2,028 matches
-
succesiune cauză efect (etapa de ,,proiectare" a mesajului, adesea insesizabilă în comunicarea curentă); acest proces influențează, de altfel, ipostazele avute în vedere în acest subcapitol: ipostaza de codificare a mesajului și cea de transmitere a acestuia: în condițiile în care emițătorul asociază mesajului său o anumită finalitate, explicită sau implicită, este motivat în selectarea optimă a codului, a canalului și a manierei plasată diferit, de la caz la caz, între subiectiv și obiectiv de a valorifica atât codul, cât și canalul (vezi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
dintre cei prezenți în situația de comu-nicare respectivă să-l recepteze și decodeze în conformitate cu intenția sa comunicativă: vorbește în șoaptă sau folosește un anumit cod verbal/extraverbal etc.). În cadrul demersului instructiv-educativ derulat în grădiniță, cadrul didactic oferă un model de emițător, important este însă ca și copilului preșcolar să-i fie atribuit/,,încredințat" acest rol (vezi și cazurile în care copilul manifestă reținere în a se manifesta verbal, cadrul didactic fiind cel care trebuie să creeze o atmosferă favorabilă comunicării/autocomunicării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în real); sfera receptorului: public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea mesajului de tip literar vs. public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea unui mesaj non-literar; canalul ales: scris vs. oral/scris, audio/video; raportul m1 m2, dintre mesajul codificat/transmis de către emițător (m1) și mesajul receptat/decodat de către receptor (m2): în mai mare măsură, m1 ≠ m2 vs. m1 ≈ m2; feed-back-ul dat: (cititorul nu oferă, în general, feed-back, scriitorului, mai ales când este vorba despre receptarea textului literar într-un context decalat temporal
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
subiectiv, timp subiectiv, relații redimensionate etc.) vs. repere preponderent obiective (timp obiectiv, spațiu obiectiv, relații recunoscute între locutor și interlocutor/publicul-țintă etc.). Prin prisma acestor coordonate, subsumăm aici textului nonliterar mesajele orale și/sau scrise codificate non-artistic, transmise de un emițător plasat într-o situație de comunicare guvernată, în principiu, de reperele obiectivității (fără a exclude valențele subiectivității intrinseci procesului comunicativ), mesaje care se constituie în concretizări ale intenției funcțional-infor-mative, formative, persuasive manifestate de către emițător față de un receptor de la care nu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
scrise codificate non-artistic, transmise de un emițător plasat într-o situație de comunicare guvernată, în principiu, de reperele obiectivității (fără a exclude valențele subiectivității intrinseci procesului comunicativ), mesaje care se constituie în concretizări ale intenției funcțional-infor-mative, formative, persuasive manifestate de către emițător față de un receptor de la care nu primește în mod necesar feed-back. Includem, din această perspectivă, în clasa textelor nonliterare prin raportare și la particularitățile de vârstă ale copiilor preșcolari, respectiv la specificul activităților 326 desfășurate în grădiniță mesaje de tip
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
raportare la diferite criterii asociate, pe de o parte, studiilor teoretice de specialitate și, pe de altă parte, particularităților etapei preșcolarității , se disting: ca formă comunicativă: * evaluarea orală preponderentă în ciclul preșcolar, vizând comportamentul de receptor, respectiv pe cel de emițător de mesaje orale al copilului preșcolar, capacitatea acestuia de a se adapta la particularitățile interlocutorului, de a relaționa în plan verbal etc.; * evaluarea ,,scrisă" cu trăsături specifice în etapa preșcolarității, când ,,a scrie" înseamnă a ,,desena" o scrisoare către Moș
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Fink, apud Ulrich 2002: 122. 28 Vezi, pentru ,,repertoriile" cadrului didactic/copilului, Cerghit 2002: 53. 29 Cu precizarea că mesajul nu implică doar conținuturile propriu-zise (de specialitate, prevăzute în programă); comunicarea didactică presupune, în funcție de intenția comunicativă a cadrului didactic considerat emițător inițial, într-o primă abordare , mesaje de diferite tipuri: de orientare și comunicare (transmitere, respectiv solicitare de informații); de evaluare (afirmare a propriei opinii sau solicitare a opiniilor copiilor); de influență (oferire sau solicitare de sugestii); de decizie (exprimare a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ale copiilor, de altfel) M. B. Grant, G. D. Henings, apud Albulescu-Albulescu 2000: 66. 31 Ca ,,rețele alternative" de transmitere a informațiilor Bougnoux 1998: 14. 32 Pentru diferitele condiții ale eficientizării comunicării pedagogice (racordarea la partener, identitatea de coduri la emițător și receptor cu precizarea că ,,identitatea" este dificil de realizat, în practică , contextualizarea, sprijinirea pe afecțiune și interacțiune empatică, gestionarea comunicării etc.), vezi Cerghit 2002: 58 (detaliere: 58-73), precum și Alexandrescu-Micle 2002. În ceea ce privește relativitatea, în practică, a ,,identității" codurilor, studiile efectuate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
față de Lumina dumnezeiască, față de Ființa dătătoare de Viață. Devenim „luminați” În măsura În care ne deschidem acestei lumini line, diafane, demiurgice. Dumnezeu poate să lumineze, iar noi avem nevoie să fim luminați. E o deosebire de esență Între cele două entități, ca de la emițător la receptor, de la plinătate la secvențialitate. Persoana divină e În Întregime Lumină. Persoana umană are o oarecare lumină, dar e mărginită, limitată; omul nu este o sursă de lumină, dar o poate aduna În sine. El dispune de o anumită
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
production de sens” (Dayan, 1992). Cu alte cuvinte, violența, ca și oricare alt conținut pe care îl difuzează textul mediatic, nu va fi, cel puțin nu la nivel principial, decodat de către receptor în exact modul cum a fost codat de către emițător. Astfel, violența transmisă nu este blamabilă în sine, trebuind să ne îngrijoreze modul cum este ea percepută și receptată de către publicurile avute în vedere. Al doilea vector de interes este deci aflarea modului cum percep tinerii din România de azi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
anumite genuri sau forme de exprimare (Balle, 1997). Dacă în cazul comunicării este vorba despre un schimb, o relație și deci un proces, dacă mass-media reprezintă un mijloc și un releu, informația în ceea ce o privește exprimă conținutul schimbului între emițător și receptor. Cuvântul informație este un derivat al lui a informa, provenit din latinescul informare, care înseamnă a da formă. Informația poate fi înțeleasă ca un stoc de date (mesaje, semnale, simboluri) care se transformă prin procesul de comunicare. Fenomenul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe anumite aspirații, În timp ce În rituri ele se referă la reprezentări colective; d) structura mijloacelor puse În mișcare: există mari diferențe În ceea ce privește locurile de desfășurare, timpul alocat, decorurile și obiectele simbolice folosite, atitudinile participanților etc.; e) structura formelor de comunicare: emițătorul, destinatarul, codul și conținutul mesajelor se deosebesc, pe aceeași axa care duce de la formele simple ale obișnuințelor la formule complexe specifice riturilor. O altă axă de diferențiere trebuie trasată Între riturile sociale complexe și așa-numitele rituri de interacțiune. E.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ascuns australul. În mod evident, ăsta a fost planul lui Kasser. Rim nu avea nevoie de descrierile cuiva sau de vreo altă informație pentru a putea găsi o încărcătură de austral. Imediat după ce ieșise din Abație luase legătura prin intermediul micului emițător pe care îl avea sub pielea scalpului cu stația orbitală imperială. De acolo i se transmitea mereu un vector bazat pe intensitatea radiației australului. Știa că metalul era undeva în fața lui, în orașul care se profila doar cu o idee
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mă pot împăca la gândul că nu am reușit să eliminăm trădătorul acela din psiac. Șestov preferă să tacă. Apariția neașteptată a flotei zeților le oferise o ocazie excepțională de a fugi, de a dispărea. Fuseseră pregătiți dinainte și demontaseră emițătorul care permitea identificarea navelor, așa încît pentru calculatoarele tactice de pe crucișătoare, nava lor dispăruse în luptă. - Ne angajasem demult pe un drum, bătălia asta nu a schimbat nimic... Încercă Șestov să-l consoleze. - Nu e vorba de asta. Mă întreb
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
orbitale extrem de rarefiate ale Lumilor Agricole. Și, pe fiecare planetă înrobită îl vor aduce din nou pe Mesia, încheind un Timp, stârnind o nemărginire, pornind războiul ultim. Abia a doua zi, când ajunsese la o distanță sigură, Abatele scoase un emițător micuț. Pe locul Abației răsări un soare. Antica armă nucleară își făcu datoria, ștergând orice urmă a Fortăreței. Urmau timpuri interesante. Crist și Anticrist, oameni și extratereștri se vor lupta pe viață și pe moarte. Armaghedon! Abatele privi cu încredere
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
modurile narative ale relatării sau telling, prin intermediul unui personaj-narator, și cu prezentarea scenică sau showing, prin intermediul unui personaj-reflector. Procesul transmiterii și receptarea diferă dacă ele sînt guvernate de un personaj-narator sau de un personaj-reflector. Un personaj-narator funcționează întotdeauna ca un "emițător", adică el narează ca și cum ar transmite o noutate sau un mesaj unui "receptor", cititorul. Comunicarea continuă în mod diferit cu un personaj-reflector. Din moment ce nu narează, el nu poate funcționa ca un receptor în sensul de mai sus. În acest caz
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Harweg își îngustează baza încă de la început, cînd ignoră toate modificările aduse pentru a susține teza lui Hamburger despre preteritul epic, cu excepția celor înaintate de Weinrich 417. Faptul că timpurile trecute denotă în general "relația de posterioritate semnalată indubitabil dintre emițătorul și receptorul unei narațiuni ficționale", așa cum susține Harweg 418, este ușor de combătut, cînd este formulat într-un mod atît de general, ca o definiție generală a timpurilor prezente drept semnale ale "unei relații de simultaneitate dintre emițător și problema
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
indubitabil dintre emițătorul și receptorul unei narațiuni ficționale", așa cum susține Harweg 418, este ușor de combătut, cînd este formulat într-un mod atît de general, ca o definiție generală a timpurilor prezente drept semnale ale "unei relații de simultaneitate dintre emițător și problema în discuție." Ultima afirmație poate fi refuzată doar cînd se referă la narațiuni scrise la timpul prezent, precum romanul Bleak House al lui Dickens, Mister Johnson al lui Joyce sau Das Lied von Bernadette al lui Werfel, unde
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în lucrarea Die typischen Erzählsituationen, 22 ș.u. 418 R. Harweg, "Präsuppositionen", 168. 419 C.P. Casparis oferă o analiză detaliată a utilizării timpului prezent ca timp narativ într-o serie largă de romane englezești în care "relația de simultaneitate dintre emițător și întîmplările povestite" este aproape întotdeauna un aspect subordonat al acestei neobișnuite utilizări a timpului. Tense Without Time, Berna, 1975. 420 Harweg, "Präsuppositionen", 169. 421 Ibid., 169, punctele 3 și 4. 422 Ibid., 178-179. 423 Thomas Mann, Der Tod in
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
9. Pentru filosoful și sociologul francez, impresionanta dezvoltare tehnologică a avut drept consecință transformarea indivizilor în ecrane sau în terminale de rețele. Două terminale în relație de "comunicare" nu pot fi considerate doi interlocutori, căci, în viteza transmiterii semnalelor atît emițătorul, cît și receptorul par a se dizolva. Spațiul poate fi caracterizat ca fiind suprasaturat de informații, evenimente, imagini, astfel încît totul este extrem de vizibil, într-o transparență completă. Problema identității personale și aceea a conceperii alterității sînt temele majore ale
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vitraliu, muzică, teatru sau mister, tămîie, procesiuni, statui, picturi etc.). Iată fără îndoială cea mai carnală, cea mai orgiacă dintre misticile mîntuirii (a se vedea ochii închiși ai Sfintei Tereza din Ávila). Pentru că, la origine, în trupul lui Hristos fuzionează emițătorul și mesajul scurtcircuit incredibil. Noutatea o reprezintă purtătorul. Massage is message. Eu sînt cel care vă va salva. Beți și mîncați. Acesta este trupul meu, acesta este sîngele meu." * Cînd vreți să atrageți atenția cuiva asupra unei probleme, puteți proceda
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
documentelor, între principiul realității și cel al plăcerii, între transmisiile complicate de moștenire și receptările instantanee ale ambianței. Fără îndoială nu putem, nu trebuie să confundăm informarea cu formarea, "a ști că" cu a ști. Un profesor nu este un emițător, un elev nu este un receptor, o cunoștință nu e o informație, adevărul nu e o dată. Nu există bănci de adevăruri posibile la capătul unui terminal, cum există bănci de date bursiere, polițienești, documentare etc. Dar un micromediu de flux
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
epocii. 2. Este dominant în raport cu mediile anterioare mediumul cel mai performant, adică cel al cărui raport cost/eficacitate este mai bun. Este ori cel care acoperă cea mai mare suprafață, ori cel mai rapid, cu cele mai mici cheltuieli pentru emițător și cu cel mai mic efort pentru receptor (sinonim cu cel mai mare confort). Televiziunea, în acest sens, domină radioul, care domină presa scrisă, care domină broșura, care domină cartea, care domină manuscrisul etc. 3. Fiecare mediasferă reordonează diversele sale
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu altă ocazie să-i reperăm deplasările interne, cu rol de fir conducător. În același fel, și nu fără motiv, axa deplasărilor cenzurii oficiale se îndreaptă, ca și intelectualitatea, spre mediul cel mai performant, cu cea mai mare asimetrie între emițătorul și receptorul de mesaje. "Polul magnetic ce structurează cîmpul forțelor intelectuale la un moment dat", scriam atunci, "este acolo unde auditoriul este cel mai numeros, iar recepția, de cea mai bună calitate"; să spunem că "acolo este polul de magnetizare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de a interzice o piesă sau alta, în virtutea puterii lor polițienești; acest drept a fost extins, din 1909, asupra filmelor de actualitate sau polițiste. În 1945, ordinea publică era radioul, și radioul trebuia domesticit. În același an intră în funcțiune emițătorul TV de pe Turnul Eiffel, iar în 1949 apare telejurnalul. Fără audiență, fără pericol, fără interese, fără control. Dar imediat după atingerea pragului de un milion de telespectatori, în 1956 este înființată "Direcția pentru informația radiodifuzată și televizată", subordonată Ministerului Informației
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]