică, manifestând o tot mai mare simpatie față de cauza naționaliștilor turci. Franța a acceptat la scurtă vreme la un armistițiu
Ocuparea Smirnei () [Corola-website/Science/327070_a_328399]
-
afirmă că grecii aveau nu doar o majoritate relativă, ci una absolută în regiunea amintită. Sursele otomane contestă majoritatea relativă sau absolută a grecilor și susțin că populația creștină din İzmir era net minoritarăi. În schimb, sursele grecești susțin că elenii formau majoritatea absolută în zonă. Alte surse indică faptul că înainte de război doar grecii numărau 130.000 de oameni și exclud din numărătoarea celor 250.000 de locuitori pe armenii creștini. Elitele conducătoare din Imperiul Otoman numeau deseori orașul „Gavur
Ocuparea Smirnei () [Corola-website/Science/327070_a_328399]
-
repurtat o importantă victorie navală asupra flotei persane lângă Micale, în Ionia. Conflictul dintre greci și perși n-a luat sfârșit decât prin victoria lui Alexandru cel Mare (336-323 î.Hr.) asupra lui Darius III Codommanos și cucerirea Imperiului Ahemenid de către eleni. Adânc stânjenite în procesul dezvoltării lor economice și politice, prin prezența tiranilor locali, susținuți de perși, suportând cu greu statutul de a fi integrate într-o satrapie persană cetățile ionice se aflau în pragul unor măsuri importante. Conștiința necesității unei
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
fi fost Grecia centrală, Macedonia, Tracia, Anatolia apuseană, insulele mici ale Mării Egee, Creta, Cipru, și chiar a capitalei imperiului, Constantinopol, ceea ce ar fi pus în primejdie existența imperiului. Nu în ultimul rând, grecii erau de o importanță foarte mare pentru imperiu, elenii având majoritatea vaselor comerciale și ocupând poziții dominante în comerț. La nivel personal, sultanul Mahmud al II-lea a considerat revolta grecilor drept o trădare monstruoasă a unei națiuni cucerite pe care Poarta o tratase foarte bine. Sultanul și-a
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
Itea (Focida), scufundând 9 canoniere otomane. Problema lui Codrington ținea de faptul că acești ofieri britanici acționau pe cont propriu, ignorând de cele mai multe ori ordinele guvernului provizoriu grec. Codrington a adresat un ordin direct comandanților britanici aflați în subordinea guvernului elen și le-a certu să înceteze de îndată acțiunile militare, dar puțini au fost cei care s-au supus. Ibrahim a constatat că protestele adresate lui Codrington erau în zadar și a decis să acționeze. Pe 1 octombrie, el a
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
francezi de la bordul vaselor egiptene i-a privat pe otomani de sprijinul unor ofițeri experimentați. Cele mai periculoase arme ale otomanilor împotriva aliaților erau vasele incendiare. Acestea, numite și „vasele de linie ale săracilor”, își dovediseră valoarea în timpul atacurilor revoluționarilor eleni împotriva otomanilor, care au învățat lecția dură predată de greci. Vasele incendiare fuseseră plasate de otomani pe flancurile formațiiei lor navale și ar fi putut, dacă ar fi fost folosite în mod corespunzător, să distrugă flota aliată concentrată într-un
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
semnării de către Bulgaria a acordului de joint-venture la South Stream, conducta ar fi trebuit să urmeze traseul Bulgaria - Șerbia - Ungaria - Slovenia și nordul Italiei, cu potențiale ramificații în Grecia, Croația, Muntenegru și Macedonia. Pe de altă parte, Gazprom deja furnizează elenilor aproximativ 80% din gazele utilizate la nivel de țară, iar alegerea privatizării cu Gazprom poate aduce în discuție ieftiniri ale gazelor livrate de ruși. În timp ce companiile rusești încearcă să-și extindă portofoliile în sectorul energetic, Grecia derulează un program de
Conducta gazelor azere blocată de creditorii internaționali by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/51473_a_52798]
-
gazoduct, denumit TANAP, că varianta Nabucco pe teritoriul Turciei. Că o continuare a TANAP, în februarie 2012, consorțiul Shah Deniz din Azerbaidjan a anunțat proiectul TAP, ca fiind conducta care va transporta gazele naturale ajunse în Grecia spre Europa. Dacă elenii vor ceda și DEPA Gazprom-ului, azerii se vor afilia South Stream, pentru că fără permisiunea Greciei de tranzitare, proiectul TAP se blochează.
Conducta gazelor azere blocată de creditorii internaționali by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/51473_a_52798]
-
în Grecia și îl va lua înapoi. Olympiakos, care este o prezență constantă în Champions League în ultimii ani, i-a pus pe masă lui Tătărușanu un contract de 500.000 de euro pe an. Acesta va putea semna cu elenii de la 1 ianuarie, dat fiind că intră în ultimele șase luni de contract cu Steaua, dar va ajunge în Grecia abia la finalul sezonului.
Steaua îl pierde gratis pe Tătărușanu. Unde pleacă portarul naționalei by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74539_a_75864]
-
a înțelege credința ca pe un adevăr dincolo de îndoială, a dobândi puterea ei și în a primi și a mărturisi tot ceea ce învață Biserica despre Dumnezeu Cel veșnic viu și credința în El. Definiția credinței „Credința, pe care o hulesc elenii, socotind-o deșartă și barbară, este acceptare de bunăvoie, este consimțământ al cinstirii de Dumnezeu, este încredințare a celor nădăjduite, dovedire a lucrurilor nevăzute, după cum spune dumnezeiescul apostol, că mai ales prin aceasta au primit mărturie cei de demult (Evr
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vol. IX, p. 497) Temelia credinței „Nu trebuie hulită credința; nu trebuie spus că este ceva comun, ceva ușor, ceva popular și încă ceva din cele întâmplătoare. Dacă credința (creștină - n.n.) ar fi fost o născocire omenească, așa cum au presupus elenii, s-ar fi stins; dar așa ea crește și nu este loc de pe pământ unde să nu fie. O spun, deci: credința, fie că este întemeiată pe dragoste, fie că e întemeiată pe frică, așa cum spun cei care ne hulesc
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
20) Credința dreaptă „Închinarea la idoli se hrănește cu păcatele oamenilor; credința cea adevărată, însă, întocmai ca albina care nu murdărește nimic din cele peste care se așază, se bucură numai de mântuirea oamenilor”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. I, 6.2., în PSB, vol. 4, p. 73) „Dovada că adevărul este la noi este faptul că Însuși Fiul lui Dumnezeu ne-a învățat adevărul. Dacă la baza oricărei cercetări se găsesc aceste elemente generale: persoana și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
1, p. 420) „Credința în Dumnezeu, care face, atât cât e cu putință, pe om asemenea cu Dumnezeu, ia pe Dumnezeu ca dascăl potrivit, singurul Care poate face ca omul să semene cu Dumnezeu”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. IX, 86.2, în PSB, vol. 4, p. 139) „... Credința, de care avem nevoie în tot timpul; în vreme de pace, în vreme de război și în orice alt moment din viață. După cât se pare, spune Platon, credința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ceva, dar nu-i capabilă de contemplație. Deci numai prin credință se poate ajunge la cauza primară a universului. Orice știință are ca sarcină învățătura; iar învățătura rezultă din cunoștințele anterioare. Cauza primară a universului nu era cunoscută mai înainte de eleni; n-o cunoștea nici Tales, care știa ca primă cauză apa, și nici ceilalți fizicieni, care au venit după el. Anaxagora, e drept, este cel dintâi care a pus mintea mai presus de lucruri; dar nici el n-a sesizat
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cuv. 15, cap. 1, în Filocalia..., vol. XII, p. 113) Folosul credinței „Credeți și primiți ca plată mântuirea! (...) Cel care caută pe Dumnezeu lucrează la propria sa mântuire. Ai găsit pe Dumnezeu, ai viață!”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. X, 106.5., în PSB, vol. 4, p. 150151) „Dacă crezi în Dumnezeu, El îți împărtășește din tăria și puterea Sa, îți dă împărăția Sa, pentru ca supus Împăratului împăraților (Apoc. 19, 16) să moștenești Împărăția cerurilor (I Pt.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
la început. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Fericiri, Cuvântul I, P.G., XLIV, col. 1197 BC); Cuvântul lui Dumnezeu S-a făcut om, ca și tu să afli de la om, că omul poate ajunge Dumnezeu. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni, cartea I, 8, 4, col. PSB., vol. 4, p. 75); Întruparea Mântuitorului s-a făcut cu scopul mântuirii lumii, eliberării neamului omenesc și purtării noastre de grijă. (Asterie al Amasiei, Cuvânt de laudă la Sfântul Ștefan cel dintâi mucenic, P.G.
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
ap. 35 țel. 435089 6296 ȘTEFAN E. TITI (n. 1969) Galați, str. Oltului nr. 5 bl. F10 ap. 16 țel. 317321 093285211 11896 STRUGARU MARIA (n. 1938) Galați, Traian, nr. 6, bl. W11, ap. 23 țel. 464423 21758 SUSNEA IOANA ELENI (n. 1974) Galați, str. Mioriței nr. 2 bl. B12 ap. 23 țel. 499737 20331 TECUTA C. TUDORACHE (n. 1927) Galați, Str. Alex. Cernat, nr. 159 țel. 472239 12008 ȚURCANU P. IONICĂ (n. 1948) Galați, Al. cel Bun 62 țel. 464260
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
și-au luat pozițiile pentru cadril! Uitați-vă la ei, ce cupluri minunate s-au găsit! Zâna mironosiță cu fierarul din burta pământului; ielele cu impiegații; rapandula cu scamatorul; tigrul scafandru cu Evdochia; pictorul italian renascentist cu doamna cu drujba; elenii cu Elenele; autorul cu chițibușa; doctorul de ape cu tânăra înfofolită în foițe de țiplă; Moș Crăciun cu terorista irlandeză; grămatica cu cacofonul... priviți și minunați-vă, ce atent dansează, ce ținute abile au, cum le zboară picioarele zglobii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ce l-a ajuns. Compus din lutul comun din care sânt plăzmuite ființele cele mai ordinare, împins de noroc mai sus decât merita, această ființă stranie se muncește perpetuu să armonizeze vulgaritatea sa cu norocul neașteptat care l-a năpădit. Elenii, cu admirabila lor delicatețe de sentimente și cu geniul lor poetic, au personificat pe acest parvenit al soartii într-o admirabilă alegorie mitologică, care a străbătut veacurile și a ajuns până la moderni. Este Midas, care, sub splendorile coroanii regești, nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Midas are urechi de asin! - Și astfel ajunge ca toată lumea să cunoască acest secret și toți să recunoască, sub strălucirea coroanii, figura vulgară a parvenitului. - De câte ori în societate întîlnim figura lui Midas, fără de a ni aminti alegoria mitologică a vechilor eleni! Aceste reflecțiuni ne-au venit natural în minte citind ziarul "Timpul" din 23 noiemvrie curent, în care se află publicată o curioasă scrisoare a d-lui V. Conta, ministru de culte, către amicul său Gheorghe Panu, primprocuror la tribunalul de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
recuză pe oricine nu-i de-al lor. Departe de imaginea simplificată și excesiv de optimistă a unui grec cosmopolit, cetățean al lumii, tolerant, democrat - democrația greacă cuprinde mai puțin de o zecime din populație: cetățeni îcu excepția femeilor), străini, venetici... -, elenii nu-s altceva decât niște naționaliști la scară mai mică. De aici și scandalul apariției unui Antiphon în plin secolul lui Pericle! Fidel logicii sale bazate pe opoziția natură-cultură, Antiphon face apel la bunul-simț și subliniază că diferențele stabilite între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
-se de datorie. • „Kle∂w, efhmer∂j hmerˇsia politikˇ kai emporikˇ“ („Klio, ziar cotidian politic și comercial“), București, 1898. • Precum „O Z◊furoj tou Istrou. Efhmerij politikˇ, emporikˇ kai filologikˇn“ („Zefirul Istrului. Ziar politic, comercial și literar“) București, 1841-1842. • Precum „Elenul“. • „MaimoÚ, fÚllÒn saturikÒn ebdomada∂on“ („Maimuța. Foaie satirică săptămânală“), Brăila, 1895. românești, cât și cele ale Greciei, redacțiile ziarelor încercând să vină în întâmpinarea așteptărilor publicului cititor, care era legat de Grecia, patria natală și afectivă, dar și de spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Platon”{\cîte 85}. Clement Alexandrinul amintește și el despre scopul filosofiei în viziune platoniciana: „Platon a spus că scopul filosofiei este asemănarea cu Dumnezeu”{\cîte 86}. Tot acest scriitor bisericesc acorda meritul filosofiei de a-i fi condus pe eleni la Hristos, așa cum Legea Veche i-a condus pe evrei: „Înainte de venirea Domnului, filosofia a fost necesară elenilor spre a-i conduce la dreptate; acum, însă, este folositoare pentru a ne conduce pe noi la evlavie. Filosofia este o pregătire
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
1997, p. 119-121.} {\footnote 86 Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. XIV, 95.1., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în col. cît., vol. 5, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1982, p. 364.} au elenii, cât și pe cele ale noastre. Dumnezeu este cauza tuturor bunătăților; a unora direct, cum este Vechiul și Noul Testament, a altora indirect, cum este filosofia. Dar poate că și filosofia a fost dată direct elenilor atunci, înainte de a-i chema
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
București, 1982, p. 364.} au elenii, cât și pe cele ale noastre. Dumnezeu este cauza tuturor bunătăților; a unora direct, cum este Vechiul și Noul Testament, a altora indirect, cum este filosofia. Dar poate că și filosofia a fost dată direct elenilor atunci, înainte de a-i chema pe eleni, pentru că filosofia a condus pe eleni la Hristos, așa cum legea i-a condus pe evrei. Deci filosofia pregătește mai dinainte, conducând pe cel ce este desăvârșit de Hristos. La fel spune și Solomon
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]