13,637 matches
-
târziu, doctorul Codrescu din Adela lui Ibrăileanu și de tipul intelectual, ilustrat de A. France, Rémy de Gourmont, Valéry, Huxley. Acești eroi cerebrali sunt văduviți de erotism, “secătuiți în puterea de a trăi cum trăiesc oamenii de rând”, alcătuind “o elită de infirmi, fiind vecini sufletești, în parte, ai lui Hamlet și cu deosebire ai preaînvățatului Faust înainte de întinerire”. Ideile dintr-un asemenea studiu savant și plin de nuanțe, oferindu-ne definiții cât mai exacte și, în orice caz, sugestive, ale
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
Doamnă, mi-ați salvat viața ca să mă închideți în Turn, să mă aveți la dispoziție, să abuzați de mine, să mă siluiți în toate felurile, să vă satisfaceți poftele când aveți nevoie...” “Garda, garda!” răcni regina isterizată. Un pluton de elită apăru în prag. Însă regele ridică mâna și plutonul plecă. “Mda, zise el după o pauză. Răspunsul nu este rău, el aduce contribuții noi, atât pe latura cognitiv-volitivă, cât și pe alte laturi, tehnico-tactice, îndelung dragi inimii noastre. Arthur, te-
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
ajustări susbtanțale, uneori din rațuni non-estetice. Dar astăzi, cînd contactul cititorilor tineri și foarte tineri, care tocmai se formează, cu literatura consacrată devine, din varii motive, din ce în ce mai superficial și mai precar, "l’esprit de finesse" funcțonează numai în cazul unei elite foarte restrînse, care pare să utilizeze un limbaj tot mai ezoteric. Nivelul valoric scăzînd drastic, apetența pentru arta autentică se micșorează și ea. "Al treilea val", statuat de A. Toffler, și anume acela al "erei digitale", schimbă radical conformața socială
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
atenueze spaima omul de carte se străduia să satisfacă doleanțele plebee vulgare și din deprinderea cu răul, la început abia perceptibilă apoi mereu mai fățișă deriva un împrumut de idei și de forme. Astfel s-a petrecut o îndoctrinare a elitei, nu numai mimată pentru derutarea călăului, dar și reală, pe porțiuni. Încetul cu încetul opera se lasă invadată de modul de a gândi și de a acționa caracteristic barbarului care poseda puterea. Sub aceste auspicii s-au inaugurat regresiunea către
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
înghețat. Brutele lui Monciu-Sudinski nu provin, congenital, dintr-o lume "periferică" (oricum "neprincipială" ficțional, cum crede criticul literar Mircea Iorgulescu, op. cit., 1978, p. 218), ci sînt împinse acolo de involuția psiho-socială adusă de socialism. Inversarea valorilor în societate (permițînd eliminarea elitelor și ridicarea pegrei la rang decizional și executiv), urmată de nivelarea tuturor indivizilor în paupertate economică și obediență politică sînt cele două procese la capătul cărora "oamenii" lui Monciu-Sudinski ajung "sub-oameni" (pentru a cita un termen tematizat de prozatorul Răzvan
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
disponibilă» [...] nu va avea timp să-și îndeplinească «misiunea», că ne vom trezi într-o bună zi «mobilizați» [...] și atunci va fi prea târziu ca să putem crea liber..." În strânsă legătură cu această "obsesie" este și interesul pronunțat pentru condiția elitelor intelectuale autohtone. Aici se simte întreaga originalitate a autorului, specificul gândirii sale. Nu surprinde faptul că recomandă folosirea unor tehnici sau chiar a manualelor de lectura, refuzul narcoticelor moderne prin care se arde timpul, ci prescripția unor comportamente prin care
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
luminat silueta și bărbuța. Dar excelenta apreciere fusese rostită și "degetul de lumină", vorba lui Lovinescu, îi trasase parcă lungul și gloriosul destin literar. Succesele tânărului se țin lanț; este invitat să citească la o societate literară a doamnelor din elită, vrea să-l vadă Carmen Sylva, îl cunoaște Spiru Haret, "cel mai generos om politic din câți am avut" și-l numește inspector al cercurilor culturale și bibliotecilor populare. Două evenimente mai importante se produc în 1906: manifestația de stradă
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
Barbu Cioculescu Într-un serial de docte cărți - Elita liberală românească 1860-1900 (1998), Genealogii (1999), Genealogia românească, Istoric și bibliografie (2002), precum și al altora în colaborare, dl Mihai Sorin Rădulescu duce mai departe o aripă a științelor noastre istorice, propunând, în cea mai recentă lucrare a sa, Memorii și
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
citea mergând, spre uluirea trecătorilor. Încă înainte de a intra în liceu, precocele elev devorase colecțiile "Biblioteca pentru toți", "Căminul", "Minerva", aflate în biblioteca tatălui său. Absolvind școala primară de la Mavrogheni în 1922, se înscrie la liceul "Spiru Haret", liceu de elită, unde are parte de profesori eminenți, precum istoricul Constantin Moisil, Vasile Haneș, H. Frollo. Aceștia i-au alimentat pasiunea pentru istorie și limba franceză. La bacalaureat (președintele comisiei a fost E. Lovinescu), e clasificat primul pe țară, el distingându-se
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
cercetător riguros al epocii, Vasile Igna, în Subteranele memoriei, cartea de care am amintit, preocupată de identificarea formelor de rezistență culturală anticomunistă, face următoarea constatare: "În primii doi ani (1944-1946), marcați profund de speranța renașterii statului democratic, climatul moral al elitei intelectuale a fost de refuz aproape general, reprezentanții acesteia încercau să păstreze distanța față de noul regim, nu răspundeau deloc sau refuzau pur și simplu colaborarea". Au fost desigur și acele amețitoare viraje politice executate spre stânga de M. Sadoveanu, G.
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
acesteia încercau să păstreze distanța față de noul regim, nu răspundeau deloc sau refuzau pur și simplu colaborarea". Au fost desigur și acele amețitoare viraje politice executate spre stânga de M. Sadoveanu, G. Călinescu, M. Ralea și de alți exponenți ai elitei intelectuale, dar fiecare a întruchipat un caz, o asumare proprie și nu tendința generală a intelectualității române din epocă. Măcar din prudență dacă nu și din scrupul moral, cei mai mulți intelectuali s-au ținut departe de noua putere, printre altele, cum
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
un valoros diplomat de carieră - după ce făcuse parte din „micul grup de la Externe", în România (cunoscut în Occident) care susținuse, clandestin, cauza Aliaților, împotriva Germaniei naziste. Toate aceste atribute confereau noului refugiat politic, în 1948, dreptul - și accesul direct la elita politică românească - refugiată în Franța și în America (Grigore Gafencu, Alexandru Cretzianu, Constantin Vișoianu, Brutus Coste, Radu Plessia (Pleșia), George Anastasiu, Emil Ciurea, Aristide Burileanu etc.). El intră în legătură cu Comitetul Național Român, condus de generalul Rădescu, și asistă la toate
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Marcel Brion (cronicar, pe atunci, la Le Monde), tot astfel cum îl conduce pe E. Cioran în salonul unei „prietene a socrului său", Jeaninne Delpech. Ar trebui să înțelegem astfel că d-sa avea un oarecare entregent într-o anumită elită - „intellighentsia" pariziană - deși ducea viața foarte modestă a unui refugiat politic. A avut ocazia să cunoască, astfel, și pe generosul („fost bancher") Gheorghe Răuț, la care îl întîlnește pe filosoful Ștefan Lupașcu, boier moldovean (și pe soția acestuia, Yvonne). Cu
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Eugène Ionesco se găsea - prin doctorul Burileanu - în îndepărtate relații de familie, ca și cu alți Români „de neam mare" (se vede bine că autorul este deosebit de atent la ascendența nobiliară a personajelor sale - poate și pentru că nutrea convingerea că elitele aveau datorii moral-patriotice superioare celor ale lui „Ion-Ion"). De altfel, cazul celebrei Manda Y. (delicatețea autorului este transparentă pentru cei care au cunoscut-o!), foarte probabil autointitulată „prințesă", care servea interesele reperiste-reseriste la Paris - ocupă, în lucrarea d-lui Djuvara
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
al boierimii românești (balcano-moldo-valahe) în istoria noastră... deși asupra acestei probleme de istorie socială ar mai fi multe de spus. în orice caz, în amintirile d-lui Djuvara retrăiesc însemnate - azi, ignorate - persoane din primul - și, poate, cel mai de elită - exil românesc, la Paris: Cristina Tuduri, „fosta bibliotecară a Regelui", Cristina Sturdza, Alexandru Ghika, Ciotori, fost „diplomat din umbră" al lui Titulescu (ulterior cooptat în Comitetul Național Român), Gheorghe Bumbești, Emil Ghilezan, Citta Davila, Ion Pangal, „mare maestru al francmasoneriei
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
dispunem de mai multe prezentări. Exilații s-au înmulțit: cei plecați din motive economice („Românii deplasați") se amestecau cu cei ce-și alegeau expatrierea din rațiuni strict patriotice-politice, infiltrările Securității deveneau tot mai frecvente (atacuri personale, atentate etc.). Exilul istoric - elita marelui exil militant românesc - își pierduse eroii și sprijinul moral-material al autorităților Occidentului (E. Lozovan spunea adeseori: „les héros sont fatigues"). în capitolul Noua configurație a emigrației în anii '80 (p. 419-434) întîlnim nume cunoscute și nouă - dintre care cele
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
cu care îi asculta pe vorbitori. V. Voiculescu sta întotdeauna într-un fotel așezat deoparte, în unghiul dinspre intrare al camerei, îi avea pe toți în fața sa și nu lua parte la discuții. Îl simțeam ca pe un spectator de elită, participând - retras în sine - la jocul surprinzător al ideilor care se desfășurau în fața lui. Îl văd aevea în hainele lui bleumarin cu dungi albe și cu ghete butucănoase. Capul său cu trăsături fine se pierdea în părul des și barba
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
ne mai miram de ce sistemul de învățământ, cultura e pe ducă. Vai de steaua noastră... Modelele astea pe care tot le împrumutăm de la alți nu se va potrivii deloc nouă, suntem în urmă. sistemul american are marele avantaj că separă elitele de restul lumii ... elitele studiază separat, nu se nivelează în aceeași oală cu toată lumea ... cred că de astă au cele mai bune universități din lume Ce atât școală dacă avem Facebook, Youtube. Suntem șmecheri avem ce învață ... numai prostii. Dacă
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
sistemul de învățământ, cultura e pe ducă. Vai de steaua noastră... Modelele astea pe care tot le împrumutăm de la alți nu se va potrivii deloc nouă, suntem în urmă. sistemul american are marele avantaj că separă elitele de restul lumii ... elitele studiază separat, nu se nivelează în aceeași oală cu toată lumea ... cred că de astă au cele mai bune universități din lume Ce atât școală dacă avem Facebook, Youtube. Suntem șmecheri avem ce învață ... numai prostii. Dacă ar fi și la
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
telegrama sovieticilor cu acceptarea condițiilor cerute de MAREȘAL. Credea că dacă îi oferă România pe tavă, Stalin va respecta condițiile din telegrama. Începând de la această trădare a fost doar o marionată care a girat instaurarea bolșevismului în România și distrugerea elitelor. De ce i-a zis lui Brătianu: “Dacă-l lăsăm pe Antonescu să încheie armistițiul ne va ține iar sub papuc”? Știți ce i-a răspuns Molotov lui Pătrășcanu când a amintit de condițiile acceptate lui Antonescu: “Antonescu treprezenta poporul, voi
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
gras prin întunericul minții al crîșmelor de cartier strînse cu cleștele de fier al toxicomanilor pe care îl simt cum pulsează în tîmple și în pumnii neîndemînatici ai mîinilor mele mari de bătrînă textualiștii veterani de cartier în război cu elita și ți-aș tăia limba pentru că te bîlbîi numai în cartier 4. lucrurile astea din jurul meu nu se mai sfîrșesc nu îmi mai spun nimic stau nemișcată ca o imbecilă cu pîinea sfințită înghesuită în gură cu sila de un
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/11157_a_12482]
-
înfățișate influențele biblice aplicate inclusiv în soluțiile militare ale voievodului. Lectura avizată a textelor istorico-fantaste din epocă, situate între Biblie și Alexandria, între fragmente de romane cavalerești și folclorul băștinaș, între textele eroice despre viteji sau voinici (feudali războinici, de elită), decriptează un model eroic ștefanian: vitejia și impetuozitatea au fost principalele calități ale principelui moldav, iar nu etica ori morala cavalerească; iar dacă vitejiei impetuoase i s-a adăugat emblema de uns al lui Dumnezeu, a fost aproape firesc ca
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
finanțate de clubul cosmopolitan a celor ce nu aveau unde să doarmă și a căror IMN intențional era la chanson d^un dadaiste venit prin tristan tzara când încă avea pene așa că organizatorii au importat O echipă de samariteni de elită ceteciste metafiziciene și dame de ghindă să schieze pe valuri se punea mare speranță și în așa de subtilul sentimentalism venit prin travestiți deși preoțimea își împietrea inima înspre a judeca iubirea încă neprinsă în stânca literei vai cu câtă
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
repede după abolirea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Române, cum noii tovarăși se comportă în disprețul oricărei norme morale, intrând cu bocancii în viața oamenilor, făcând liste negre, conducând ședințe demascatoare, organizând procese publice și trimițând în închisoare aproape întreaga elită a țării. Ion D. Sîrbu a făcut o primă opțiune etică atunci când a refuzat să depună mărturie mincinoasă pentru acuzarea lui Lucian Blaga. Solidar cu profesorul și mentorul său, el și-a sacrificat interesele pentru a nu-și încălca principiile
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
viitor. La mijlocul anilor 1990 am organizat împreună cu poetul Dumitru Cerna și criticul literar Petru Poantă, cu sprijinul scriitorului Constantin Cubleșan, celebrul Festival de poezie Orfeu. Acesta s-a desfășurat doi ani la rând, în două ediții excepționale, care au strâns elita vocilor lirice din România și s-a încununat cu mai multe volume recunoscute de critica literară: ”Caietul cu poeți”, o adevărată ”biblie” a noii lirici românești. La acest festival de poezie s-au afirmat noile voci originale ale literaturii contemporane
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]