1,266 matches
-
Leiden, 1973; mai recent, Cahnman și-a adunat într-o carte mai multe studii apărute în periodice: Weber & Tönnies: Comparative Sociology in Historical Perspective, Transaction, New Brunswick, N.J., 1995. O bună introducere rapidă în problematică, utilă prin analiza contextului de emergență și a receptării în Germania, este prefața lui J. Leif la ediția franceză a cărții de bază, Communauté et société. Catégories fondamentales de la sociologie pure, P.U.F., Paris, 1977. Ediția franceză se bazează pe versiunea definitivă din 1922 a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
poate cel mai tentant critic al lui Tönnies) este perfect sintetizată de conceptul Vergesellschaftung, tradus (până și de spanioli), în disperare de cauză, prin „socializare”, un termen mai cunoscut în accepția conferită de Basil Bernstein în cadrul propriei sale teorii despre emergența și integrarea actorilor sociali. Termenul-pereche, (soziale) Vergemeinschaftung, exprimă procesul complementar. 7. Mathieu Deflem, specialist în contribuția lui Tönnies la sociologia criminologică (la fel ca alți mari sociologi ai generației sale, savantul german s-a ocupat insistent de sociologia dreptului, precum și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unui ficat comunicant” (p. 47). Pentru o istorie intelectuală a tiranofiliei modernetc " Pentru o istorie intelectuală a tiranofiliei moderne" Traducerea românească a unei mari cărți străine este ocazia ideală de a încerca să analizăm ideile altora în contextul lor de emergență și de a le transpune apoi în lumea noastră, pentru a o înțelege mai bine. Un asemenea exercițiu este și textul de față, prilejuit de apariția la Polirom, sub titlul Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică, a versiunii românești date de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fi echivalentul autorului, precum și unele luări de poziție de după 1989); în fine, pe când mulți occidentali l-au considerat pe Mißosz reacționar, destui polonezi l-au considerat stângist. Ca întotdeauna, e util să cunoaștem personalitățile internaționale și de pe terenul lor de emergență: pentru a rămâne în context, amintesc și figurile altor disidenți est-europeni, mai prețuiți în străinătate decât acasă, unde se cunosc toate laturile personalității și acțiunii lor: Václav Havel, Adam Michnik, György Konrád etc. Problema prezenței intelectualilor în politică, se știe
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
conduită psihică), a căror expresie manifestă sunt”. Procedeele identificate de Shentoub et al. sunt repartizate în patru mari categorii: apărări prin recurgerea la realitate, apărări prin recurgerea la fantezii și afect, apărări prin inhibiție și apărări ce țin de anumite emergențe în procesele primare. Să mai notăm și contribuția lui Debray (1987), care propune o nouă fișă de despuiere a TAT pentru copii și preadolescenți, fișă în care un loc important este rezervat reperării procedeelor defensive. O poziție specială este ocupată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
copilului că simptomul de retenție a scaunelor viza să-i permită copilului o identificare cu dădaca sa, „o tânără orientală, cu voce și gesturi pline de blândețe”, care-l părăsise cu trei luni înainte, când copilul, aflat în perioada de emergență a masculinității, începuse să-i vorbească urât. Îngrijorată de acest comportament și considerând că este momentul potrivit să se ocupe ea însăși de educația copilului, mama o concediase pe tânără, care, pentru început, îi spusese băiețelului că pleacă pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
DGP de la Începutul anilor ’50. Se transformau doar anumite servicii, birouri, se redenumeau altele, dar schema subordonării ierarhice pe palierele aparat central/aparat exterior rămânea, În mare, aceeași. Micile ajustări se datorau doar necesităților momentului, fie că era vorba de emergența coloniilor de muncă, de dispariția ulterioară a lor, fie că, după anul 1964, s-a desființat formal „instituția” deținutului politic (prin grațieri masive). Penitenciarele politice au continuat să funcționeze Însă În România până la prăbușirea regimului, dintre cele mai cunoscute fiind
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cabinet comunist, Constantin Dăscălescu II, Își Încheie mandatul), și perioada postcomunistă, Începând cu guvernul provizoriu și până În 21 decembrie 2004 (dată la care Guvernul Adrian Năstase Își Încheie mandatul). În ceea ce privește cea de-a doua axă de analiză, aceasta vizează studiul emergenței actorilor executivi, nivelul lor de rotație și capacitatea lor de a mobiliza diversele resurse de care dispun. Utilizând atât date statistice cu privire la traiectoriile actorilor guvernamentali, cât și elemente rezultate dintr-o serie de interviuri semistructurate și din biografiile actorilor politici
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comuniste. Cu toate acestea, maniera În care scena politică actuală se articulează nu transpune, În mod necesar, o parte a moștenirii trecutului. Am putea, În fond, să considerăm că, odată momentul instituționalizării parțiale a partidelor politice Încheiat, putem asista la emergența unei noi forme guvernamentale și la un nou profil al relațiilor intrași interpartizane. Din această perspectivă, moștenirea trecutului comunist nu ar fi un fenomen condamnat să dispară, ci este un element Încorporat În noile forme ale puterii clădite În regimurile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
din câteva argheziene „flori de mucigai”, dar și din unele texte ale suprarealiștilor, apoi un altul, mai apropiat de ermetismul barbian. Părăsite, aceste modalități vor furniza elemente în structurarea formulei originale din Întunecatul April. O frapantă noutate o constituie aici emergența eului empiric în eul liric și intensitatea emoției, comparabilă doar cu aceea din bacovianul Plumb. Sensibilitatea reacționează la acel misterium tremendum pe care-l reprezintă moartea, la propriul ego multiplicat, „ipocrit”. Alături de angoasă, în care se aliază groaza și repulsia
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
răspunsurile sunt în subiect și că acesta «știe» ce semnifică visul său. Totuși, este o sarcină dificilă. Din acest motiv, a doua parte a cărții (dicționarul simbolurilor onirice) își propune să vină în sprijinul celui ce visează, pentru a facilita emergența cunoașterii inconștiente. Nu am scris acest lucru cu scopul de a da o explicație imuabilă și sistematică, ci pentru a sugera noi căi și, mai ales, pentru a prezenta dimensiunea colectivă și universală a simbolurilor utilizate de cel ce visează
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
internetul 3.5. Omul informațional - avataruri și limite 3.6. Lumea virtuală ca refugiu și sursă de însingurare 3.7. Riscurile unei societăți informaționale Capitolul 4. Către un nou mediu de învățare: comunitatea virtuală 4.1. Comunitatea virtuală - formă de emergență și difuziune a cunoașterii 4.2. Învățarea colaborativă 4.3. Comunicare și mediatizare 4.4. Comunitatea virtuală - spațiu de manifestare a inteligenței colective 4.5. Campusul și clasa virtuală 4.6. Comunitatea virtuală a cadrelor didactice Capitolul 5. E-learning-ul și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
adică, ele comunică, se stimulează și se întrețin reciproc. Virtualizarea este generată de însăși puterea structurantă și forța imaginativă a gândirii și limbajului. Prin limbajul oral sau scris se depășește datul concret, pentru a-l manevra dincolo de circumstanțele lui de emergență. Prin scriitură se realizează o virtualizare a memoriei, o prelungire a unor date dincolo de realitățile imediate de care erau intrinsec legate. În timp, omul a inventat destule tehnici de potențare a informației. Levy (1995, p. 71) conchide: Limbajele omului virtualizează
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aliniamente date, suplimentare, a fi cu un pas mai în față, a reconfigura în cunoștință de cauză transformările ulterioare. Cunoașterea nu mai este o constatare ulterioară ivirii unor stări de lucruri, succedentul unor fapte, ci antecedentul, condiția lor prealabilă de emergență. Cunoașterea nu rămâne doar constatativă, ci constructivă. Cunosc ceva nu doar după ce acesta apare, ci ca acel ceva să apară! Știința nu mai este doar cheia dezlegării enigmelor lumii, ci a evoluției, a progresului ei (dacă există așa ceva). Ne fasonăm
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
interesați cu adevărat; creșterea legăturilor cu congenerii și cu lumea întreagă. Multiplicarea legăturilor cu egalii situați spațio-cultural la distanțe remarcabile creează premisele unei solidarități și înțelegeri la nivel mondial (vezi și Laferriere, 1999). Tehnologiile numerice ale rețelei electronice fac posibilă emergența a noi principii și moduri de funcționare cooperativă, fundamentate pe practici ascendente, acentrate și decentrate, care nu mai depind de o instanță situată undeva la centru. Grație dispozitivelor cooperative implicate, se creează intervenția unor agenți eterogeni, hibrizi, purtători de temporalități
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin norme legislative, de pildă -, dar și de jos, de la emitenții sau consumatorii ce manipulează produsele de bază - informațiile. Pot conduce la omogenizarea limbilor (prin suprasolicitarea englezei, de pildă), a culturilor (de tip occidental), dar pot funcționa în calitate de cadre de emergență a diversității și varietății. Ele pot lenevi spiritul, dar și să-l pună la treabă. Accesul se face, de regulă, la frânturi de informații, la segmente rupte din niște ansambluri care nu întotdeauna se decelează de către consumator. Fărâmițarea cunoașterii trebuie
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în cartea din mâinile domniilor voastre). Suntem conștienți că perspectiva este cea a unei societăți informatizate. Dar nădăjduim că nu prin izgonirea umanului și spiritualului! Capitolul 4. Către un nou mediu de învățare: comunitatea virtuală 4.1. Comunitatea virtuală - formă de emergență și difuziune a cunoașterii În condițiile transformărilor tehnico-sociale actuale, asistăm la o reconfigurare a grupurilor de învățare, ce se structurează și ființează pe alte criterii decât cele tradiționale. Clasa de elevi, în mod tradițional, presupune obligatoriu coexistența spațială a mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
interactivității democratice. Avem o realitate mult mai suplă, ce se distribuie peste tot, rămânând deschisă către noi incitări, continuu activată și intrată sinergic în timp real. Un sociolog contemporan, François Ascher (2002), făcând o comparație cu datele trecutului, vorbește despre emergența unei societăți de tip hipertext, caracterizată prin individualizare, raționalizare și denivelare socială. Noua modernitate se diferențiază de celelalte prin mai multe elemente, după cum se poate constata în tabelul de mai jos (vezi Ascher, 2002, p. 40): Comunitate Societate industrială Societate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
regruparea după orizonturile de interes și afinități); un anumit nivel de interactivitate (participarea prin discuții prin e-mail asupra unor subiecte); comunicare sincronică (dialogul în timp real permite indivizilor dezvoltarea unor relații spontane, încărcate de emoții, de „naturalitate”); diversitate a participanților (emergența unei comunități virtuale presupune interacțiunea unui număr suficient de persoane - de obicei, mai mult decât două - din zone diferite, cu culturi și experiențe multiple); un nivel minim de adeziune și de participare (atașament, adeziune comună, implicare emotivă, durată a relației
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
contemporane care solicită răspunsuri (și) din partea educației (globalizarea, migrația, interculturalitatea, analfabetismul, poluarea, respectarea drepturilor omului etc.). O altă posibilă evoluție este apariția unei științe integrate a educației, cu o structură de tip rizom, constituită dincolo de criteriile și limitările oricărei discipline; • emergența transdisciplinarității, ridicată la rangul de „nouă viziune asupra lumii” (cf. Nicolescu, 1996) și vizibilă la cel puțin două niveluri: - conceptual, prin apariția sau creșterea vizibilității unor „supraconcepte”, imposibil de epuizat în interiorul structurilor disciplinare (semnificație, strategie, inteligență, discurs etc.); - la nivelul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
magistral de M. Gibbons și colaboratorii săi în lucrarea The New Production of Knowledge. The Dynamics of Science and Research in Contemporary Societies. Odată cu modurile tradiționale de producere a cunoașterii, dominate de contextul cognitiv și de structurile disciplinare, tendințele configurează emergența unui nou mod de producere a cunoașterii („modul 2”, cum îl numește autorul), în care aceasta din urmă este creată în contexte socioeconomice mai largi, de natură transdisciplinară. Producerea cunoașterii este, conform paradigmei tradiționale, un proces care se produce în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
timp... Bogăția și diversitatea discursurilor despre globalizare nu împiedică unele acorduri minime, iar printre ele se află și faptul că unul dintre motoarele principale ale globalizării este revoluția înregistrată în domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicație. „Platforma” tehnologică a asigurat emergența celeilalte laturi de forță a globalizării: cunoașterea și inovația. Mai ales acest ultim aspect a făcut ca educația să-și găsească un loc central în înțelegerea și operarea cu viața în context global. 1.2. Dezvoltarea tehnologiilor informaționale și de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și transferate în contexte diverse, în vederea rezolvării unor probleme concrete. Aceste competențe, cum ar fi comunicarea eficientă, lucrul în echipă, gândirea critică, ocupabilitatea, utilizarea tehnologiilor etc., sunt achiziții durabile, pe care se poate construi ulterior învățarea ca proces continuu. b) Emergența culturilor locale și a identităților cosmopolite. Printre numeroasele paradoxuri ale globalizării se află și acela conform căruia, pe măsură ce se configurează și se extinde o cultură globală, se produce și o (re)descoperire a localului. Diversitatea culturală devine, într-o accepțiune
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
urmare, pentru fiecare dintre noi, mijlocul prin care stabilim un echilibru între acumularea de cunoștințe, muncă, adaptarea continuă la diferite situații și participarea activă la viața civică.” J. Delors, Comoara lăuntrică Contextul dezvoltării în secolul XXI este realmente diferit, datorită emergenței unor fenomene cum ar fi: globalizarea și piețele competitive, revoluția tehnologică din domeniul informațional și al comunicațiilor, rolul crucial al inovației, al cunoașterii și al capacităților tehnologice în cadrul sistemelor de producție, dezvoltarea societății civile și creșterea participării sale în luarea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
deseori până la fuziune. Fuziunea este așadar faza cea mai complexă și mai radicală a integrării. Abordarea de tip transdisciplinar tinde progresiv către o „decompartimentare” completă a obiectelor de studiu implicate. Fuziunea cunoștințelor („cunoașterilor”, fr., savoirs) specifice diferitelor discipline conduce la emergența unor noi câmpuri de investigație, la dezvoltarea unor proiecte integrate sau chiar la conceperea unor programe de cercetare conforme cu noua paradigmă. Transdisciplinaritatea reprezintă „punerea în act” a unei axiomatici comune pentru un ansamblu de discipline. Prin gradul său de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]