1,706 matches
-
frântură din istoria emigrației românești Recenzia volumului: „EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX” de Octavian D. Curpaș Simona M. Botezan, Washington D.C. Cartea lui Octavian D. Curpaș „EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX” este o frântura din istoria emigrației românești înainte de 1950. Subtitlul ales de autor „Un altfel de "pașoptiști"români în Franța, Canada și Statele Unite” este doar vârful aisbergului, deoarece evadarea din lagărul comunist este descrisă cu mult talent și responsabilitate în paginile cărții și va reprezenta o
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
se îmbină armonios cu educația primită într-un sătuc din Transilvania și cu lumea nouă pe care a întâlnit-o peste ocean. Pornind de la amintirile, scrisorile și notițele lui Mitică Sinu, scriitorul Octavian Curpaș reușește să transpună în cuvinte tabloul emigrației românești în a doua jumătate a secolului XX. Rezultatul este o carte captivantă! Povestea lui Mitică Sinu ne îndeamnă că oricât de sus vom ajunge, să nu uităm de unde am plecat; să nu ne uităm originile și tradițiile; să înțelegem
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
MIJLOC DE SECOL XX” este o carte remarcabilă, pe care o voi păstra cu drag în bibliotecă și o voi reciti cu mare plăcere oricând. Simona M. Botezan, Director adj. Miorița USA Octombrie 2011 Referință Bibliografică: O frântură din istoria emigrației românești / Simona Botezan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 292, Anul I, 19 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Simona Botezan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
soția mea, a deschis prima noastră galerie, pe care am numit-o Hyperion Gallery. Ottawa care inițial ni s-a părut prea puțin sofisticată, ori deschisă picturii moderne și contemporane, ne-a infirmat această percepție. Un anumit cosmopolitism determinat de emigrația europeană a făcut să constatăm că acea cultură a fost capabilă să absoarbă lucrări dintre cele mai complexe, departe de tendințele predominanțe comerciale ale majorității operelor de artă vehiculate în galerii locale. Privind astăzi retrospectiv, mi se pare că, atunci când
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
am dat seama curând că nu reveneam în realitate la o matcă, decât în memoria mea selectivă, pentru că atmosfera era atât de diferită și apetitul pentru preschimbare al noii societății românești atât de acut, încât, revenirea însemna practic o nouă emigrație. Emigrant de data asta, în propria mea țară. Odată cu regimul comunist românii au aruncat peste bord nu numai un regim oprimant dar și orice alte opreliști, proclamând libertăți atât de vaste și neîngrădite, încât orice repere fuseseră abolite, orice valori
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
am început o serie cu astfel de scrieri care privesc România sau contextul internațional în care se derulează istoria țării noastre. Pentru aceasta, am considerat că cel mai reprezentativ în acest sens este Sundar Singh. Într-o vreme în care emigrația este masivă, în care atâția dintre confrați se declară nemulțumiți că sunt români, venim cu această scriere, pe care, după ce o citești, îi mulțumești lui Dumnezeu că te-a rânduit să fii român și să trăiești în România de azi
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
intelectualilor din Rusia 5. Înfrângerile militare din anii 1941-1942 l-au făcut pe Stalin să facă mari concesii Bisericii, Serghei a fost numit patriarh și primit în vizită la Kremlin, transferându-se fostului periodic al Patriarhiei fondurile revistei “Bezbojnic” (“Ateul”). Emigrația ortodoxă rusă de la Karlovac (Iugoslavia) condusă de mitropolitul Anton (Khropovitsky) a sprijinit politica lui Hitler de distrugere a “regimului iudeo-masonic al U.R.S.S.”6. Unii lideri ecleziaști au revenit în Uniunea Sovietică și au colaborat cu regimul comunist, cazul mitropolitului
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
împotriva agresiunii hitleriste. Regimul stalinist a speculat afirmația lui Dostoievski: “a fi rus înseamnă a fi ortodox”, dar această resurgență religioasă era controlată de N.K.V.D. În acest sens, elita politică sovietică s-a folosit de unele per �so �nalități din emigrația rusă de la Paris ca Alex. Kazem Bek (persan de origine), lider în anii '20 al organizației “Tinerii Ruși”, admirator al lui Stalin, “noul Bonaparte” și revenit în U.R.S.S. ca secretar al Partiarhului la sfârșitul anilor '40. Pe ansamblu reacțiile
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
rusă de la Paris ca Alex. Kazem Bek (persan de origine), lider în anii '20 al organizației “Tinerii Ruși”, admirator al lui Stalin, “noul Bonaparte” și revenit în U.R.S.S. ca secretar al Partiarhului la sfârșitul anilor '40. Pe ansamblu reacțiile emigrației au fost dure la adresa politicii religioase a regimului, unii reprezentanți ca Ivan Solonevici scriind cărți critice cum ar fi Rusia într-un lagăr de concentrare, unde arăta că “cel mai consistent fascism este în Rusia”7. Represiunea stalinistă a atins
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
de Aliați la Praga sovieticilor (1945). După cum sublinia C. Andriev în lucrarea sa Vlasov and the Russian Movement Liberation. exponenții dreptei ruse și militarii aflați în Germania anilor 1941-1945 (atamanul Baidakalov, Teneserov, Poremski, de fapt lideri ai centrului berlinez al emigrației ruse - executați în anul 1949)8 afirmau: “religia va fi de o centrală importanță în viitoarea ordine cu o poziție dominantă a Bisericii Ortodoxe”. Stalin a extins represiunea asupra cercurilor militare și politice ale emigrației ruse din Germania, dar și
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
lideri ai centrului berlinez al emigrației ruse - executați în anul 1949)8 afirmau: “religia va fi de o centrală importanță în viitoarea ordine cu o poziție dominantă a Bisericii Ortodoxe”. Stalin a extins represiunea asupra cercurilor militare și politice ale emigrației ruse din Germania, dar și asupra iredentiștilor ucrainieni, dintre care mulți erau greco-catolici. Un impact deosebit în Occident a avut reîntoarcerea prizonierilor italieni la Cremona (27 decembrie anul 1947); după acest moment, oameni de stânga ca C. Monteferrato au devenit
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
iulie anul 1944”10. Coborând pe scala geopolitică a Europei de Est, în Polonia situația mediilor și instituțiilor religioase este complexă, deoarece activismul politic și dimensiunea temporală a Bisericii Catolice erau tradiționale. Acordul din anul 1940 dintre cabinetul polonez din emigrație și guvernul sovietic, cunoscut sub numele de Tratatul Sikorski/Maiski, după numele premierului polonez din exil și al ambasadorului sovietic de la Londra, arăta repunerea în drepturi a Bisericii Catolice și a preoților polonezi deportați în U.R.S.S. Litera acestui agrement
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
felicitare de Crăciun, nu mă frapează așa de tare cum o face sonorul care l-a completat, venind din radioul de la bordul mașinii, unde se transmitea un interviu cu o artistă româncă, trăitoare în străinătate. Tema abordată era înlocuirea termenului „emigrație”, depășit și încărcat negativ, cu altul, modern și pozitiv: „mobilitate”. Cultura aceasta, pe care am captat-o în plan auditiv, s-a sincronizat perfect cu episodul rutier rural, pe l-am înregistrat pe filonul vizual. Învecinarea dintre rudimentar și rafinat
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
din punctul de vedere al mai multor intemperii naturale, societale sau flagelar-materiale a comunității de baștină, ci faptul de a constata prin emigrațiune existența vieții de după moarte... - Asta nedumerire au zis dânșii (migranții - actorii - transportatorii..) că au..! Astfel această simplă emigrație ajunge să fie transfigurată, ca orice altă trecere sfântă, spre un pământ “promis”, sau cel mult care le va întrece viziunile unei vieți promițătoare. https://www.facebook.com/506307234/videos/10155284449302235/?pnref=story Acea călătorie/trecere în veșnicii, în care
JUCATĂ LA TEATRUL EVREIESC, PE DATA DE 14 MAI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370799_a_372128]
-
înțelege despre ce este vorba! Toate acestea au creat în jurul nostru un cerc de suspiciune - întreținut cu fervoare de diverse interese adverse- care i-a ținut departe pe mulți dintre intelectualii, scriitorii, artiștii și oamenii de cultură din exil și emigrație, atât români, dar în special germani din România, care, știindu-se urmăriți, preferau distanța. Parte dintre aceste impedimente le-am putut înlătura doar ulterior, grație postării cu orice risc a unora dintre noi, în mod deschis pe baricade, considerând că
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
lucrurile stau cam așa: Printre documentele dosarului condamnării la moarte în anul 1954 a fiului Episcopului Grigorie, vărul meu Vasile-Victor Leu, preot militar pe frontul de est, apoi consilier general la Ministerul Cultelor, apoi transfug în occident ajuns arhiepiscop al emigrației române și răpit de KGB, se află mai multe declarații vorbind deespre un asemenea grup de rezistență din țară și o scrisoare din anul 1951către preotul Moraitakis, fost paroh al bisericii grecești din București ajuns consilier la Patriarhia Ecumenică din
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
care, în timpul dictaturii trăiau o justificată teamă chiar de a se apropia de noi, darămite de a arăta că țin minte amănunte neconvenabile regimului. Totuși, când m-am ocupat de cercetarea activității misionare a vărului meu, Arhiepiscopul Vasile-Victor Leu în cadrul emigrației române din occident, am ajuns la personalitatea Mitropolitului Visarion Puiu, pe care acesta l-a găsit îmbătrânit, bolnav și speriat, împins a trece la catolicii care-i dăduseră găzduire, pesemne și din recunoștință pentru faptul că, astfel, era ferit de
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
să servească și drept for de contact cu Puterile Aliate și Asociate,conducând concomitent și diferitele acțiuni inițiate în scopul realizării idealului national. La începutul lunii octombrie 1918,s-a ajuns la o înțelegere deplină între diferitele grupări române din emigrație , hotărându-se constituirea acestui consiliu, la Paris,sub președinția lui Take Ionescu,cunoscutul om politic,fidel și înflăcărat prieten al Franței.În componența Consiliului Unității Naționale au intrat oameni politici atât din Transilvania cât și din vechea Românie. Astfel au
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
și murit în exil... Mă refer la: Bălcescu, Brâncuși, Eliade, Noica și mulți alții. Acești români au trăit și murit cu România în suflet. Mă bucură inițiativa dumneavostra de a scrie această carte care să arate lumii adevărata față a emigrației. Vă doresc succes. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui? Iulian POPA: Am făcut
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
permanent... de la sat la oraș, din Modova în Oltenia, Transilvania și invers, acum în Europa, America sau Australia. Dorința de a cunoaște, de a găsi locul unde putem avea o viață mai bună pentru noi și familiile noastre, este motorul emigrației mondiale. România și nici o altă țară nu poate stopa acest motor... Se spune, în glumă, că asemănarea dintre români și Coca Cola este că... atât Coca Cola cât și românii îi găsești oriunde în lume! În călătoriile mele prin lume
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
bene, ibi patria”? Iulian POPA: „Unde-i bine, acolo este patria” nota Cicero. Până la urmă, motivația pentru care mergem la școală, muncim, facem afaceri sau intrăm în politica este pentru că nouă și familiei noastre să îi fie mai bine. Dacă emigrația este o soluție, de ce nu? Pe de altă parte planeta este a tuturor, iar granițele au apărut mult mai târziu... Nicolae BĂCIUȚ: Cum se vede țara natală din exil? Cum se raportează el la țară, la valorile ei, la neîmplinirile
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
și murit în exil... Mă refer la: Bălcescu, Brâncuși, Eliade, Noica și mulți alții. Acești români au trăit și murit cu România în suflet. Mă bucură inițiativa dumneavostra de a scrie această carte care să arate lumii adevărata față a emigrației. Vă doresc succes. Citește mai mult Nicolae BĂCIUȚ: Domnule Iulian Popa, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră să răspundeți la întrebările de mai jos.Iulian POPA: Vă mulțumesc. Cred că este o idee foarte
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
și murit în exil... Mă refer la: Bălcescu, Brâncuși, Eliade, Noica și mulți alții. Acești români au trăit și murit cu România în suflet. Mă bucură inițiativa dumneavostra de a scrie această carte care să arate lumii adevărata față a emigrației. Vă doresc succes.... X. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA), de Nicolae Băciuț, publicat în Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015. Nicolae BĂCIUȚ: Domnule Roca, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
mai mult în amintirile noastre. Nicolae BĂCIUȚ: E diferit modul de asumare și manifestare a exilului românesc, comparat cu exilanții altor țări europene? Nu doar din perioada comunistă, ci și înainte și după aceasta! Milena MUNTEANU: Cred că și în cadrul emigrației românești sunt diferențe, care au de-a face cu țara, chiar și cu orașul de destinație. Cu momentul emigrării. S-a remarcat corect că motivațiile din perioada emigrației au determinat chiar compoziția exilului. Modul de comportare. Bănuiesc că diversele comunități
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
ci și înainte și după aceasta! Milena MUNTEANU: Cred că și în cadrul emigrației românești sunt diferențe, care au de-a face cu țara, chiar și cu orașul de destinație. Cu momentul emigrării. S-a remarcat corect că motivațiile din perioada emigrației au determinat chiar compoziția exilului. Modul de comportare. Bănuiesc că diversele comunități românești au avut de răzbătut în mod diferit, în funcție de condițiile oferite de societățile adoptive. Exilul (de oriunde) ajunge deci să funcționeze în condiții foarte diverse, care depind de
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]