886 matches
-
evoluția profesională a copiilor lor și i-au trimis la dascăli păgâni cunoscuți ori la școli filozofice păgâne[70]. Clement Alexandrinul menționează în textele lui că numai cei neînvățați și cărora le este frică de „sperietori” se tem de filozofia Elinilor, deoarece ei sunt inferiori în credință și cunoaștere[71]. Această filozofie clasică are și rătăcire și mituri, dar de la acestea elevii vor aprecia, conform legilor antitezei, înălțimea și măreția adevărurilor creștine. Cu toate acestea însă, de la poeți, retori, filozofi și
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
cu niște lucrări dinainte ceea ce urmează să vopsească, atunci dau culoarea, fie acea roșie, sau oricare alta, în același mod și noi, dacă urmează să rămână de neînstrăinat în noi, slava pentru bine, după ce ne pregătim aici cu acești dascăli elini, atunci vom deveni ascultătorii lecțiilor sfinte și tainice. Și după ce într-un mod oarecare ne obișnuim să vedem soarele în apă, astfel atunci vom arunca privirile noastre în însăși această lumină. Dacă există o rudenie oarecare între aceste două învățături
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
vreo împodobire, astfel deci în suflet primul rod este adevărul, dar nu este lucru nepotrivit să fie îmbrăcat și cu înțelepciunea din afară, care seamănă cu frunzele, care oferă fructului acoperământ și o priveliște frumoasă... Dar despre faptul că lecțiile eline nu-s nefolositoare sufletului, s-au spus suficiente. Cum însă trebuie să le învățăm, o voi spune în continuare. Mai întâi, în privința celor ce le spun poeții, ca să încep de la aceștia, fiindcă se diferențiază în învățături, nu trebuie să le
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
și despre acelea pe care le face corifeul și sfetnicul lor Zeus - precum spun aceștia - cele pe care și despre animale dacă ar fi vorbit cineva ar roși, le vom lăsa pentru actori.”[ 72] Aceste opere ale poeților și prozatorilor Elinii se aseamănă cu trandafirii, în pețiolul cărora încolțesc și țepi. Dar, precum când tăiem trandafirul, evităm țepii lui, la fel și din aceste scrieri vom alege doar cele folositoare și ne vom feri de cele dăunătoare. „Aceleași deci pot spune
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
slăbim din intensitate ostenelile. Și firesc, dacă și altcineva a lăudat virtutea în mod asemănător cu acestea, să acceptăm cuvintele, fiindcă ne aduc la același scop....”[73] Prin urmare, este nevoie să-i citească tinerii pe poeții, filozofii și prozatorii elini și să pătrundă în miezul ideilor și a sensului lor[74]. De exemplu, pentru Marele Vasile, precum și pentru Platon, poemul lui Omiros constituie elogiul virtuții. Constată același lucru și în operele altor scriitori: virtutea este elogiată. Deci, scriitori elini clasici
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
prozatorii elini și să pătrundă în miezul ideilor și a sensului lor[74]. De exemplu, pentru Marele Vasile, precum și pentru Platon, poemul lui Omiros constituie elogiul virtuții. Constată același lucru și în operele altor scriitori: virtutea este elogiată. Deci, scriitori elini clasici sunt folositori, odată ce oamenii se luptă realmente pentru virtute[75]. Sfântul Vasile, instruit atât de vast și de profund cu cultura greacă clasică, a reacționat l-a ideea că creștinii ar putea fi privați cu forța de binele educației
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
capăt al mesei, iar soția lui la celălat, la o distanță mare unul față de celălalt masa fiind destul de lungă. Se aflau în sala Augusta doar ei doi. Ponțiu Pilat se simțea în largul său în încăperea aceea, mobilată în stil elin, cu pardoseala din marmură în mijlocul căreia era încastrat un splendid mozaic cu motive florale. Încăperea era garnisită cu mobilier din bronz și lemn de cedru, și decorată cu draperii de lână roșie pe lângă care se aflau statuete în miniatură reprezentând
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
Pilat cu o parte din banii alocați apeductului care trebuia să aducă apă la Ierusalim. De cum sosise pentru prima dată în fortăreață, procuratorul comandase unui arhitect continuarea decorării unor încăperi printre care și sala Augusta, iar marmura fasonată de meșteri elini fusese adusă din Corint, mozaicul fiind realizat cu meșteri aduși de la Roma. Tot atunci fusese restaurat și pretoriul, care fusese pus la dispoziția părții romane și care făcea parte de fapt din palatul Hasmoneilor, reședința lui Irod Antipa la Ierusalim
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
acum... - Ce ți-a spus omul din vis? Ceva îmi mai aduc aminte... Repetă-mi te rog, spuse procuratorul luând un fruct dintr-un vas de argint. -Persoana din vis mi-a spus că cel numit de popor Iisus, căruia elinii îi spun Hristos urmează să fie judecat și condamnat în urma unor uneltiri groaznice făcute de iudei împotriva lui. -Da, este adevărat, spuse Ponțiu Pilat. Dreptul acela a căzut pradă uneltirilor iudeilor... -Iar tu te-ai făcut părtaș acestora, spuse Claudia
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
trebuia să cerceteze pe altă cale cele două adrese cumpărând informații și de la alții. Până atunci se gândi să meargă cu oamenii săi să mănânce ceva. Ca să nu dea cuiva de bănuit trebuiau să se arate ca fiind un profesor elin alături de studenții săi mai tineri. Mergând pe drum, Hasim văzu nu departe de casa de găzduire Hoys ben Nabat un han grecesc și anume același pe care îl văzuse și Baraba și în care el intrase cu puțin timp înainte
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
și spre țara promisă, pământul făgăduit nouă prin strămoșii noștri. Această mare sărbătoare la care suntem chemați zilele acestea a fost însă precedată de un fapt de o gravitate imensă. Ați auzit cu toții de înșelătorul Iisus din Nazaret numit de elini Hristos, un fiu al unui teslar, de origine modestă dar cu ambiții mari, nemăsurat de mari, care acum zace în țărână răpus de slava care credea că i se cuvine și care s-a vrut să fie asemenea celui Preaînalt
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
justifică îmbogățirea: Du-te-n cetățile Egiptului/c a să primești de la-nțelepți învățătură. Ținta călătoriei rămâne un reper simbolic, iar edenul ca răsplată fiind în ultima instanță însăși călătoria. Genialitatea, spunea Eugenio Montale, constă în a fi înțeles că elinul de atunci corespunde cu homo europaeus de astăzi, și în a fi reușit să ne scufunde în acea lume ca și când ar fi fost a noastră. Aceasta e într-adevăr marea metaforă (edenul) a lui Kavafis. Spre deosebire de poetul grec, Ruben Dario
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
luată ca înțelepciune, la T. S. Eliot edenul este o glosare pe marginea ideii de timp. Un rol important ]n ]n’elegerea edenului este creștinismul lui Eliot cu valoarea unei mitologii compozite, în care se interferează elementele biblice cu amintirea elină și cu succesiunea civilizațiilor. Edenul la acest poet este istoria cu acel ascentism modern de sorginte jansenistă, așa cum subliniază Clonde Viger. Melancolia timpului, a anilor care iau/ Cu ei, departe, viori și flaute, care poartă falduri albi de lumină, pentru
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
puțini dintre cei chemați. Petreceri organiza însă din când în când în Cezareea Maritima conform tradiției și sărbătorilor romane la care se adăugau și alte distracții pe care procuratorul le îndrăgea, precum: luptele de gladiatori, cursele de care ori teatrul elin. Văzând nedumerirea pe fețele tuturor, procuratorul le spuse că dacă la iudei era cea mai mare sărbătoare din an, de ce n-ar fi organizat și el în fortăreața Antonia o mică petrecere, mai ales că la Ierusalim venea destul de rar
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
lor oferindu-le fructe pe niște tăvi imense. După ce fiecare își alese fructele preferate magistratul Simbinacus reluă firul discuției mușcând dintr-un măr și vorbind totodată. -Privitor la sclavi, spuse el, îmi aduc aminte de unul din dialogurile filosofului Platon, elinul. Și poate îl știți și voi... acela al peșterii...sau al grotei, care e un model desigur, unde oamenii, de la naștere încă, stau așezați pe niște scaune și sunt legați cu sfori încât ei nu pot întoarce nici măcar capul sau
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
în sine justifică îmbogățirea:Du-te-n cetățile Egiptului/ca să primești de la-nțelepți învățătură.Ținta călătoriei rămâne un reper simbolic,iar edenul ca răsplată fiind în ultima instanță însăși călătoria. Genialitatea,spunea Eugenio Montale, constă în a fi înțeles că elinul de atunci corespunde cu homo europaeus de astăzi,și în a fi reușit să ne scufunde în acea lume ca și când ar fi fost a noastră.Aceasta e într-adevăr marea metaforă(edenul) a lui Kavafis.Spre deosebire de poetul grec,Ruben Dario
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
lumina,luată ca înțelepciune,la T.S.Eliot edenul este o glosare pe marginea ideii de timp.Un rol important ]n ]n'elegerea edenului este creștinismul lui Eliot cu valoarea unei mitologii compozite,în care se interferează elementele biblice cu amintirea elină și cu succesiunea civilizațiilor.Edenul la acest poet este istoria cu acel ascentism modern de sorginte jansenistă,așa cum subliniază Clonde Viger.Melancolia timpului,a anilor care iau/ Cu ei,departe,viori și flaute, care poartă falduri albi de lumină,pentru
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
pentru noi, chiar dacă este unul singur a închipuit supunerea neamurilor păgâne față de El, din care ne tragem noi toți ca neamuri, cârmuitori și cârmuiți deopotrivă. 12. Așadar, după cum în Iisus Hristos nu este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, nici elin, nici iudeu, ci una suntem cu toții după cuvântul dumnezeiescului Apostol Pavel (Galateni 3, 28), tot așa în El nu este cârmuitor, nici cârmuit, ci toți întru harul Lui suntem una prin credința în El, și într-un singur Trup al
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
magistrul Ruthavan o împărtăși prietenului său, dar purtară discuții și despre mare și navigație, științe pe care Genarius Muso le stăpânea foarte bine. Totul părea să mergă bine căci după cinci zile trecuseră prin vestita strâmtoare Siculum Fretum -Messina, unde elinii credeau odinioară că se aflau doi monștri marini pe nume Scila și Caribda, care sfărâmau și scufundau orice corabie care trecea pe acolo. Galera lor ieși din marea Tireniană și intră în plin în Mediterana dincolo de puternicii curenți din strâmtoare
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
n-ar fi ajuns nicicând la dezvoltarea ei cea mare daca limba ei nu s-ar fi dezvoltat cu toate nuanțele dictate de natură și împrejurări și daca această dezvoltare a limbii nu era paralelă cu dezvoltarea a chiar spiritului elin. Impunerea în viața de toate zilele a unor limbi străine, exercitată cu oarecare virtuozitate de cătră elementele dominante, are drept efect că patria comună [î]i devine oricui aproape nesuferită. Și încă germanii ca germanii. Cu mult mai culți, având
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
A existat o anticitate indă, alta chineză, o a treia egipteană, una asiriană, alta persană; dar nu de acestea este, nu de ele poate fi vorba. E vorba numai și numai de cultura, restrîns[ă] în anume epocă, a anticității eline și de cea, asemenea restrânsă, a civilizației romane. Înaintea și în urma acestor epoce era pe de-o parte barbarie, pe de alta decadență, de care nici poate fi vorba. Nicăiri însă și nicicând inteligența omenească n-a ajuns la culmea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ocazională, Andrițoiu este în creația lui mai pură un poet de vocație, elegiac și livresc. Cultivă filonul clasic și reactualizează speciile uitate ale poeziei sentimentale printr-o fantezie inteligentă” (Eugen Simion). Poetul a tradus (singur sau în colaborare) din lirica elină, latină, canadiană (de limbă franceză), vietnameză, precum și din Rilke (Poemele franceze), N. Zidarov, I. Utkin și Horváth Imre. A mai publicat o carte de călătorii prin țară (Curcubeu peste Carpați, 1987), iar în 1989, Prin Țara dimineților liniștite - o laudatio
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
1989. Traduceri: Iosif Utkin, Versuri, pref. trad., București, 1959; Din lirica latină, pref. trad., București, 1964; A. S. Pușkin, Versuri, ed. bilingvă, București, 1964 (în colaborare cu Maria Banuș ș.a.); Antologia literaturii maghiare, I-II, București, 1965-1966 (în colaborare); Din lirica elină, pref. Edgar Papu, București, 1968 (în colaborare cu Dimos Rendis); N. Zidarov, Versuri, București, 1971 (în colaborare cu I. Brad și I. Horea); Dang Trân-Con, Doan Thi-Diêm, Plângerea femeii după bărbatul ei plecat la război, București, 1974; Antologie de poezie
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
de ajuns ca să înființeze un stat nou. Pornind de-aici, din "Onglu", în 679, bulgarii au traversat Dobrogea și s-au așezat "de ambele părți ale Dunării", în "țara Carvunsca" (numele vechi al Dobrogei), în sudul acesteia, de unde "au fugit elinii și romanii". După ocuparea regiunii, hanul Asparuh a construit cetăți mari, pe Dunăre, precum cetatea Dârstorului, și a ridicat un val de pământ de la Dunăre până la Marea Neagră. În locul așezării bulgarilor, el a construit "cetatea Plisca", după cum aflăm din cronica apocrifă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Noica; Hermeias filosoful (1983), Republica (1986), Philebos (1993) sunt cel puțin trei puncte de onoare dintr-o activitate filologic-filosofică aparent părăsită de publicistul incisiv al anilor 2000. Dacă Scriere și oralitate în cultura antică (logosul și scrisul în fundarea civilizației eline, paralel cu marea ruptură vetero-nou-testamentară în discontinuitatea funciară a lumii israelite, într-un context jalonat de relațiile Bibliei cu Platon, ale civilizației greco-creștine cu spiritul iudaic) era dedicată memoriei lui C. Noica, iar capitolul final din Penumbra (1991) dezvăluie un
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]