332 matches
-
la escaladarea conflictului. Ideal ar fi să ne putem controla și să dovedim, astfel, că suntem superiori. (ne aducem aminte de bine-cunoscuta zicală populară: "Ca să iasă cu bătaie, trebuie să existe cel puțin doi nebuni"). Însă și lipsa totală de emotivitate nu este utilă în comunicare. Dacă ea este evidentă la emițător, receptorul va fi mai puțin interesat de o persoană care vorbește fără emoție, considerând-o plictisitoare. Personalitatea De multe ori, percepția ne este afectată de personalitatea celui cu care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
et contra" [Idem]. Limbajul, mai ales pentru bărbați, este mai întâi de toate, un mijloc de comunicare, iar pentru femei mai ales un mijloc de expresie. Conform opiniei generale, femeile sunt predispuse mai mult să vorbească decât să facă365. Dacă emotivitatea masculină se manifestă în conduită, cea feminină se manifestă în formă verbală: "Toutes ces dames parlaient à la fois (...) Juliette arrivait, rapportant la fièvre bavarde de șes courses dans Paris" [Zola, Une page d'amour, p. 49,127]. Se cunoaște
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ține de momentele de suspans și de tensiune ale discursului 367. Zâmbetul politicos însoțește și dezorientează. Un anumit joc în relațiile umane se manifestă și în limbaj. Teatralizarea vorbirii Parizienei se exprimă prin tonalitate, dialoguri intime, tentația declamării, cochetăria refuzului, emotivitatea (pe care n-o resimte, dar o provoacă)368. Efectul de surpriză, rapiditatea și abilitatea întrebărilor pot fi puse sub semnul unei cunoașteri intelectuale, caracterului sociabil și curiozității Parizienei: "Juliette, qui avait la mânie des questions, même avec leș personnes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
et șes narines trop ouvertes" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.189]. 127 Parizianul este influențat mult mai mult de impulsurile afectivității sale decât de raționamente și motive, de sensibilitate mai mult decât de imperative morale. Dar nici această stare de emotivitate nu durează: "Leș Parisiens veulent bien être émus, attendris, touchés... mais ils ne veulent point que cela dure longtemps" [de Kock, 1867, p.108]. 128 "Cette fille, Yvette, me déconcerte absolument, d'ailleurs. C'est un mystère. Și elle n
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de auz. Pentru realizarea prezentării corespunzătoare este necesară sprijinirea și îndrumarea de către cadrul didactic desemnat și asigurarea suportului logistic de către unitatea de învățământ. Adaptarea prezentării la situația de examen se face greoi, în special în cazul elevilor care au emotivitate crescută, datorită elementelor nefamiliare apărute, care necesită pentru elevii cu deficiențe de auz o altă abordare/acomodare prealabilă. Candidații cu deficiențe de auz își exprimă punctele de vedere și opiniile în mod personal, argumentat în funcție de posibilități - dirijat pe baza cerințelor
Dificult??i ?n realizarea proiectului pentru certificarea competen?elor profesionale la elevii cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu,Lumini?a ?chiopu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84355_a_85680]
-
în grațiile profesorului, nevoia de recunoaștere (acceptare, apreciere) și obținerea unei note mari când este evaluat. Deși există expresii faciale și gestuale pe care profesorul nu le poate controla, precum unele dintre gesturile personale deranjante (înroșirea obrajilor pe fond de emotivitate, schimbarea frecventă a greutății de pe un picior pe altul din cauza neliniștii, pierderea controlului muscular într-o situație stresantă etc.), analiza profundă a propriului comportament reprezintă un prim pas către dezvoltarea competenței nonverbale. Încă de la începutul lecției, prin felul în care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dicția clară, intensitatea vocii ușor ridicată, vorbirea fluentă, vocea caldă când oferă explicații). Alături de ceilalți parametri paraverbali, înălțimea și timbrul vocii profesorului joacă un rol important în captarea atenției elevilor, în convingerea și rezonarea afectivă. Pe fondul unei stări de emotivitate, creșterea sau scăderea timbrului vocii în sala de clasă poate crea o stare de oboseală, iritare și de disconfort elevilor. De asemenea, copleșiți de cerințele multiple, unii dintre profesori uită că o voce netimbrată (lipsită de plenitudine, de rotunjime, de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încrederea în sine) se pot exprima prin intensitatea vocii (puternică, medie, slabă). Astfel, o voce puternică și sonoră denotă energie, siguranță de sine, dinamism, bucurie, autoritate, iar o voce scăzută și astenică indică lipsă de energie, nesiguranță, oboseală, boală, reținere, emotivitate, crispare, nehotărâre etc. Energia și pasiunea creează charisma profesorului prin faptul că alimentează întreaga gamă de emoții, motivații și așteptări din partea elevilor. Creșterea și scăderea intensității vocii reprezintă una dintre cele mai ușoare și recomandate posibilități de captare a atenției
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se ofilească și să se stingă. Poate că revoluția din decembrie 1989 a devenit orfană, de fapt. Moartea unei călugărițe Moartea în chinuri a călugăriței Irina Cornici a suscitat pe bună dreptate tot soiul de reacții în presă și o emotivitate aparte la nivelul mentalului colectiv românesc. Nu doar fiindcă este inimaginabil ca la începutul secolului XXI să avem de-a face cu un asemenea caz: o călugăriță bolnavă psihic, martirizată chiar de către colegele ei de monahie și mai ales de către
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
o linie plastică cât mai agreabilă din punct de vedere morfologic și să posede evidente aptitudini În ce privesc calitățile fizice: mobilitatea, viteza de reacție, detenta. Nu vom neglija În selecție calitățile psihice privitoare la: forța de concentrare, grad de emotivitate, psihoreactivitate, profunzimea sensibilității afective, etc. Este necesar să facem o trecere În revistă a disciplinelor pe care le abordează creatorul - profesorul și cum trebuie să decurgă procesul de instruire. În cazul euritmiei, acesta se va face tot prin prisma factorilor
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
pui întreg, alții o friptură de vită cât casa, sunt unii care vin cu termosul de ceai, cu banane. Eu am întotdeauna la mine multă apă. Atât. Doamne, dar câte ticuri au unii dintre ei... — Mioara ne povestea, acasă, de emotivitatea lui Giacomo Aragall... — Da, am cântat mult cu el. Debutul în Spania, la Bar celona, în Favorita, a fost cu el. Eram acolo cu Maestrul, nu mă știa nici un câine pe stradă. Giacomo cânta ca un Dumnezeu. Exact așa spunea
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
să intervină în vreun fel. Cu alte cuvinte, contemplația creatorului e de alt ordin decât contemplația amatorului. Intuiția sau contemplația amatorului e de ordin sensibil. Intuiția sau contemplația creatorului e de ordin imaginativ, înzestrat cu o sensibilitate excesivă, cu o emotivitate profundă și cu puterea excepțională a fanteziei creatoare, care e distincția lui între muritori, geniul are capacitatea originală de a vedea mintal forme noi și neasemănate, de frumusețe, pe care noi, ceilalți, nu suntem în stare să le bănuim. Și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fictivă (adică lumea operei literare); 14. implicarea autorului în această lume nou creată; 15. elemente care particularizează opera, o fac inconfundabilă; (originalitatea operei din toate punctele de vedere: alegerea modalităților de expresie, forma, tematica etc.); 16. felul cum se creează emotivitatea, emoția (1.) a autorului; (2.) a cititorului; 17. perspectiva apropierii de alte arte (pictură, muzică, arhitectură, etc.); 18. intriga; interdependența intrigii, atmosferei, personajelor; 19. personajele; 20. a. „lumea” operei; sesizarea comlexității acestei lumi; b. ironia și tensiunile acestei lumi; 21
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a genera ipoteze multiple și inedite,lipsa de interes în loc de sensibilitatea față de probleme și curiozitate intelectuală, - o capacitate scăzută de analiză și sinteză în loc de o capacitate de integrare a ideilor; Factori de natura motivațională: - impulsul excesiv față de un impuls moderat, - emotivitatea față de un nivel de energie moderat, - discontinuitatea față de perseverență, - anxietatea față de toleranța față de frustrare; Factori determinați de trăsăturile de caracter și temperament:rigiditatea față de mobilitate, - impulsivitate față de spirit de aventură, - automulțumire față de încredere în sine, - autodiscreditare față de spiritul autocritic. Revenind
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
preșcolară. Trezirea interesului pentru joc, pentru tema lui, crearea unei dispoziții emoționale, înțelegerea de către copii a sarcinii didactice și a regulilor jocului sunt obiective ce pot fi realizate prin diverse modalități. În raport cu vârsta și nivelul de dezvoltare al copiilor, cu emotivitatea și interesele lor, folosirea elementelor de joc îașezarea și surpriza, ghicirea, mișcarea, întrecereaă și indicațiile verbale devin o modalitate permanentă pentru realizarea acestor obiective. În cele ce urmează, voi exemplifica modalități de dezvoltare a limbajului copiilor din grupa pregătitoare, prin intermediul
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
fine, o nouă ambianță culturală, caracterizată atât prin depășirea modernității în direcția unei diversități post-moderne, cât și prin recuperarea unor teme și atitudini ieșite din uzul cotidian, așa cum ar fi reconsiderarea atitudinii față de natură într-un topos al sensibilității și emotivității. Toți acești factori fuzionează într-un amestec ce atinge masa critică începând cu anii '60 ai secolului trecut, moment de la care discursul despre mediul înconjurător devine unul explicit și începe să fie asumat de diverse persoane, instituții și organizații. În
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
iubire și grijă față de Sinele unitar omul iese din starea de înstrăinare, încetează să se mai situeze în opoziție față de natură, revine acasă, în mijlocul naturii, se regăsește pe sine și își reafirmă în mod conștient și rezonabil, dar în deplină emotivitate, dispoziția sa de a trăi în armonie cu natura. Omul scapă de tirania intereselor imediate centrate pe supunerea și dominația naturi și își regăsește plăcerea de a trăi într-o natură liberă, care îl îmbogățește. Identificarea cu universul este un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu au mai participat la selecția naturală, ci au crescut în cultură, nu în natură. "Dar animalele domestice nu pot intra în cultura care le susține"303. Ele sunt un gen de obiecte culturale, adică fără subiectivitate culturală, cogniție și emotivitate, deși pot suferi. De aici și diferența dintre animalele sălbatice și animalele domestice și insistența unor teoreticieni ai mediului asupra necesității unor abordări diferite în cele două cazuri. De aceea, a pune gheparzii în cuști într-o grădină zoologică este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
științifice a faptului că omul este parte a naturii, că bunăstarea sa depinde de funcționarea și integritatea ecosistemelor. Recunoașterea acestei poziții a omului în biosferă presupune reconsiderarea contextuală a raționalității și punerea ei în relație și echilibru cu sensibilitatea și emotivitatea umană, aspecte care sunt specifice unei perspective feministe. Una dintre criticile din perspectivă ecofeministă este expusă în termenii eticii virtuților. Degradarea mediului este expresia unor capacități limitate ale sensibilității estetice, afectivității, grijii, dar și a dispoziției de a domina. Avem
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
devină invizibilă, pentru ca în ea să apară chipul formei" (op. cit., p. 213). 85 "În icoană, esteticul încetează de a fi locomotiva expresiei: este detronat din funcția de dispecer al frumuseții și expresivității și este înlocuit cu simțirea înțelegătoare produsă de emotivitatea de factură teologică" (Sorin Dumitrescu, Noi și icoana, Fundația Anastasia, București, 2010, p. 449). 86 Nikolai M. Tarabukin, op. cit., p. 41. 87 "În aceste imagini-icoane, vizibilul pare a celebra pentru privire o liturghie fără cuvinte"; ele urmăresc "să amintească sufletului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și a legăturilor sale cu celelalte segmente ale sistemului nervos central dă ataxie, tremurături etc. Prinderea trunchiului cerebral stă la originea tulburărilor de deglutiție de fonație, oculomotricitate etc. Dacă leziunile sunt multiple la nivelul emisferelor cerebrale, apar tulburări de gândire, emotivitate și alte turburări psihice mai puțin studiate în SM. Prinderea formațiunilor extrapiramidale pot da simptome din cadrul sindroamelor extrapiramidale. Cum sistemul vegetativ este răspândit în întreg sistemul nervos central, atingerea acestuia de către procesul de demielinizare face să apară în SM tulburări
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
reacționăm, simțim și ne comportăm zi de zi. Cei mai mulți oameni care solicită tratament se consideră în general nervoși, sensibili, emotivi și își fac griji ușor. Acest lucru are avantajele sale, inclusiv faptul de a fi sensibili față de ceilalți oameni. Dar emotivitatea și tendința de a vă face griji vă pot face mai vulnerabil în manifestarea tulburării de panică. Oamenii cu un grad ridicat sau general de nervozitate tind să reacționeze la evenimentele stresante cu o excitație fizică mai mare. Atunci devin
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
impresie bună pot avea o predispoziție ridicată spre fobia socială. Unele dintre aceste atitudini sînt dobîndite în copilărie, însă factorii genetici și temperamentali influențează la rîndul lor dezvoltarea personalității, într-o manieră care nu este încă pe deplin cunoscută. Hipersensibilitatea, emotivitatea și predispoziția către îngrijorare se pot dovedi un handicap. Nu vă puteți modifica radical personalitatea însă nici nu trebuie să doriți acest lucru! Există o serie de avantaje asociate cu înclinația către sensibilitate: persoanele sensibile țin la cei din jur
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu diversele opinii vehiculate azi în legătură cu... actualitatea acestor pagini publicistice. Rămânând distant față de acestea, recomandă proza politică a lui Eminescu drept una "eminentă, creatoare (în sens literar) în cel mai înalt grad", fiind "plină de idei și colorată de o emotivitate și o imaginație pe care nu știu câți alți gazetari români au putut-o egala". În Introducerea semnată de Eugen Simion, la actuala ediție de Opere a lui Mihai Eminescu, nu se comentează în nici un fel teatrul acestuia. Ceea ce nu este de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ome nirea Întreagă, În aceleași aspirații comune de solidaritate universală În suferințe, lupte și speranțe spre mai bine. INTERESUL LUCRURILOR OMENEȘTI, SPUNEA LAMARTINE, nu stă În măreția evenimentelor, cât În emoția sufletească pe care o provoacă aceste evenimente. Cu aceeași emotivitate cu care am fost dăruit până la maturitate - când mă țineam de braț cu Ion Minulescu, amândoi În pas cu muzica militară, tăcuți și Înduioșați de amintirea copi lăriei noastre - voi Încerca acum, fără ifose istorice, să evoc câteva peisajii din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]