931 matches
-
diferă radical față de cel al lui Maslow. Dar, prin contribuția sa, Alderfer îmbogățește modelul lui Maslow cu două idei: la un moment dat, un individ poate urmări satisfacerea concomitentă a două sau mai multe nevoi (salariul, pătrunderea într-un grup elitist și valorizarea talentelor sau experienței profesionale; ori salariu, locuință, stimă, ca urmare a unei munci deosebite etc.); dacă satisfacerea unor trebuințe de nivel superior este împiedicată, crește nevoia de a satisface una sau mai multe trebuințe de nivel inferior. Contrar
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
în vedere existența-virtuală a unui auditoriu persuadabil și, de aceea, pune în mișcare un întreg arsenal retoric, de la tonul inflamat și gesticulația care frizează ridicolul, la falsa argumentație prin paralogism și inserția gratuită (pentru impresie) a unor sintagme cu aer elitist, în latină sau franceză (un comic al extravaganțelor lingvistice, cum l-a numit Cornel Munteanu 251). ntre toate acestea, figurile dialogice (mai ales subiecția și comunicația) imprimă discursului accentele unui patetism căutat. De fapt, întregul text caragialian (în substanța sa
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu numai la nivelul segmentului specializat (criticul și expertul, în terminologia lui Paul Cornea), ci și în rândul celor mai puțin inițiați. Dacă poezia argheziană a provocat, încă dinainte de debutul editorial, reacții dintre cele mai diverse din partea criticii (cea universitară, elitistă și estetistă, tradiționalist-eticistă și etnicistă sau critica mai tânără, entuziastă, și receptivă la nou), fiind respinsă vehement sau admirată elogios, fără rezerve, cu publicistica pamfletară lucrurile stau diferit. Dinspre critica matură, vocea autorizată a lui Lovinescu 314 va fi prima
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Al. I. Cuza” și, totodată, președintele Asociației Elene din orașul nostru. La o consfătuire pe țară a scriitorimii, în 2001, cînd campania împotriva valorilor naționale se deslănțuise din nou, ca și în anii '50, de data asta cu binecunoscutul avînt elitist și postmodern, distinsul meu coleg a afirmat în plen: „Constat de o bucată de vreme că nu vă mai place Eminescu. Dați-ni-l nouă, grecilor. Îl primim cu bucurie”. Mă aflam la fața locului și am notat cuvintele lui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
regăsim imaginea în fiecare epocă a propagandei sociale, în rolul kantian al schematismului transcendental. Traducând ideea abstractă în dat sensibil, ea face conceptul motor, principiul dinamic. Imageria este instrumentul preferat al mitului mobilizator. Chiar și o hotărâre atât de simbolizantă, elitistă și "iudaizantă" precum cultul Rațiunii sau al Ființei Supreme, în 1793, nu poate avea efect decât prin personificarea entității sub trăsăturile unei tinere cetățene plimbate pe un car, cu punere în scenă și în corp. Forța lirică a imaginii nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Sfârșitul epifaniilor, începutul trompe-l'œil-ului. Spectatorul central nu mai este un potențial posedat, ci posesorul efectiv al operei, stăpânul numerelor și al mașinilor. Colecționarul privat al minunățiilor naturii. Tabloul umanizează, dar totodată privatizează. Domnia individualității creatoare va fi mai elitistă și mai închisă din punct de vedere social. Opera de artă provine din mintea artistului, care o adresează unui cunoscător. Idolul, venind din altă parte, se adresa tuturor creaturilor. La începutul erei 1, există un singur artist, Dumnezeu. La sfârșitul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Aragon, Desnos, Brecht, Cendrars, Prévert au înțeles de la bun început miza procedeului (până la a lucra pentru el). Teoreticienii erau descumpăniți, dar scriitorii nu prea au fost stingheriți de invenția vizuală, căci acest hibrid de bâlci și literatură, deopotrivă populist și elitist, s-a scăldat, încă de la naștere, în scris și tipar. Aici și-a găsit condițiile tehnice (scenariu și decupaj), mijloacele de răspândire (afișe și critici) și mai ales legitimarea și miturile fondatoare, prin intermediul teatrului, al romanului și al foiletonului. Misterele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
atâția cetățeni n-au participat la viața publică, n-au fost informați, nu s-au exprimat și n-au votat într-un mod atât de egalitar" (ibidem). Se adaugă că, tocmai devenind spectacol și seducție, politica a devenit mai puțin elitistă, mai atrăgătoare pentru un număr mai mare de oameni simpli. Că, fără televiziune, alegătorul mediu, care nu mai citește, n-ar ști nimic despre programele și partidele concurente. Se vor lăuda, de asemenea, efectele ei de calm și toleranță. Depasionând
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
În condițiile dezvoltării paradigmei conflictualiste, curentul neomarxist oferă și el diverse exemple de teoretizare contemporană. Un autor neomarxist care încearcă să extindă teoria clasică potrivit căreia conflictul apare în funcție de deținerea mijloacelor de producție este Ralf Dahrendorf. Acesta se raliază "tradiției elitiste de tip Pareto sau Mosca, teorie ce insistă asupra diviziunii imuabile dintre conducători și conduși, și care ar regla distribuția puterii în toate societățile, indiferent de formula lor politică sau de sistemul lor ideologic. [...] Sistemul politic democratic și pluralist ce
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cititorilor; b) pierderea intimității individuale, în marea masă a blogerilor, prin indistincția creată. Spun "indistincție", deoarece numărul sentimentelor, impresiilor, judecăților logice sau de valoare este restrâns. Atâta vreme cât fostele jurnale "intime" sunt publicate de milioane de personae, conținutul acestora elimină caracterul elitist, de connaisseur, al scriitorului profesionist. Altfel spus, blogosfera poate deveni un medium al gustului îndoielnic, al ignoranței, al rejectării criteriilor de selecție axiologică. În acest mediu al copiei, modelele rămân forme inițiatice și paradigmatice după care se modelează fractalii blogosferei
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
doar În viața socială și politică, ci și În cultură, În câmpul științific, universitar. A descoperit că stilul popular, frust, direct, accesibil nu mai are căutare și s a transformat În contrariu, exploatând „tensiunea istorică”. Grobianus a devenit „clasă superioară”: elitist, prețios, academic. Adesea hieratic. Se propune pluralitatea, descentralizarea, amestecul, postmodernitatea? Personajul devine imediat individ distinct, unic, personalizat. Cultivă acum etnocentrismul, subiectivitatea, punând cunoașterea istorică și discursul adaptat la context În slujba propulsiei de sine. O strategie a subversiunii, demolând vechile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
semnificativ", strâns legat de pregătirea dobândită, spre deosebire de un job oarecare. El depinde de reușita stagiilor obligatorii 508, evaluărilor 509 etc. O echipă de cercetători canadieni a creat chiar un instrument cu care să stabilească scorul de inserție 510... Învățământul superior, elitist până mai ieri511, devine "învățământ superior de masă". Îmbunătățirea echității de acces la acest nivel rămâne obiectiv major al documentelor organismelor Uniunii europene. Sursa: Observatoire national de la Vie Etudiante 512 (cu albastru deschis sunt reprezentați părinții studenților, raportați la celelalte
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
-mbrace în frunze de rege pelinul Și-ncearcă, prin coardă, să prindă tulpini, în raiul în care strămoșii sunt vinul. Când râde via, nu mai este timp De judecăți pe teme moderniste. Să strângem boaba devenită nimb Galben-verzui al poamei elitiste. Hai să lăsăm Cotnarii, unde locul De voievozi miroase a stejar. Că timpul judecă, nu polobocul Istoria din vinul de Cotnari. RADU PĂRPĂUȚĂ Născut la 25 februarie, 1955, în Tomești, județul Iași; facultatea de rusă-română a UniversitățiiʺAlexandru I. Cuzaʺ Iași
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
România interbelică societatea părea puțin interesată de situația femeii, existând probleme sociale mai importante, mai ales după recuperarea tuturor teritoriilor românești, la finele Primului Război Mondial. În orice caz, mișcarea feministă luase ființă după Unirea Principatelor din 1859, ea avea un caracter elitist și un program de emancipare, căci modelul său erau revendicările din Occident 37. În perioada interbelică, accentul se schimbă: În comparație cu formulările dinaintea Primului Război Mondial, emanciparea femeilor se identifică mai puțin cu obținerea și validarea modernizării sociale după un model occidental și
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
revendicări pe linia obținerii dreptului de vot universal. Ca o consecință, Constituția din 1938 garanta anumitor categorii de femei dreptul de vot pentru Camera deputaților și pe cel de a fi alese în Senat 40. Aceste realizări pot fi considerate elitiste într-o țară predominant agrară. Dar caracterul agrar al țării, ca și importanța problemei naționale în perioada istorică respectivă fac parte dintre factorii care limitau, în principiu, foarte mult și interesul posibil pentru ideile și organizațiile comuniste. 5. Ana Pauker
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cartier (același, în care locuiește și astăzi). Nu e de mirare că se identifică fără rețineri cu ethosul acestei școli - exigență, sobrietate, efort continuu impus elevilor ("toate obiectele le-am făcut cu seriozitate"). Între timp, liceul a devenit faimos și elitist, dar istoria sa timpurie nu anunța această evoluție. Rememorările legate de acei ani nu au insistat asupra rigorii (acceptate), ci a unor ieșiri din regulă. Unele par să contrazică istoria livrească a epocii; de pildă, problema limbilor străine. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
monstruozitate, încât cel mai moral dintre oamenii pe care i-a dat acest pământ e bănuit a fi "primul scriitor român care face compromisuri politice grețoase". Mai mult, Eminescu "n-a înțeles nimic din istoria lui" (adică din istoria românilor!), elitistul cu "studii înalte" de azi crezând că-l poate compara pe ziaristul de la Timpul "cu un fel de Tucă Show al timpului său". De ce? Fiindcă "nu avea simț istoric și viziune", fiind "ultimul reprezentant al medievalismului românesc". Din această pricină
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Bogdan Lefter și alții îi revendică pe "păltinișeni" ca imediați înaintași ai postmodernismului autohton. Altminteri, am văzut că și Alexandru Mușina a abandonat, de ani buni, doctrina postmodernistă, preferând paradigma mai largă a modernismului. Pe de altă parte, în paramodernism, elitiștii au posibilitatea să se delimiteze de conceptul "culturii populare", de masă, esențială pentru globalismul postmodern. Cum se vede, construcția lui Sorin Adam Matei nu are conotația negativă a paramodernismului lui Riggs, apropiindu-se, mai degrabă de pozitivitatea lui Shuhei Endo
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
retorica tăcerii, de „culmea aspră a tăcerii”, de trufia nedisimulată a celui care se vede întemeind și întrebând lumea prin cuvânt. Specific este faptul că această trufie nu aparține demiurgului, ci truditorului încăpățânat care ară țarina poeziei și sfidează spiritul elitist. În Poeme (1971) se simte o domolire a confesiunii rebele, a patetismului recalcitrant și contestatar. O schimbare a perspectivei se poate observa clar în Favoare (1972) și în Poet al uriașilor (1973), în care, pornind de la experiența și revelațiile anterioare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
în epoca lui Teodoric, pînă și tentativa de a promova o renaștere a artelor liberale a fost blocată după cîțiva ani. Cultura italică pare să aibă, așadar, cel puțin pînă în vremea lui Grigorie cel Mare, mai ales un caracter elitist, nefiind destinată unor cercuri largi de cititori. La această particularitate a contribuit și faptul că, pe toată durata secolului al VI-lea, raporturile cu Constantinopolul rămăseseră încă destul de strînse, că limba greacă era încă studiată destul de mult, iar oamenii de
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
chiar și în acele regiuni îndepărtate se găsesc sau ajung acum, în urma unor întîmplări stranii, oameni și femei cu credință în Dumnezeu. Publicul căruia i se adresează istoricii din această perioadă este format din cercurile cele mai restrînse și mai elitiste ale societății bizantine, spre deosebire de cel vizat de literatura hagiografică din aceeași epocă. Autorii sînt în general persoane cultivate sau juriști, care au legături cu ierarhia ecleziastică și curtea imperială; cititorii lor, la fel de cultivați, sînt interesați de istoria ideilor creștine, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ale diplomației. Acea lume, cu regulile sale protocolare, dispute despre rang și întâietate și formalismul său gol, reprezintă tocmai antiteza modului de viață democratic. Chiar și cei care nu erau în întregime convinși că politica de putere este un atavism elitist au fost înclinați să vadă politica de prestigiu a diplomaților ca pe un joc anacronic, frivol și înșelător, lipsit de orice legătură organică cu problemele politicii internaționale. În fine, spre deosebire de menținerea și sporirea puterii, prestigiul este rareori un scop în
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
arată și caracterul democratic, de libertate, de acceptare liber consimțită a educației legionare, dar și valoarea educației care potențează și selectează pe cei mai valoroși, care să ocupe primele locuri în ierarhia legionară. Mișcarea era, cum se spune, o formație elitistă. . Legionarii nu dădeau de băut alegătorilor și nu făceau promisiuni demagogice. În ajunul alegerilor, legionarii îi sfătuiau pe alegători să meargă la biserică, să se roage pentru ca Dumnezeu să le lumineze mintea pentru ca să voteze candidații cei mai buni, cei mai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
erau principii doctrinare În viziunea lor socială. Desigur dacă pentru deficiențele somatice metoda incluzivă ar putea da roade, pentru deficiențele psihosenzoriale și complexe Însă, modul de abordare este mult mai delicat. Chiar dacă există o atitudine rezervată față de elită și școlile elitiste, totuși nu trebuie uitat că elitele duc Înainte societatea, ele fiind colportoarele progresului În societate și nu masele. Un rol important În dezvoltarea creativității Îl are mediul social, care trebuie să ofere cadrul necesar dezvoltării aptitudinilor persoanei cu dizabilitate, continuând
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fel de reținere și renunțând la ierarhizări ab initio. Ar fi, zic eu, o dovadă că nu port ranchiună nimănui, că-mi exercit rolul de președinte UZP și de promotor al unei profesii care va mai avea căutare un timp, elitistă (și etilistă !) prin ocupație, subculturală prin pregătirea actuală. Radiografia momentului mi-ar "spune" că cel puțin jumătate dintre ziari știi locali n-au studii superioare și cel puțin 1/3 dintre "tehnici" sunt cu școli profesionale. Asta dacă ținem cont
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]