492 matches
-
evoluție, a reprezentării 3D, la diversele versiuni ale sale. 2D. Inițial (pe la 1982) AutoCAD-ul a pornit ca un instrument de desen 2D. Pe parcursul evoluției, au început să apară primele elemente 3D: - entitățile puteau fi create/mutate la o anumită elevație, rămânând paralele cu planul XY; - a devenit posibilă atașarea unei grosimithickness - în directia z; - au apărut entități cu lățime: Trace, înlocuită curând de polilinie - Pline; acestea aveau încă o dimensiune în planul în care erau desenate, suportând thickness și elevație
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Antonela Burciu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92825]
-
elevație, rămânând paralele cu planul XY; - a devenit posibilă atașarea unei grosimithickness - în directia z; - au apărut entități cu lățime: Trace, înlocuită curând de polilinie - Pline; acestea aveau încă o dimensiune în planul în care erau desenate, suportând thickness și elevație. Wireframe. Prima versiune de AutoCAD care a conținut elemente de 3D a fost Release 10 (și care a fost și prima "emanație" postrevoluționară cu care am putut lua contact). Aceasta a fost practic prima versiune care a suportat modul wireframe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Antonela Burciu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92825]
-
a Dumnezeu” (Biserica de frig). În sine, dorul de absolut este un motiv romantic. Aici el capătă însă, ca anterior la Arghezi, accent modern prin violența formulărilor, o violență ce frizează uneori agresivitatea. În general, starea cea mai propice marilor elevații lirice e, în opera lui P., frenezia. Dintre marii moderni, Arthur Rimbaud este poetul cu care autorul Fântânii somnambule are cele mai substanțiale afinități și chiar metafora titulară e o replică la Corabia beată. În Rimbaud își are una din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Antichității dublat de un doctrinar revoluționar, de talia lui Moise și Buddha. Pitagorismul n-a rezistat, ca religie paideutică, decât vreo câteva secole și nu s-a răspândit precum creștinismul. Dar întemeietorul și doctrina sa dispuneau de virtuțile necesare unei elevații științifice și mistice poate chiar superioare celor menționate. Pitagora a fost, într-adevăr, asemănat cu Iisus de către biografii târzii. Era un bărbat cuceritor și misterios care uimea laicii prin hlamida albă de lână, vegetarianismul sever, enciclopedism și maiestatea pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestuia ca și când leadership-ul reformei curriculare naționale ar preda el însuși disciplinele școlare științifice și artistice în școli, și nu educatorii din acele școli. A doua formă de fantazare teoretică constă în „înălțarea” (upward) discursului despre domeniul concret-practic al curriculumului: o „elevație” obținută prin exploatarea aspectelor exotice și/sau „la modă” (exotic and fashionable in the curriculum). Este cazul diverselor clasificări ciudate și rebotezări fanteziste ale disciplinelor școlare precum „sinoetica”, „sinoptica” (Philip Phenix), „exelimologia”, „zetetica” (J.T. Tykociner) ș.a. Ele sunt luate în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Maiorescu, am putea spune că Schwab se referă la „oratori, retori și limbuți”. Dar Schwab precizează că acești limbuți ai curriculumului modern sunt mulți și consumă multă hârtie, producând o literatură curriculară bogată, dar total nefolositoare. A cincea formă de „elevație teoretică” este una insidioasă - ea ilustrează zicala franțuzească La même Janette, autrement coifée. Este vorba despre discursuri care prezervă sau repetă cunoștințe și teorii familiare, banale sau de mult știute într-un limbaj nou, „modern”. Autorii pretind că scot la
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
asupra perspectivelor 221. Ignoranța nu este o simplă „lipsă de cunoștințe”. A nu studia limbile clasice nu înseamnă doar a nu cunoaște latina și greaca veche; înseamnă a nu putea aprecia valorile clasicismului, cu marile sale modele morale și cu elevațiile civilizației greco-romane. Mai mult, null curriculum este întotdeauna însoțit de prejudecata că tot ceea ce nu se predă (nefiind specificat în written curriculum) nu merită să fie învățat. Ignoranța dă întotdeauna naștere disprețului față de ceea ce este ignorat. O zicală românească susține
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aici, deja, premisele in-acțiunii care o va face pe Lenora de nerecunoscut, înfășurînd-o timpuriu în hainele morții. Spațiul se strînge în jurul ei, cantonînd-o treptat la o existență de celulă. I se refuză, pe rînd, fiindcă o "umilesc" prin diversitate și elevație, încăperile muzeului ("decorul palatului aceluia plin de forme ostile de artă, de forme de trup și de amor care o umileau, pentru că nu le înțelegea și nu-i semănau"), ale spitalului ("sălile cu paturi albe, cu instrumente ciudate și miros
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
să nu mă frâng lovind! Să nu alunec din mâna Ta!105. Acest "detaliu" biografic explică atitudinea pe care o dovedește scriitorul față de realitatea cutremurătoare și dezumanizantă a lagărelor, experiență pe care a înțeles-o ca pe o șansă de elevație spirituală. Din punct de vedere artistic, Soljenițîn a câștigat responsabilitatea și rostul actului de a scrie: "mi-am asumat destinul: să scriu numai pentru ca să nu se uite nimic, pentru ca urmașii să ia cunoștință cândva de toate câte au fost"106
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
În acest roman, Soljenițîn construiește o metaforă specială pentru șarașka, reprezentând-o ca pe o arcă salvatoare. Din această perspectivă, deținuții nu mai sunt niște victime sau, mai bine spus, ei au reușit să transforme detenția într-un prilej de elevație spirituală. Mulți dintre ei au revelații care nu s-ar fi putut produce în libertate, așa cum se întâmplă cu inginerul Potapov, care fusese atât de devotat profesiei și incapabil să vadă altceva în afara proiectelor care îl subjugau, cum a fost
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
toate deosebirile sunt în avantajul iobăgiei. Meditațiile scriitorului despre influența morală a condițiilor de lagăr asupra oamenilor închiși acolo alcătuiesc partea a patra a cărții ("Sufletul și sârma ghimpată"). La întrebarea ce vizează transformarea prin care trec oamenii în detenție ("elevație sau depravare?"), Soljenițîn afirmă că această transformare este strâns legată de apropierea omului de Dumnezeu și de predispoziția lui, care se putea manifesta și în libertate, dar pe care lagărul o scoate la lumină. Partea a cincea, "Ocna", reia problema
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ideii centrale virtuțile unei meditații, un răgaz în vederea luptei apropiate. Clădit în formă de rondo mic (cu o singură temă) care, revenind în mai multe rânduri, este despărțit de cuplete mereu noi, Andantele transpune pe auditor în sfera unei înalte elevații spirituale. Partea a doua a romanului, respectiv volumul I, reprezintă o pregătire și o motivare a răscoalei. Atmosfera voit plată a primului volum, spartă din când în când de semnale de alarmă, prevestiri de furtuni ce aveau să izbucnească în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
credem că acum ne putem orienta ceva mai bine în căutarea unor valențe literare și implicit culturale acestor scrieri de factură spirituală și mistică. Luând drept exemplu paradigmatic cartea Exercițiilor, descoperim că scriitura ignațiană nu oferă atât un ansamblu de elevații, cât mai degrabă un itinerariu spiritual personal transformat ulterior în călăuză în virtutea experiențelor trăite; ea se vrea un fel de „îndrumar” care solicită în mod permanent drept interlocutori pe îndrumător și pe exercitant. Această scriitură, născută mai întâi dintr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ivesc în literatură pentru a sublinia aberațiile idolatriei și pentru a dezvălui trăirea religioasă a păgânilor, dar și dezgustul minților alese care au atins pragurile adevărului, însă, oscilante între atâtea incertitudini datorită necunoașterii Revelației? Ce ocazii de confruntări strălucite între elevațiile poetice ale geniilor și superioritatea gândirii, a conceptului și chiar a formei biblice! Ce izvor de considerații apologetice este Istoria dacă e prezentată în unitatea ei în jurul centrului său, Isus Cristos! Dar de ce tinerii noștri trebuie să ignore infamiile religioase
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
universul însuși" [...] se propune ca "semn" și figură sacrală, ca "primă hierofanie", ar putea fi considerat cel mai reprezentativ poet român". Eseurile Luciei Cifor propun analize și sugestii de interpretare sitilistică menite a ilumina prin evidența construcțiilor lexicale la Eminescu, elevația unui discurs liric inovator prin excelență. MEȘTEȘUGUL POTRIVIRII CUVINTELOR (G. I. Tohăneanu) Unul dintre cei mai statornici cercetători ai lexicului eminescian, profesorul timișorean Gheorghe I. Tohăneanu a întreținut în România literară, o lungă perioadă de timp, un atrăgător foileton de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
au referit cu osebire la tematica acestora, la ideile dezvoltate de autor, luând în discuție problematica dezbătută, acordând însă insuficientă atenție stilului și limbii gazetarului Eminescu. Deși aceasta a fost remarcată, încă de la început, dar numai ca distincție profesională în elevație, față de condiția de joasă altitudine lexicală (mai ales), de exprimare, în care se consumau polemicile mărunte ale majorității atacurilor la baionetă din revuistica vremii. Abia recent, stilul gazetarului Eminescu a fost luat cu mai mult temei în discuție analitică, odată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
asemenea predilecție a lui pentru fiicele neamului ales, cu capacitățile lor milenare de pasiune pură, de devotamente totale și de deciziuni eroice, cu excepțio nalele lor aptitudini fizice, spirituale și de imaginație În dra goste și cu posibilitățile lor de elevație transcendentală pe scara ierarhizată a senzualității omenești, această predilecție este nu numai explicabilă, dar și firească și În ordinea superioară a naturii. Ea depășește stupidele, sălbaticele și anacronicele considerații rasiale. Iar apropierea și intimitatea tulburătoare a mării - cu gla surile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pusese În uimire pe contemporani - se datora fie unei desconsiderări a tragicelor evidențe, fie unei pudori scuzabile În fața jalnicelor pers pective, fie unor simple și tacite conveniențe; mai rar, mult mai rar, Înseși capacităților și virtuților noastre amoroase și de elevație deasupra contingențelor. La fel, aproximativ, ca În căsnicie, unde Însă dragostea nu e de rigoare. De obicei, dragostea tânjește și moare, cu precădere, la par tenerul cel mai posedat dintru Început, spune La Bruyșre. Alteori, se trezesc amândoi deodată că
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Julien Benda ș.a. Într-o a doua secțiune sunt strânse Note de drum din Bruxelles, oraș revăzut la un interval de treizeci de ani, din Istanbul, Bagdad, Veneția, Bruges etc. Cartea prieteniei așază în centrul unei discuții de o incontestabilă elevație conceptul de amiciție, perceput în ireductibilă opoziție cu aspectele întunecate ale politicii din anii premergători celui de-al doilea război mondial. Însemnările din Castele în Spania (1946) revin la metoda încercată cu succes în Pe marginea epopeei, punând laolaltă într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
amplu” și „elevat”. I-am numărat pe fiecare, de cel puțin zece ori, în cuvîntul lui Petru Enășoae la ultima plenară: nemulțumit de ceea ce e, el cerea „o autentică viziune strategică nouă”, „o amplă competitivitate”, „demersuri spirituale de o intensă elevație” etc. La încheierea lucrărilor, s-a hotărît să se trimită o telegramă Tovarășului. Ascultînd-o, am avut „revelația” metodei celei mai lesnicioase, mai puțin personale de a o alcătui: stima va fi întotdeauna înaltă sau profundă, programul de acțiune - strălucit, activitatea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
felul; nu cruță nici strădanii, nici cheltuieli pentru a-și face curtea plăcută și strălucitoare. În sfârșit, Doamna ducesă du Maine este astfel făcută încât să poți spune despre ea, fără să nesocotești adevărul, mult bine și mult rău. Are elevație fără trufie, îi place să cheltuiască fără a fi generoasă, este religioasă fără evlavie, are o foarte bună părere despre sine fără dispreț pentru alții, are multe cunoștințe, dar nu știe nimic cu temei, și toate elanurile prieteniei, fără a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
că o vedeam prevenit în sens defavorabil. Din câte spunea ea, dobândise gustul său, pentru a-i folosi cuvintele, pasiunea libertății, citindu-i pe marii autori ai Antichității. Acolo, în scrierile lor, văzuse ea omenirea ajunsă la un grad de elevație la care a râvnit încă de când era foarte tânără. Cato cel Bătrân era eroul ei preferat, și probabil din respect pentru acest ultim mare reprezentant al libertății romane l-a determinat pe soțul ei să-i adopte asprimea și costumul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
-i transforma pe francezi în greci sau în romani, nu voia cu nici un preț să recunoască absurditatea sistemului ei, pe care îl apăra cu o căldură pe măsura grației sale și, de câte ori această femeie mă uimea prin frumusețea gândurilor și elevația cuvintelor ei, n-o mai puteam recunoaște pe cea care, cum mărturisea chiar ea, frecventa tribunele iacobinilor și se mânjea în tina societăților frățești. Separați-o pe Doamna Roland de Revoluție, ea nu mai pare a fi aceeași. Nimeni nu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mai mult, a te lăuda că nu aparții decât țării, de a fi omul actelor și nu omul indivizilor, toate acestea nu sunt decât înfumurarea unui egoism nu tocmai în largul său, care se căznește să-și ascundă lipsa de elevație sub înălțimea cuvintelor. Se numără astăzi, printre noi, destule caractere la fel de imparțiale, mulți cetățeni credincioși doar pământului: totuși, pentru ca să existe măreție în a îmbătrâni ca pustnicul din ruinele Colosseumului, trebuie să le păzești cu o cruce; Domnul de Talleyrand și-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
acțiunii le trebuie iluzii analoge. Mai ales cei care aduc marile înnoiri au nevoie să fie susținuți de un anumit entuziasm. Entuziasmul Domnului de La Fayette era un foc de nestins. Era inteligent, dar în inteligența lui se afla mai multă elevație decât forță, mai multă delicatețe ingenioasă decât pătrundere energică. Înclinat să conceapă lucrurile sistematic și să se comporte deopotrivă, el nu avea acea rațiune ieșită din comun, rațiune care poate nu s-a întâlnit niciodată în deplinătatea ei, aceea care
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]