341 matches
-
burgheze, îndemnul era: Enrichessez-vous!, în cel postmodernist devine: Amusez-vous!73 Este eonul ridicării oricărei distracții la demnitate culturală: "nici o valoare transcendentă nu trebuie să frâneze sau să condiționeze exploatarea plăcerilor și dezvoltarea consumației"74. Spre a nu se cădea în elitism, mass-media a decretat vremea show-bussiness-lui, a publicității, a filmului american contra celui european, care e anacronic prin problematizare și finețuri artistice. Tradițiile au fost abandonate ca rămășițe penibile ale trecutului. A trecut pentru totdeauna și vremea modernismului "disperaților", al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
modă. Aceasta este fața ușor de deconstruit, cel puțin la nivel teoretic, a postmodernismului. Există, însă, un postmodernism al elitelor, în pofida faptului că noțiunea nu mai are relevanță în canon. Adrian Dinu Rachieru a putut scrie o carte cu titlul Elitism și postmodernism. Voi numi acest product postmodernism înalt. Cu el, merită, într-adevăr, să te confrunți. III. POSTMODERNISMUL ÎNALT (I) La noi, conceptul de postmodernism a fost consacrat după 1980, cu precedente în strădaniile lui Marin Mincu, preluate, apoi de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Da Vinci. Autorul este sclipitor de inteligent și a avut dibăcia să recurgă la formula cărților de consum, atât de căutate în kitsch-ul postmodernist. El a pariat pe o cât mai largă penetrare în "mase", fiind la antipodul elitismului neo-gnostic. Erezia lui pariază pe ideea veche că Biserica a denaturat creștinismul primitiv. Momentul crucial este stabilit în anul 325, la Conciliul de la Niceea. Știm că atunci s-a impus definitiv dogma Sfintei Treimi, care a schimbat fața civilizației europene
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
188 Ibidem, p. 192. 189 Ibidem, p. 212. 190 Ibidem, p. 213. 191 Ibidem, p. 222. 192 Ibidem, p. 270. 193 Ibidem, p. 276. 194 Ludwig Wittgenstein, Însemnări postume. 1914-1951, Editura Humanitas, București, 1995, pp. 60-61. 195 Adrian Dinu Rachieru, Elitism și postmodernism, Editura Garuda-art, Chișinău, 2000, p. 268. 196 Daniel Corbu, op. cit., pp. 65-66. 197 Adrian Dinu Rachieru, op. cit., p. 24. 198 Ibidem, p. 38. 199 Ibidem, p. 209. 200 Ibidem, p. 229. 201 Cristian Tudor Popescu, Românul național, în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Eisenstadt, Shmuel, Graubard, Stephen (coord.), Intellectuals and tradition, New York, Humanities Press, 1973. Eslin, Jean-Claude, Dieu et le pouvoir. Théologie et politique en Occident, Paris, Seuil, 1999. Etzioni-Halevy, Eva, The Elite conection, Cambridge, Polity Press, 1993. Field, Lowell G., Higley, John, Elitism, London, 1980. Gauchet, Marcel, Le Désenchantement du monde. Une histoire politique de la religion, Paris, Gallimard, 1985. Gella, Aleksander (coord.), The Intelligentsia and the intellectuals. Theory, method and case study, London and Beverley Hills, Sage, 1976. Genieys, William, La sociologie politique
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
neapărat meritocratică (ceea ce invalidează În opinia sa orice tentativă, pentru că ordinea pieței nu poate recompensa meritul)? Desigur, a priori, acesta constituie un criteriu solid de măsurare a ceea ce e drept. În Franța, mai ales, suntem extrem de sensibili la noțiunea de „elitism republican”, care conciliază În mod util excelența și preocuparea pentru egalitate. Recompensând meritul, avem, așa cum subliniază Alain Boyer (Boyer, 1995, p. 44), sentimentul că suntem aproape de ceea ce constituie valoarea reală a unui individ. Și totuși, termenul este polisemic. Vorbim despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termenului „metisaj”. Însă, cel mai adesea, ne mulțumim cu coabitarea expresiilor sau creațiilor provenite de la diversele „comunități” În prezență. Atunci când este judecată În mod depreciativ, această coabitare este redusă la un amestec indigest de oameni, denigrat de partizanii unui anumit elitism (Javeau, 2002). În cel mai bun caz, putem distinge totuși o tentativă de scoatere În evidență a posibilităților de comuniune Într-o universalitate de teme, de emoții sau de abordări estetice. Însă, de obicei, nu se prea depășește simpla aliniere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
multe colegii. Din 1988 s-a alăturat echipei de la Lincoln Center, iar din 1991 conduce The Film Society of Lincoln Center. E, de asemenea, directorul Festivalului de Film de la New York, nu la fel de mare ca Tribeca Film Festival, dar cunoscut pentru elitismul său. A prezentat timp de doi ani, pe Sundance Channel, programul „Conversations in World Cinema“. Vizita lui Richard Peña la București a fost susținută de ICR New York, care a coinițiat sezonul de film românesc pe care îl pregătește acesta la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
în mână" omul se simte "liber", fără să-și dea seama că se afla "într-un ocean de cultură fără capodopere" (idem, p. 40). Postmodernismul propune kitsch-ul, cultura coca-cola, într-un cuvânt hedonismul global. Spre a nu cădea în elitism, mass-media au decretat lumea show-business-ului, a publicității, a filmului american contra celui european, renunțând la problematizare și finețuri artistice. Alain Finkielkraut consideră că postmodernismul a deschis porțile unui "Disneyland" al culturii. Omul postmodern s-a plictisit de a fi persoană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Babița". Această soluție urmuziană, în fondul ei comică, este enunțul unuia "dintre ultimii teoreticieni ai postmodernismului de la noi, poetul Daniel Corbu"... Trimiterea către "omul recent" îl vizează direct pe H.-R. Patapievici, vedeta și stâlpul de catifea violentă, a noului elitism deșirat și anost. Numim aici numai premizele unei analize grea de sensuri, a dlui Theodor Codreanu, singura ce conduce la o sinteză bine articulată și clar exprimată, putem zice cu valoare de sistem, pe falia "naționalismului organic", ca fundament al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Țin sub control mass-media, ...formează conștiințe. Dar... având atâta putere... ei dau vina (pentru dezastrele de azi și de ieri) tot pe poporul român, pe "metehnele" sale și pe trecutul lui". Simptomul este numit "divorțul dintre intelighenția cu pretenții de "elitism" și România profundă". Uneori acest simptom capătă o înfățișare de-a dreptul patologică, un aspect de "caz" clinic. Nu e o întâmplare, cel mai mare articol polemic al cărții este "Cazul Patapievici". Nici o exagerare! Cazul este anatomizat cu scrupulozitate, pornind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
căci corectitudinea politică nu pare să iubească statuile, cu iradierea lor „elitistă“, cu prestanța lor muzeală. În ce mă privește însă, am o suspectă simpatie pentru ceea ce nu este întru totul corect politică Un pic de desuetudine, o fărâmă de elitism scăpătat, o mică inadecvare nu pot decât să atenueze excesele geometrice ale virtuților, perfecțiunea lor mecanică. În doză homeopatică, abaterea de la regulă face parte, în definitiv, din farmecul inconfundabil al firescului și al umanității. Spuneam că demnitatea se manifestă, de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
bancuri amicilor de departe, să se trezească dis-de dimineață în țipuriturile vesele ale celor care vin la slujbă devreme și sunt loviți de o volubilitate isterică. N-ai voie să te superi. E libertate. E democrație. S-a terminat cu elitismul și cu fasoanele. Dar, dincolo de educație, mai e ceva: un îndărăt nic spirit al vremii și al locului. „Se poartă“ dezin hibiția, lejeritatea ofensivă, egalitarismul plebeu. Bărbații trebuie să vorbească birjărește, femeile, băiețește, copiii, golănește. Îmbrăcămintea trebuie să fie vag
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
creșterea stimei de sine) nu doar de dragul acesteia, ci fiind conștiente că numai așa vor putea intra în relații realmente parteneriale sau în care acestea să negocieze de pe poziții de egalitate cu bărbații. De asemenea, acestea dezvoltă o formă de "elitism" în trăirea experiențelor femeiești și feminine, tocmai pentru că le conștientizează și pentru că le revalorizează printr-o grilă sensibilă la diferențe. Vorbim de femei pentru care de exemplu experiența maternității este o lume în sine, care își doresc să o trăiască
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a partidului. În plus, leninismul se constituise ca ideologie înainte de 1922, când acesta a ajuns la conducerea Uniunii Sovietice. Nu în ultimul rând, fenomene ca destalinizarea sau critici aduse "cultului personalității" sunt inconceptibile în cadrul fascismului (Jowitt: 1993, 8). În plus, elitismul fascist este exclusivist, tratând condescendent "masele" lipsite de ideal și de eroism. Leninismul, pe de altă parte, poate fi considerat un tip de elitism inclusivist. Masele trebuie îndoctrinate, nu doar constrânse să accepte ideologia oficială. Avansând înspre comunism, partidul se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ca destalinizarea sau critici aduse "cultului personalității" sunt inconceptibile în cadrul fascismului (Jowitt: 1993, 8). În plus, elitismul fascist este exclusivist, tratând condescendent "masele" lipsite de ideal și de eroism. Leninismul, pe de altă parte, poate fi considerat un tip de elitism inclusivist. Masele trebuie îndoctrinate, nu doar constrânse să accepte ideologia oficială. Avansând înspre comunism, partidul se va topi gradual în societatea căreia i-a imprimat deja propriul Weltanschauung. Spre deosebire de fascism, leninismul acceptă atât modernitatea materială, cât și filosofică, imprimându-le
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cele mai înalte ale lumii, mințile de mare profunzime sau înălțime aparțin femeilor. Munca uneori exagerată a acestora în casă, cu copiii și în societate împiedică afirmarea deplină a capacităților lor, bărbații realizând retragerea lor în meditația egoismului și falsului elitism. Femeile sud coreene trăiesc și azi o moștenire a inițierii șamanice, demonstrând aserțiunea preoteselor și magicienelor timpurilor trecute 149. La eschimoși, șamanul vindecă în ziua de scufundare ecstatică a Mamei Animalelor și se roagă pentru abundența și ajutorul femeilor sterpe
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cei care construiesc sensul exact al poporului și al elitei (de la Torre, 2000; Stanley, 2008). Mai precis, definim populismul ca o ideologie rarefiată, care are trei concepte fundamentale (poporul, elita, și voința generală) și două noțiuni cărora se opune direct (elitismul și pluralismul) (Mudde & Rovira Kaltwasser, în curs de apariție). Fiind o "ideologie rarefiată" și manifestând un nucleu limitat atașat unui spectru mai larg de concepte politice (Freeden, 1998: 750), populismul poate fi atașat altor ideologii, fie ele dense (liberalism, socialism
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
185-190), iar eficiența sa reprezintă cel mai puternic argument în privința efectelor negative pe care populismul în sine îl are asupra instituțiilor (deși el trebuie să împartă responsabilitatea cu naționalismul cu care se întrepătrunde). Slăbiciunea oricărei legături cauzale autentice dintre anti- elitismul național al lui Mečiar și comportamentul său de uzurpare a instituțiilor este destul de evident prin prisma urmărilor acestuia din urmă. Concentrarea puterii în mâinile prim-ministrului, în dauna tuturor celorlalte posibile instituții rivale, e, cu siguranță, o mișcare riscantă dacă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
căror lucrări sunt îmbibate fără posibilitate de greșeală de propria personalitate, așa de pură în metodă și contur, încât depășesc cu mult calitatea multor lucrări apărute în cadrul atelierelor literare" (847). Numind astfel de reportaje "înalt" jurnalism el ia cu asalt elitismul literaturii convenționale care dă deoparte jurnalismul notând că "între literatură și înaltul jurnalism linia de demarcație este extrem de fină" (850). Într-un articol din 1906 din Critic Langdon Warner tinde să elimine această demarcație proclamând cu grandilocvență: "Ceea ce avem nevoie
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
autohtone ar fi "ascensiunea evidentă a culturii engleze literare în universitățile și în țara noastră" (46, sublinierea lui Hunt). Pe lângă lauda adusă studiului literaturii autohtone în acele timpuri, ceea ce mai poate fi observabil în creșterea importanței "Culturii Literare" este un elitism literar. Hiram Corson, unul dintre membrii fondatori ai facultății de studii americane la Cornell în 1870, a meționat în Aims of Literary Study: "Trebuie să inhalăm atmosfera corală a muncii unui geniu pentru mult timp, înainte de a încerca, dacă încercăm
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
83, 85, 221, 231, 289, 294 dramă, 273 Du Bois, W. E. B., 64, 65, 325 Dumas, Alexandre, 210 Dunne, Finley Peter, 65, 66 Earle, John, 146, 171 Edmundson, Mark, 35, 304 Edward, Jonathan, 266 Eisenstein, Susan, 128, 129, 142 elitism literar, 279 Emerson, Ralph Waldo, 269, 270, 271, 272, 274 eseu, Vezi și eseuri despre arta culinară, 25, 82, 135, 156, 180, 181, 269, 279 eseu-ficțiune, 25, 82, 135, 156, 180, 181, 269, 279 Evelyn, John, 148 Fedler, Fred, 92
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
agissante, une expression d'art (...) le style esthétique, leș manières, leș gestes, la théorie de la grace" [Uzanne, 1910, p.26]. Pariziana este femeia mondenă care caută să se deosebească prin felul său aparte de a fi. O caracterizează dorința de elitism și diferențiere. Pentru Parizienele distinse de la sfârșitul secolului este caracteristic un rafinament sofisticat. Dorința lor de excentricitate, căutarea stilului, eforturile permanente de a lăsa fără suflare audiență, se compară cu voință Prețioaselor de a se demarca de vulgaritatea cadrului ordinar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
În vedere oximoronul „Le Fleurs du Mall” („Florile răului”). Categoriile estetice caracterizează sub toate aspectele existența creatorului. Poezia modernă se caracterizează printr-o gamă foarte largă de tendințe cu o manifestare efemeră, cultivând un cod estetic aproximativ, ilustrat prin: ermetism, elitism, frangmentarism, antimimesis, obiectivare, simboluri personale, imbinarea imaginilor concrete cu cele abstracte, impuse de dorința de a renunța la clișee. În literatura română se Înscriu În rândurile poeților moderni: Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi ș. a. Raportat la proză, modernismul se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
denunță, pe acest temei, pretenția lui Fisher, potrivit căreia paradigma narativă ar fi, dintr-un motiv sau altul, superioară celei raționale. Chiar dacă retorica lui Reagan se angajează profund în regimul moralității, punând accentul, cum am văzut, pe argumentele morale, în detrimentul "elitismului tehnic"628, iată că tocmai am constatat cum această retorică, în baza apelului la o unică macronarațiune, poate, în fapt, "periclita moralitatea publică"629. În orice caz, în urma examinării cazului Reagan, încheie Lewis, nu reiese în mod suficient de concludent
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]