1,692 matches
-
săptămâni: Mercur este staționar o zi, Venus două zile, Marte trei zile, Jupiter patru zile, Saturn cinci zile, Uranus și Neptun o săptămână, iar Pluto două săptămâni. În consecință, În timpul unui tranzit - prin conjuncție de exemplu -, se Întâmplă ca planeta emițătoare să treacă - aparent, Întrucât e vorba de mișcarea aparentă a planetelor - prima dată peste un punct receptor, să-l depășească, apoi să retrogradeze și să treacă din nou peste el mergând Înapoi, pentru ca În final să-și reia mersul direct
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
final să-și reia mersul direct și să mai treacă peste el Încă o dată, ultima. Acesta este o triplă trecere. Se mai Întâmplă ca punctul receptor să fie situat pe (sau la câteva grade de) locul de staționare a planetei emițătoare. E de la sine Înțeles că În aceste două cazuri influența va fi mai accentuată. De altfel, sunt singurele situații În care tranzitul planetelor rapide (Mercur, Venus, Marte) are În sine un impact real. Dimpotrivă, un tranzit al lui Jupiter În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Pentru conjuncții și opoziții, se preconizează un orb de maxim 3ș, redus la 1ș pentru celelalte aspecte. Neptun și Pluto Se admite un orb de 2ș maxim pentru conjuncții și opoziții, redus la 1ș pentru celelalte aspecte. Excepție Când planeta emițătoare este retrogradă, trebuie luat În considerare orbul admis de o parte și de alta la fiecare trecere. Totuși, În practică, efectul este resimțit adesea sub diverse forme pe parcursul Întregii retrogradări, până după ultima trecere. În schimb, când primul tranzit a
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Jupiter trigon Soare); reînnoire la sfârșitul anului (Pluto trigon Lună). II INTERPRETAREA TRANZITELOR PLANETELOR LENTE Pentru fiecare tranzit al unei planete lente am ales mai multe niveluri de interpretare: Starea de spirit, altfel spus dispoziția indusă de relația dintre punctul emițător și punctul receptor. Evenimentele posibile: cel mai des apar ca o consecință a stării de spirit, potrivit opticii zicalei „ni se Întâmplă ceea ce suntem”; mai rar par să se declanșeze În mod arbitrar sau să fie legate de anumite evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
să se declanșeze În mod arbitrar sau să fie legate de anumite evenimente exterioare. Cu privire la acest subiect, să semnalăm un amănunt important: tranzitul, chiar dacă se manifestă Într-o manieră evidentă, nu se traduce neapărat printr-un singur eveniment. Dacă planeta emițătoare vrea să ne facă să Înțelegem ceva important, va folosi eventual mai multe canale de comunicare pentru a face să ne parvină mesajul. Astfel, unele perioade din viața noastră, bogate În evenimente care aparent nu au legătură Între ele, conduc
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
de când durează povestea asta!” Aici, Marte a „actualizat” impactul lui Jupiter și al lui Uranus, a căror influență se Întindea pe mai mult timp. V UTILIZAREA STĂPÂNIRILOR Să utilizezi stăpânirile În astrologia previzională Înseamnă să cauți analogia planetă-casă pentru punctele emițătoare, dar și pentru cele receptoare. De exemplu, dacă ai cuspida casei a VII-a (Descendentul) În Capricorn, poți spune că stăpânul casei a VII-a este Saturn. Ținând cont de numărul de combinații posibile, este imposibil să propui câte o
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
IV-a, a VII-a, a X-a), și mai puțin concludent când stăpânește casele a II-a, a V-a, a VI-a, a IX-a. Dacă se ia hotărârea de a se folosi stăpânirile În relație cu punctul emițător, este important să se combine semnificația planetei cu cea a casei. De exemplu, tranzitul lui Uranus ca stăpân al casei a VII-a poate indica faptul că schimbarea uraniană vine prin intermediul celuilalt. Nu trebuie neglijată nici casa În care se
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și Bernard Besançon. Societatea „Maison 9” 17, rue Vaneau 75007 Paris HYPERLINK "http://www.maison 9.org" www.maison 9.org Cuprins Prefață................................................................................................................pg. Cuvânt Înainte pentru ediția română..................................................................pg Introducere.........................................................................................................pg. Memento tehnic ................................................................................................pg. Capitolul I: Tranzitele.....................................................................................pg. Punctele emițătoare............................................................................................pg. Punctele receptoare............................................................................................pg. Aspectele............................................................................................................pg. Orburi și retrogradări..........................................................................................pg. Capitolul II: Interpretarea tranzitelor planetelor lente................................pg. Tranzitele lui Jupiter...........................................................................................pg. Tranzitele lui Saturn............................................................................................pg. Tranzitele lui Uranus...........................................................................................pg. Tranzitele lui Neptun...........................................................................................pg. Tranzitele lui Pluto..............................................................................................pg. Capitolul III: Tranzitele
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
anotimpuri: Gemeni, Fecioară, Săgetător, Pești. (n. tr.) Anuar genealogic și statistic al aristocrației din Europa. (n. tr.) Jupiter intră În Scorpion pe 10 noiembrie 1993. (n. tr.) Când vorbește despre aspectele celeste, autoarea se referă la aspectele pe care planeta emițătoare le formează cu celelalte planete aflate pe cer În momentul tranzitului. (n. tr.) Din latină, citat din versurile poetului Horațiu. În traducere: „Trăiește clipa!” (n. tr.) Departament al administrației sanitare și sociale În Franța (n. tr.) * Neptun, stăpânul casei a
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
să se desfășoare În sistemele dotate cu memorie și cu aprehensiune statistică, cum este inteligența umană, perceperea semnelor, mereu identice, Începe să modifice foarte Încet repertoriul receptorului, cu tendința ca el să ajungă să fie din ce În ce mai bine Înglobat În repertoriul emițătorului căruia Îi este subordonat. Ansamblul acțiunilor de comunicare ia așadar un caracter cumulativ prin influența progresivă asupra schemelor cu contacte și relee. Din anul 1940, când primește titlul de magistru În electrotehnică și doctor În matematică, până În 1956 a fost
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sunt mai mult sau mai puțin comune: comunicarea se sprijină, În esență, pe partea comună a celor două repertorii, această comunitate nefiind Însă niciodată absolut riguroasă. Se admite, prin definiție, că percepțiile receptorului concordă deci, cel puțin parțial, cu percepțiile emițătorului, În momentul În care acesta și-a constituit mesajul. Rezultă că pentru perceperea mesajului este necesar ca repertoriul emițătorului și receptorului să fie comun, cel puțin parțial. Aceasta nu implică Însă neaparat ca emițătorul să semene fizic cu receptorul (un
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
această comunitate nefiind Însă niciodată absolut riguroasă. Se admite, prin definiție, că percepțiile receptorului concordă deci, cel puțin parțial, cu percepțiile emițătorului, În momentul În care acesta și-a constituit mesajul. Rezultă că pentru perceperea mesajului este necesar ca repertoriul emițătorului și receptorului să fie comun, cel puțin parțial. Aceasta nu implică Însă neaparat ca emițătorul să semene fizic cu receptorul (un emițător se poate adresa la receptori diferiți, fiecare suprapunându-și parțial repertoriul cu cel al emițătorului). Emițătorul poate fi
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
necesar ca repertoriul emițătorului și receptorului să fie comun, cel puțin parțial. Aceasta nu implică Însă neaparat ca emițătorul să semene fizic cu receptorul (un emițător se poate adresa la receptori diferiți, fiecare suprapunându-și parțial repertoriul cu cel al emițătorului). Emițătorul poate fi un om (Învățătorul, profesorul etc.) sau un grup de oameni (un cor, de exemplu), un organism difuz și Îndepărtat, cum ar fi un post de radiodifuziune, un locuitor al unei nebuloase oarecare, sau, la limită, natura Însăși
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
acestei argumentații se poate spune că Învățarea de către individ nu Înseamnă numai lărgirea sistematică a bagajului de semne a celui ce Învață, ci și apropierea, egalizarea sistemică a probabilităților diverselor semne din repertoriul receptorului, cu probabilitățile diferitelor semne din repertoriul emițătorului, pe care receptorul trebuie să-l Însușească. Acesta este procesul numit, În limbaj cibernetic, acomodare informațională. Surplusul relativ de semne este denumit redundanță. Ca atare, prin redundanță se Înțelege, În general, diferența dintre informația maximă posibilă și informația real-existentă a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ș.a.m.d. rămâne interesantă, dar s-a dovedit riscantă metodologic 52. Memoria colectivă presupune, în afara amintirilor individuale, existența unor medieri recurente, materializabile, cotidiene, descifrabile fără o specializare anume. Astfel de intermedieri se caracterizează nu doar prin înmulțirea progresivă a emițătorilor și a receptorilor, ci mai ales prin nevoia de reamintire împreună a unor fapte semnificative, chiar dacă experiența lor nu a fost sau nu mai este, pentru toți cei implicați, una directă. Diferențierea, din scrupul metodologic, între memoria socială și memoria
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
clasificare, înseși istoriile sale se supun acestui proces de clișeizare. Desigur, un manual nu poate găzdui amintirile tuturor, rostul său fiind tocmai acela de a selecta și unifica informațiile, de a le omologa prin depersonalizare, prin anularea subiectivității declarate a emițătorilor. În competiția pentru plauzibilitate, mărturiile unor copii au și mai puține șanse de validare, întâietate având opiniile (nu mărturiile) unor persoane cu posteritate asigurată 170. De altfel, o dată ajunse în paginile unei cărți de uz didactic, astfel de rememorări ar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Assmann) întreținută de specialiștii care exercită diferite profesiuni legate de producerea și vehicularea autorizată a cunoștințelor despre trecut: cercetători, profesori, muzeografi, arhiviști, bibliotecari etc. Cele două paliere grupează, în linii mari, amatorii (consumatorii) de informații despre trecut și specialiștii sau emițătorii autorizați ai acestor informații. Situarea într-una din cele două zone sau la limita dintre ele este de obicei participativă, mobilă, multiformă. 16 Vezi prezentarea lui Vlad Craioveanu, din 14 septembrie 2006, pe http://www.mariromani.ro/dezbateri.php?c
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
convenție culturală. Studiind procesele culturale ca procese de comu-nicare, semiotica vizează dezvăluirea sistemelor ce subîntind procesele. "Dialectica sistem-proces ne conduce la afirmarea dialecticii cod-mesaj" (U. Eco, 1972: 30-31). În viziunea lui Eco, codurile sînt totdeauna plurale și nu neapărat comune emițătorului și receptorului (cf. L. Pirandello: "Folosind cuvintele, le dați sensul pe care îl au pentru dumneavoastră; iar eu primindu-le, le investesc cu sensul pe cere îl dau eu. Am crezut că ne înțelegem, dar nu ne-am înțeles deloc
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
presa specializată (B. Cathelat & A. Cadet, 1976: 73) 6.6. Sintaxa discursului publicitar Din cei cinci W (Who-tells What to Whom in Which channel-and with Which effects) asociați de Lasswell discursului propagandistic, publicitatea se axează și ea pe analiza subiectului emițător, a mesajului transmis, a publicului vizat, a suporturilor selectate și a efectelor (scontate și realizate), actualizate de teoria enunțării, teoria audienței, analiza mediilor și teoria argumentației. Izotopia discursului publicitar, euforizantă atît la nivelul enunțului (actanții sînt prezentați într-un cadru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
epistola Sfîntului Pavel către corintieni 1.13 ("vedem acum printr-un geam opac ... acum știu doar o parte, mai tîrziu voi înțelege totul") am putea califica mass-media romąnă ca un instrument opac în căutarea transparenței, credibilității și echilibrului între ethosul emițătorului (jurnalistul și instituția mediatică), pathosul (de recîștigat) al auditoriului și logosul (de reinventat) al discursului. CONCLUZII În ultimele două decenii am asistat la o profundă reevaluare a conceptelor de identitate, apartenență, autenticitate în cadrul creat de noua paradigmă (Kuhn) sau condiție
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cuvinte). COD Sistem de semne ce reprezintă și transmite informația de la emițător la receptor ( există diverse tipuri de coduri:cod grafic și cod sonor, cod Morse și alfabet Braille etc.). Codul permite transformarea substanței mesajului în vederea comunicării (codificare) la nivelul emițătorului și interpretarea acesteia (decodificare) la nivelul receptorului. Modelul abstract al codului permite producerea unui număr nelimitat de mesaje sau performanțe. COERENȚĂ Spre deosebire de coeziune, definită ca adecvare în interiorul textului (acord, recțiune, ordine discursivă), coerența reprezintă adecvarea semantico-pragmatică la situația de comunicare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
narațiunii funcția se definește ca acțiune a unui personaj, în raport cu desfășurarea intrigii (cf. Propp Morfologia basmului). FUNCȚII ALE LIMBAJULUI Roman Jakobson distinge în Eléments de linguistique générale 6 funcții ale limbajului ca mijloc de comunicare: * expresivă (determinată de atitudinea, implicarea emițătorului în discursul său); *conativă (referitoare la efectul produs de mesaj asupra destinatarului); *poetică (centrată asupra mesajului în imanența sa); *fatică (vizînd stabilirea sau menținerea comunicării); *referențială (de denumire, prezentare a lumii reale sau a unor lumi posibile ficționale); *metalingvistică (de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lor (motivațiile locutorilor, tipurile sociale de discurs, problemele enunțării). Ansamblul eterogen de cercetări actualmente considerate ca ținînd de pragmatică include două axe, înrudite de altfel: i) pragmatica de obediență morrissiană ca "studiu al relațiilor dintre semne și utilizatorii lor" (tripletul emițător/ receptor/situație de comunicare sau setting); ii) pragmatica din linia Școlii filosofice de la Oxford (Ryle, Austin și Searle) ca studiu al actelor de limbaj. În această perspectivă a vorbi este un act guvernat de reguli precise, act ce modifică universul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fundal (prim) în textul secund, cel care ni se oferă lecturii. Aceeași etimologie greacă arată că eironeia presupune disimulare, dar și interogație, așadar mecanismul ironiei "lucrează atât prin antifrază, cât și prin strategia evaluativă care implică o anumită atitudine a emițătorului față de text, aceasta permițând și necesitând, la rândul ei, interpretarea și evaluarea exercitate de cititor"69. Punctând necesara distanță dintre ironie și parodie, Hutcheon consideră că parodia uzează de ironie, când nu se transformă de-a dreptul într-o permanentă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
scrierilor factuale și domeniul scrierilor ficționale. Pentru a caracteriza acest tip de literatură, trebuie definite cele două categorii de scrieri. Vom aborda această problemă din unghiuri diferite. Mai întâi, ne vom referi la intenția scriitorului, care se află pe poziția emițătorului în acest act de comunicare. Ulterior, vom privi chestiunea din perspectiva cititorului, receptor al mesajului literar. O tipologie textuală, cum este cea sintetizată de Paul Cornea, asupra căreia ne oprim, are drept punct de plecare ideea că, în stabilirea unei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]