314 matches
-
Arpagic 0,05* 0,02*(p) 0,05* 0,05*(p) 0,05 0,05* 0,02*(p) Frunze de pătrunjel 0,05* 0,02*(p) 0,05* 0,05*(p) 0,05 0,05* 0,02*(p) Frunze de ��elina 0,05* 0,02*(p) 0,05* 0,05*(p) 0,05 0,05* 0,02*(p) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Altele 0,05* 0,02*(p) 0,05* 0,05*(p) 0,05 0,05* 0,02*(p) (VI) PĂSTĂIOASE (proaspete) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���───────────────────────────────────────────── Fasole (cu
ORDIN nr. 173 din 13 martie 2006 (*actualizat*) privind stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide în şi pe fructe, legume, cereale şi alte produse de origine vegetală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251907_a_253236]
-
Doamnei este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Balta Doamnei (reședința), Bâra, Curcubeu și Lacu Turcului. Denumirea localității provine de la doamna lui Matei Basarab, în urma luptelor acestuia cu domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, de pe apa Nenișorului. Doamna Elina avea aici bălți și heleșteie cu pește, localitatea numindu-se inițial "Curcubeu Doamnei". Marele Dicționar Geografic al Romîniei consemnează însă altă origine, în legătură cu doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul, care și ea ar fi fost proprietară a moșiei. Comuna Balta
Comuna Balta Doamnei, Prahova () [Corola-website/Science/301640_a_302969]
-
nord a Latiumului și părți din Umbria), incepand cu 1000-900 î.Hr. până în sec. I d.Hr., înaintea întemeierii Republicii Române. Originea etruscilor a stârnit numeroase controverse, cuvantul "etrusc" provenind din: Trusci, Etruri sau , după cum îi numeau românii, si Tyrsanoi în limba elina. Endonimul etruscilor era Razenna sau Razna. Există două teorii privind originea etruscilor în Italia: una a imigrării, cealtaltă a autohtoniei. Potrivit lui Herodot, etruscii au provenit din regiunea anatoliană Lidia(Lydia) și de pe unele insule din Marea Egee (îndeosebi Lemnos), iar Dionis
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
timp de secole principalii furnizori de obiecte de fier în zona Mediteranei (export către Grecia, Fenicia, Cartagina etc.). Organizarea în orașe-stat pare să fi început în sec. al VIII-lea î.Hr.: "Aritim" (lat. Arretium; it. Arezzo), "Cisra" (Caere Vetus; pe elina: Agylla; Cerveteri), "Clevsi" (Clusium; Chiusi), "Curtun" (Cortona), "Perusna" (Perugia), "Fufluna" sau "Pupluna" (Populonia), Veii, "Tarchna" (Tarquinii; Tarquinia-Corneto, cu celebrele morminte pictate), "Vetluna" (Vetulonia), "Felathri" (Volaterrae; Volterra), "Velzna" (Volsinii; Bolsena) și "Velch" (Volcii; Vulci), precum și orașele actuale Mantua și Bologna sau
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
1211-1217, 1963) Conform pisaniei, printre puținele elemente din secolulul al XVII-lea care s-au mai păstrat, manăstirea de maici având hramul Sf. prooroc Ilie a fost clădită din temelii între anii 1645-1646 iar ctitorii sunt domnitorul împreună cu doamna sa Elina. La 9 aprilie 1646 era gata, așa cum rezultă dintr-un act în care este i se confirmă primele donații, ale domnului însuși (interesant este formularea în care se spune că pământul este dat de strămoșii domnului ceea ce ar putea induce
Mănăstirea Doicești () [Corola-website/Science/298861_a_300190]
-
la Universitatea din București, absolvind Facultatea de Drept în 1937 și Facultatea de Litere și Filozofie în (1939). Vreme de patru luni, între martie și iunie 1941, urmează în Germania, la Universitatea din Breslau (azi Wroclaw), cursuri și seminarii de elină, latină și germană. În septembrie 1941 este doctorand al lui Martin Heidegger, înscris la "Philosophisches Seminar" (Facultatea de Filozofie) al Universității Albert-Ludwig din Freiburg. Împreună cu Walter Biemel, originar din Brașov, face prima traducere în limba română a unui text heideggerian
Alexandru Dragomir () [Corola-website/Science/297895_a_299224]
-
1920, București) a fost un istoric, om politic, membru de onoare al Academiei Române. Părinții săi au angajat în mod special dascăli străini, pentru învățământul primar particular, care au pus bază pe însușirea mai multor limbi străine precum franceza, germana, latina, elina și evident slavona, care era și limba de cult a ortodoxismului din Principatele Române. Nu se cunoaște unde a efectuat pregătirea școlară preuniversitară, dar este de presupus că a urmat atât studii de agricultură cât și de drept. A fost
Dimitrie C. Sturdza-Scheianu () [Corola-website/Science/307165_a_308494]
-
a se referi la limba protogreacă, în timp ce alții îl foloseau pentru a se referi la orice formă autohtonă de vorbire grecească diferită de limba literară. Când "Koine" a devenit, treptat, o limbă literară, unii oameni o clasau în două forme: "elină" (greacă) ca formă literară postclasică, și "Koine" (comună), ca formă populară de vorbire. Alții au ales să se refere la "Koine" ca la "dialectul alexandrin" (), însemnând "dialectul Alexandriei" (un termen folosit des de clasiciștii moderni). Rădăcina lingvistică a dialectului grecesc
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
Pe drumurile Orientului”, 23 noiembrie. - „Pavilionul național al României la Expoziția din New York”, 13 decembrie. 1939 - „Impresii din America”, 21 iulie. - «Bucarest» (limba franceză), 24 august. - „Afirmarea românească peste ocean”, 31 august. 1940 - „Pe marginea pădurii getice”, 21 martie. - „Orașe eline și sate getice”, 30 mai. Articole biografice
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
1588), mănăstirea a fost reclădită de boierul Radu Șerban, folosind ruinele rămase de la vechea mănăstire, în special zidul de incintă. În biserica, cu hramul Sf. Nicolae, va comanda ca zidul de la intrarea în pronaos să fie zugrăvit împreună cu soția sa Elina, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. În 1609, după ce a devenit domn al Țării Românești, Radu Șerban zugrăvește biserica mănăstirii Comana, punând să se intervină în pictura ce-l reprezenta, prin adăugarea însemnelor domnești. Această pisanie nu s-a păstrat, fiind
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
a fost înmormântat în biserica Sf. Ștefan din Viena. Soțul fiicei sale, Anca, Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, moare în 1627 și este înmormântat în biserica sârbeasca din Raab (azi Györ în Ungaria). În 1640 Anca și sora sa, Elina, vor aduce rămășițele domnești în țară și le vor îngropa la Comana, iar lespedea gropii comune de la Comana este pusă ulterior anului 1640. La 1667 este înmormântat la Comana Drăghici Cantacuzino feciorul Elinei‚ care moare la Constantinopol și e adus
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
Ungaria). În 1640 Anca și sora sa, Elina, vor aduce rămășițele domnești în țară și le vor îngropa la Comana, iar lespedea gropii comune de la Comana este pusă ulterior anului 1640. La 1667 este înmormântat la Comana Drăghici Cantacuzino feciorul Elinei‚ care moare la Constantinopol și e adus în țară de fiul său, Șerban Cantacuzino. Tot aici va fi înmormântat mai apoi și Constantin, fiul spătarului Drăghici, după cum reiese din inscripția pusă pe mormânt la 1699 de Șerban. Prin aceste înmormântări
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
bunicului. Bunicul lui Ștefan a fost Fănuță, de la care își va trage și numele de familie. De altfel, Ștefan se semnează fie „Ștefan "sin" Ioan starostea”, fie „Fănuță "sin" Ioan starostea”. În anii copilăriei va trăi cumpătat și va învăța elina de la dascăli greci. Pe la 1800 scrie prima sa cronică, intitulată „Domnia lui Constantin vodă Hangerliul”. După vârsta de 15 ani Ștefan va pleca de la casa părintească încercată de greutăți și lipsuri, intrând în slujba clucerului jurist Ștefan Conduratul, de la care
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
este un lăcaș de cult ortodox din România care aparține de Arhiepiscopia Râmnicului. Este situată în satul Bistrița (comuna Costești) din județul Vâlcea. Mănăstirea a fost ctitorită de Matei Basarab și soția sa Elina, iar biserica poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Ansamblul monahal a fost declarat monument istoric și inclus pe lista monumentelor arhitectonice de importanța națională având . Din anul 1999 Arhiepiscopia Râmnicului a transformat așezământul în mânăstire de maici, în prezent
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
asistat la ceremonia înmormântării lui Matei Basarab, consemnează că acesta a cerut pe patul de moarte să fie îngropat la Amota, dar urmasul său, Constantin Șerban, dădu ordin să fie înmormântat în exonartexul bisericii voievodale din Târgoviște, lângă soția sa Elina și fiul lor Mateias. Până la urmă, osemintele sale au fost transportate la Arnota, „așa cum și-a dorit-o din viață”, de voievodul Mihnea Radu III, ca urmare a invaziei turco-tătare din 1658, când i s-a profanat mormântul. Frumoasa piatră
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
primei icoane menționează că ea a fost pictată de „Stroe din Târgoviște” în 1644, în timp ce stareț al mănăstirii era Serapion, donator în același timp al icoanei; pe celelalte două se menționează că au fost donate de Matei Basarab și doamna Elina. Similitudinea stilului dintre icoane și pictura murală a dus la concluzia că autorul acesteia a fost același Stroe din Târgoviște, ipoteză avansată de Teodora Voinescu în „Istoria artelor plastice în România”. În orice caz, ansamblul de pictură a fost executat
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
ocrul arhitecturilor și verdele pământului. În ceea ce privește tabloul ctitoricesc, pictorul a respectat tradiția după care voievodul primește învestitura prin mâna lui Dumnezeu, ieșind din norii" Portretele fin cizelate au o expresie spiritualizată și aproape imaterială. Astfel chipurile lui Matei Basarab, Doamnei Elina și «vornicului» Danciu, de o parte, și restul familiei, primele fiind idealizate și fiind opera lui Stroe din Târgoviște în timp ce la celelalte se simte efortul de a realiza asemănarea prin accentuarea trasaturilor. De pildă, atât Preda Brâncoveanu, cât și fiul
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
Frumoasa pisanie, păstrată intactă "in situ", arată că lucrările de construcție au fost terminate în data de 2 mai 1648 pe moșiile și cu cheltuiala marelui vornic Dragomir Dobromirescul, fiul vestitului Dobromir, mare ban al Craiovei și a soției sale Elina, fiica lui Radu, clucerul din Brâncoveni, rudă cu voievodul Matei Basarab. Săpăturile arheologice indică faptul că lăcașul de cult ctitorit de Dragomir vornicul a fost ridicat peste o altă fundație de biserică probabil de lemn, cu absida altarului nedecroșată, aparținând
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
numește acest pămînt? l-au întrebat călătorii. - Nu are nici un nume, a răspuns bătrînul. Mie mi-au plăcut însă tare mult copiii aceștia ai voștri. Voi numi acest loc după numele lor. Pe fecior îl chema Răzanu, iar pe fiică Elina”." 2) Dintr-o altă legendă aflăm despre doi îndrăgostiți Rez și Ina. Erau niște tineri foarte cumsecade, care nu pregetau să le vină în ajutor celor săraci și obidiți de soartă. Oamenii din jur îi iubeau pe acești tineri și
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
persoane considerate de ideologia nazistă a fi „asociale”. Aplicarea acestei concepții ideologice a însemnat (în special în anii războiului, 1939 - 1945) asasinarea în masă, prin diverse metode de exterminare, a peste unsprezece milioane de oameni în genocidul numit holocaust (în elină „ardere completă”, în cadrul unor ceremonii religioase antice de sacrificare). „Postulatul” nazist despre „spațiului vital”, (în germană "Lebensraum"), la care s-a adăugat ideea esențială a nazismului de creare a „Marii Germanii” ("Großdeutschland") din 1938 și a „Marelelui Reich German” ("Großdeutsches
NSDAP () [Corola-website/Science/302094_a_303423]
-
pentru apărare contra cuceririi romane. Situl arheologic Sarmizegetusa este situat în satul Grădiștea Muncelului din județul Hunedoara. Toponimul Sarmizegetusa a apărut în inscripțiile antice și la autorii antici (până în sec. al VII-lea) și în alte variante (cu inscripționare în elină și latină): "Zarmizeghéthousa", "Sarmireg", "Sarmizge", "(colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica) Zarmitz", "Sarmazege", "Sarmizege" etc. Numele ar putea fi unul dacic, dar a fost păstrat doar în variate forme fonetice ale limbilor greacă și latină. După cucerirea Daciei și înglobarea ei
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
al III-lea l-a lăudat pentru că a fost crescut într-o "manieră elenă" și o slăbiciune pentru împăratul Mihail al IV-lea care era complet lipsit de orice fel de educație elenă, în timp ce Ana Comnena afirma că "purtase studiul elinei pe cele mai înalte culmi". De asemenea, comentând asupra orfelinatului fondat de tatăl său, a afirmat că "s-ar putea vedea un latin învățat, și un scit studiind elina, și un roman lucrând cu texte eline, și un elen analfabet
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
fel de educație elenă, în timp ce Ana Comnena afirma că "purtase studiul elinei pe cele mai înalte culmi". De asemenea, comentând asupra orfelinatului fondat de tatăl său, a afirmat că "s-ar putea vedea un latin învățat, și un scit studiind elina, și un roman lucrând cu texte eline, și un elen analfabet vorbind elina corect". În acest caz, s-a ajuns la un punct în care bizantinii erau romani la nivel politic dar greci prin origine. Eustathius din Salonic face o
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
cele mai înalte culmi". De asemenea, comentând asupra orfelinatului fondat de tatăl său, a afirmat că "s-ar putea vedea un latin învățat, și un scit studiind elina, și un roman lucrând cu texte eline, și un elen analfabet vorbind elina corect". În acest caz, s-a ajuns la un punct în care bizantinii erau romani la nivel politic dar greci prin origine. Eustathius din Salonic face o distincție în relatarea sa asupra căderii Constantinopolului în 1204, numindu-i colectiv pe
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
Italiana în Algeri (1991), Le Nozze di Figaro (1992). Dintre cântăreții cu care Ion Marin a dirijat de-a lungul anilor, amintim: Jessye Norman, Cecilia Bartoli, Placido Domingo, Angela Gheorghiu, Margaret Price, Renee Fleming, Cheryl Studer, Samuel Ramey, Dimitri Hvorostovsky, Elina Garanca, Jonas Kaufmann, Ruggero Raimondi, Roberto Alagna, Piotr Beczala, Kathleen Battle, Katia Riciarelli, Waltraud Meier, Peter Seiffert. Producătorii cu care acesta a colaborat includ: Giorgio Strehler, Român Polanski, David Poutney, Jean Pierre Ponnelle, David Hockney, Elijah Moshinsky, Nicolas Joel, Jerome
Ion Marin () [Corola-website/Science/309092_a_310421]