1,077 matches
-
să o determine să participe cu adevărat la viața de familie, dar nu obținea decât un surâs stins, o supunere exasperantă și un dezinteres nimicitor. Ar fi preferat să aibă atacuri de panică, crize de isterie, orice fel de manifestări emotive, care să-i stimuleze cumva creierul blocat. Orice, dar nu starea asta de prostrație, de renunțare de beatitudine ridicolă... Era ca o păpușă stricată... ,, Doamne, ajută-mă să-mi salvez copilul!” se ruga el, tot mai des. Maria observa terorizată
DILEME ( FRAGMENT 24) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375655_a_376984]
-
că-ți pasă! Un bun mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b) Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. Mediatul trebuie: • să participe la activitatea de mediere; • să respecte drepturile celorlalți; • să
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
oboseală se poate instala însă uneori și pe fondul monotoniei care duce la saturația psihică a elevului, la fenomenul de plictiseală și neatenție. Oboseala poate de asemenea să semnalizeze uneori o dizarmonie dintre efortul investit și performanța obținută. Între instabilitatea emotivă și stabilitatea normală nu există - susțin Al. Roșca și S. Cupcea - decât o deosebire de grad. Un instabil emotiv prezintă, comparativ cu persoanele echilibrate, o capacitate mai redusă de adaptare la mediu. Adaptabilitatea poate fi cu atât mai scăzută cu
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de plictiseală și neatenție. Oboseala poate de asemenea să semnalizeze uneori o dizarmonie dintre efortul investit și performanța obținută. Între instabilitatea emotivă și stabilitatea normală nu există - susțin Al. Roșca și S. Cupcea - decât o deosebire de grad. Un instabil emotiv prezintă, comparativ cu persoanele echilibrate, o capacitate mai redusă de adaptare la mediu. Adaptabilitatea poate fi cu atât mai scăzută cu cât instabilitatea sa emotivă este mai pronunțată și cu cât cerințele mediului sunt mai complexe, mai nuanțate, mai pretențioase
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
nu există - susțin Al. Roșca și S. Cupcea - decât o deosebire de grad. Un instabil emotiv prezintă, comparativ cu persoanele echilibrate, o capacitate mai redusă de adaptare la mediu. Adaptabilitatea poate fi cu atât mai scăzută cu cât instabilitatea sa emotivă este mai pronunțată și cu cât cerințele mediului sunt mai complexe, mai nuanțate, mai pretențioase. Elevul instabil, caracterizat uneori și prin discontinuitate și agitație psihomotorie, își desfă șoară activitatea cu mari intermitențe și greu se poate concentra asupra ei. Fluctuațiile
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
poate defini în termeni strict gramaticali. El este (ba poate chiar mai frecvent) o funcție a ceea ce s-ar putea numi trăsături contextuale: (1) trăsături formale, cum ar fi semnele generale ale stilului colocvial (exclamații, aditivi lexicali, expresii evaluative, elemente emotive, indicatori subiectivi care sînt în mod normal absenți în discursul naratorial); semnale specifice ale unui grup sau clase la care aparține un personaj; semnale și mai specifice ale idiomului personal al unui personaj (cuvinte distinctive, registre, "intonații"); sau semnale ale
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
astfel o marcă distinctivă. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]. emițător [addresser]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală): TRIMIȚĂTORUL, ENUNȚĂTORUL. Emițătorul trimite un MESAJ RECEPTORULUI. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE EMOTIVĂ. enunț [enunciation]. 1. Urmele din discurs ale actului (și dimensiunile sale contextuale) care generează acel discurs. În "Am să spun acum o frumoasă poveste", DEICTICILE "eu" și "acum" sînt semne ale enunțului. 2. Actul (și dimensiunile lui contextuale) care generează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
parte, motivele introduse de discursul personajelor nu sînt considerate astfel: în funcție de declarațiile naratorului (și de cursul acțiunii), ele se pot dovedi ca fiind autentice, sau neautentice. Martínez-Bonati 1981; Ryan 1984. Vezi și UNIVERS NARATIV. funcție de autovizare. Vezi FUNCȚIE POETICĂ. funcție emotivă [emotive function]. Una din FUNCȚIILE DE COMUNICARE în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) de comunicare; FUNCȚIE EXPRESIVĂ. Cînd actul de comunicare se centrează pe DESTINATOR (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
motivele introduse de discursul personajelor nu sînt considerate astfel: în funcție de declarațiile naratorului (și de cursul acțiunii), ele se pot dovedi ca fiind autentice, sau neautentice. Martínez-Bonati 1981; Ryan 1984. Vezi și UNIVERS NARATIV. funcție de autovizare. Vezi FUNCȚIE POETICĂ. funcție emotivă [emotive function]. Una din FUNCȚIILE DE COMUNICARE în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) de comunicare; FUNCȚIE EXPRESIVĂ. Cînd actul de comunicare se centrează pe DESTINATOR (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
COMUNICARE în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) de comunicare; FUNCȚIE EXPRESIVĂ. Cînd actul de comunicare se centrează pe DESTINATOR (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție emotivă. Mai exact, se poate spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra NARATORULUI îndeplinesc o funcție emotivă: Îmi displace profund să evoc evenimentele care s-au întîmplat atunci". ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție expresivă [expressive function]. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se centrează pe DESTINATOR (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție emotivă. Mai exact, se poate spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra NARATORULUI îndeplinesc o funcție emotivă: Îmi displace profund să evoc evenimentele care s-au întîmplat atunci". ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție expresivă [expressive function]. Vezi FUNCȚIE EMOTIVĂ. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. funcție fatică [phatic function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
exact, se poate spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra NARATORULUI îndeplinesc o funcție emotivă: Îmi displace profund să evoc evenimentele care s-au întîmplat atunci". ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție expresivă [expressive function]. Vezi FUNCȚIE EMOTIVĂ. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. funcție fatică [phatic function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ. Cînd actul comunicativ se centrează pe CONTACT (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai multe funcții. ¶Bühler identificase trei funcții ale limbii: REPREZENTATIVĂ, CONATIVĂ și EXPRESIVĂ. Jakobson, în ceea ce s-a vădit a fi cel mai influent model de comunicare (verbală) din NARATOLOGIE, a propus o schemă care implică șase funcții: (1) FUNCȚIA EMOTIVĂ, legată de accentul pe DESTINATOR, (2) FUNCȚIA CONATIVĂ, legată de accentul pe DESTINATAR; (3) FUNCȚIA REFERENȚIALĂ, legată de accentul pe CONTEXT sau REFERENT; (4) FUNCȚIA FATICĂ, legată de accentul pe CONTACT; (5) FUNCȚIA POETICĂ, legată de accentul pe MESAJUL în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Cum v-ați simțit rezolvând sarcina? etc. Variante: Legați la ochi o treime din jucători; Solicitați ca jocul să se desfășoare fără ca participanții să vorbească între ei etc. 4. OCHII VORBESC Scop dezvoltarea capacității de exprimare din punct de vedere emotiv, cu ajutorul ochilor. Materiale: jetoane cu emoții. Copiii vor alege câte un jeton cu o emoție, apoi pe rând vor încerca să exprime emoția doar cu ajutorul ochilor, restul feței fiind acoperit cu o batistă. Cine ghicește emoția continuă jocul. Se poate
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
și are sensul experienței. Totuși, eul condiționează emotivitatea, o așază într-un rost și, prin urmare, el premerge emotivității. Este vorba despre un rol întemeietor al eului pentru viața psihică a omului; însă, oarecum, el se află și în afara experienței emotive (psihic-umane, în general); b. personalitatea este și unitate umană a aptitudinilor statornicite într-un gen de muncă; ea este inclusă în raporturi de finalitate; unitatea organică (personalitatea este structură unitară bio-psiho-socială) este generatoare de raporturi de finalitate (ca în filosofia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de muncă nu este posibilă decât cu participarea eului. În unitatea sufletească a personalității mistice, eul constituie matricea elementelor sufletești, dar și o armătură psihică necesară omului primitiv în adaptarea la mediul ostil în care trăiește. Primul eu are formă emotivă; lui îi lipsește conștiința de sine; el se revarsă asupra lumii "ca un tentacul acaparator", dar raporturile omului cu mediul nu sunt limpezite, socotește C. Rădulescu-Motru, ci doar netezite, "prin răspândirea unei atmosfere calde, emoționale"180. Gigantismul emotiv și mistic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are formă emotivă; lui îi lipsește conștiința de sine; el se revarsă asupra lumii "ca un tentacul acaparator", dar raporturile omului cu mediul nu sunt limpezite, socotește C. Rădulescu-Motru, ci doar netezite, "prin răspândirea unei atmosfere calde, emoționale"180. Gigantismul emotiv și mistic caracterizează definitoriu prima formă de personalitate. Atitudinea ei proprie este antropomorfizarea. Starea sa difuză nu-i permite o exprimare coerentă "în afară", deși aptitudinile crescute pe fondul ei sufletesc sunt legate de energia cosmică. Totuși, această energie nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a patologiei narcisice. La finele spectacolului dat de dandy-ul Narcis În fața oglinzii (care, la un moment dat, opacă, nu Îi mai returnează nici o imagine, nici măcar propriul chip) se dezvăluie complicata „strategie a vidului”2. Neputința de a simți, neantul emotiv, desubstanțializarea, incapacitatea de atașament afectiv, solitudinea, vulnerabilitatea, refuzul pasiunilor, dar mai ales trăirea În simulacru - toate acestea Îl apropie mult pe Narcisul postmodern de dandy-ul „clasic”. Inutil, ineficient, nefructuos, superfluu, van, deșert, steril, futil, efemer - o suită de atribuiri
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fenomene cum ar fi frica de evaluare socială negativă, frica de eșec și de pierdere a stimei de sine; se manifestă prin intensificarea sentimentelor de îngrijorare și a gândurilor negative), ce a fost combătută prin tehnici cognitive, comportamentale și rațional emotive. Al treilea modul a vizat dezvoltarea încrederii în sine și s-a realizat prin tehnici de imagerie și antrenament mental. În continuare se prezintă detaliat programul de management al anxietății. 3.1 Descrierea programului de management al anxietății Ședința introductivă
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
lirică a conștiinței. La Ion Vinea (despre care scrie, printre primii, ca de altfel despre Tudor Arghezi, Lucian Blaga, pagini de excepțională analiză), farmecul poemului e explicat prin echilibrul ideal pe care îl realizează poetul între impresiile intelectualizate și unda emotivă. Nu este, firește, unica explicație, dar criticul avertizează că demersul său e, prin natura lucrurilor, limitat, discutabil ca oricare altul. Ori de câte ori a fost numit „lovinescian”, C. a respins filiația. Recunoaște că n-a primit nici „cuta dogmatică” de la Mihail Dragomirescu
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
anxioase din DSM-IV Anxietatea generalizată Îngrijorare excesivă permanentă și anxietate (de exemplu, nevroza de angoasă). Atacul de panică Apariție bruscă a unor sentimente intense de teroare; frică sau neliniște însoțită de reacții fizice (respirație tăiată, palpitații cardiace, disconfort) și cognitive/emotive (dorința de a scăpa, teama de a nu pierde controlul asupra propriei persoane, teama de a nu înnebuni). Agorafobia Teama de situații sau locuri care ar putea aminti/întreține un atac de panică. Fobiile specifice Anxietatea și frica produse de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
vădesc și simpatie, și compasiune pentru dezmoșteniții soartei. Broșura Pacea universală perpetuă (1935), încropită împreună cu Crăciun C. Dronca, dovedește că poetul oltean are acces la utopie. În notațiile critice pe marginea unor scrieri literare, el preferă textele de substanță „natural emotivă”. În comentariul, cu ton panegiric, Poezia lui Al. T. Stamatiad (1937), criticul de circumstanță își varsă năduful pe felul de a scrie, „anarhic, arbitrar și absurd”, prin care cohorta de „dadaiști, futuriști, integraliști, ermetiști” nu ar face decât să producă
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
românească”, comunică o stare de euforie și de „uimire”. Cu deosebire în cel de-al doilea jurnal de bord, impresiile prind să-și croiască un făgaș narativ. În călătoria spre America de Nord (Peste Ocean, 1926), B. nu mai e, desigur, sublocotenentul emotiv de odinioară. După șocul primelor contacte, comandorul, revenindu-și cu greu din năuceală și triindu-și de la o zi la alta prejudecățile, privește cu mai multă înțelegere și chiar cu admirație un mod de viață care știe să prețuiască promptitudinea
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
romantic, vă admira, cu siguranta, lupta internă pe care o dă un suflet rupt între fervoare religioasă și pasiune carnala, cum a fost cazul sfanțului Ludovic sau Eduard Confesorul. Însă nu va înțelege și respectă un monarh frigid, timorat și emotiv în fața femeilor. Din acest motiv, o anumita orientare sexuală a regelui a adus probabil un suspin de ușurare pe buzele tuturor, căci frigiditatea nu își are locul în inima unui popor latin. Din acest motiv am dorit să restabilim poziția
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
frecventă la copii, adesea dominați de frică. La adulți, se manifestă printr-o grijă neobișnuită pentru propria persoană și prin timiditate. Anxiogen poate fi orice detaliu al propriului corp. Este bolnavul ipohondru care are nevoie de convorbiri liniștitoare. 10. Firea emotivă, în înțelesul pe care i-l dă K. Leonhard, se caracterizează prin reacții de mare sensibilitate (cu un prag scăzut de declanșare) și de profunzime în sfera sentimentelor subtile (de exemplu, a celor aparținând domeniului spiritual). Este firea afectată până la
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]