500 matches
-
din planta ipeca. Magendie dezvoltă farmacologia experimentală, demonstrând că absența (carența) unor substanțe din organism creează dezechilibre generatoare de boli. Face studii aprofundate asupra sistemului nervos, acordă importanța dorită de Paracelsus, chimiei ca bază a fiziologiei. Prin adversitatea sa față de empirism și de speculațiile medicale fanteziste ale unor înaintași, Magendie se înscrie între creatorii medicinei moderne, dincolo de exagerările sale. Dacă în sec. XVIII rolul sistemului nervos se intuiește, (Hoffman Cullen, Brown), cu studiile experimentale făcute de Magendie și Pierre Flowens (1794
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fi în nici un caz abstracție umană, întrucît ea este rezultatul unei operațiuni exercitate de Creator și nu de om. În acest fel, consideră comentatorii, Rosmini crede că a salvat realismul compromis de Kant, eliberîndu-l de ceea ce a mai rămas din empirism. Un asemenea demers îi permite roveretanului să-și edifice acel fundament de care Kant era lipsit. "În ideea de existență, spune și Vito Galati, apreciind contribuția rosminiană, nu e numai o reducere la un principiu de coerență. Ea este, dimpotrivă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ca artefacte pretabile la investigația empirică. Pe de altă parte, centrarea atât de strânsă pe empiric nu incapacitează teoretic studiile fundamentate pe metoda analizei documentelor. Orientarea esențialmente empirică a studiilor elaborate pe această bază metodologică nu condamnă ineluctabil la un empirism trivial capabil să ofere doar un descriptivism steril teoretic. Cercetătorul social ce mânuiește metoda analizei documentelor poate evita, cu puțin efort și simț teoretic, ceea ce ar putea fi numită eroarea empiristă, constând în "confundarea științei cu acea vană erudiție care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secolului al XX-lea (creștin-democrație, ideologiile totalitare, ideologiile contemporane) > Cuvinte cheie: liberalism, legea naturii, starea naturală, contractul social, imperativ categoric, piață liberă, stat minimal, sferă publică, sferă privată, libertate pozitivă, libertate negativă, individualism, egalitarism, universalism, meliorism, conservatorism, supoziții cognitive, nominalism, empirism, constructe mintale, inginerie socială, cunoaștere practică, cunoaștere tehnică, supoziții ontologice, supoziții morale, socialism, socialism utopic, socialism marxist, lupta de clasă, relații de clasă, dictatura proletariatului, comunism, creștin-democrație, autoritarism, totalitarism, autoritate, putere politică, ideologie fascistă, ideologie nazistă, ideologie comunistă, feminism, ecologism
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de Adrian-Paul Iliescu ideologiei conservatoare, câteva supoziții filosofico-politice aflate la baza acestui contruct intelectual. Este vorba, înainte de toate, despre supozițiile cognitive, care readuc în scenă atât tradiția logicii stoicilor, fundamentată pe nominalism, cât și tradiția filosofică britanică, marcată de prezența empirismului. Aceste elemente au conturat următoarele supoziții cognitive: a) neîncrederea față de abstracții impune distincția dintre tradiția continentală și cea britanică de gândire, arătând că dacă prima este una care se folosește de abstracțiuni precum conceptele de libertate, dreptate, egalitate, adevăr, bine
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
erori, iar în plan socio-politic ele dau naștere ingineriei sociale, cea care face posibilă apariția unor experimente cu finalități care, adeseori, scapă de sub controlul celor care le provoacă. Pentru ca procesul de cunoaștere să fie unul veritabil, conservatorii sugerează, prin glasul empirismului, că el trebuie să se dezvolte în mod organic, astfel încât abstracțiile, teoriile generale, să fie raportate în permanență atât la realitate, cât și la alte teorii, căci ele se pot dovedi, la un moment dat, falsificabile; c) ignoranța și failibilitatea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
tocmai fenomenul care a promovat, în lumea occidentală, materializarea și consolidarea acesteia că disciplină modernă, cu perspectivă ei deplasată mai întâi (prin triplă influență engleză Francis Bacon Thomas Hobbes John Locke) de la linea raționalista inițiată de Aristotel (Despre suflet) înspre empirismul lui Christian Wolff (Psychologia empirica, 1732). Deoarece, în timp ce renascentiștii îl experimentaseră în mod direct, fără a conștientiza complet și fără a teoretiza deloc acest fapt, cultivându-l fericiți în libertatea și plenitudinea vieții și a naturii (sau, se poate adaugă
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cu d. C. A. Rosetti ni s-a părut că în cel dendîi s-au ivit o slabă fulgerare de om în adevăr de stat, că au văzut în urmă-i rezultatele concesiei Stroussberg și a altor erori, că în locul empirismului său de pîn' acum, consistând în jucăria cu ambițiile și reputațiunile indivizilor, i s-a deschis pe-un moment înaintea ochilor perspectiva unei reorganizări sănătoase sociale și economice. O asemenea reorganizare ar fi putut să prezerve rasa română de esploatarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cauzelor erori enorme cari vițiază operația întreagă. Într-un cuvânt, din momentul în care oamenii intervin cu nebuniile și infirmitățile lor, logica matematică a sufrajului universal e distrusă, nu rămâne decât un gasis abominabil. Asta nu mai e știință, e empirism, și încă din cele mai zdruncinate, din cele mai periculoase. Iată pentru ce toate spiritele științifice ale acestui secol s-au arătat pline de ezitațiune și de neîncredere înaintea sufrajului universal. Vorbesc de filozofii noștri, de savanții noștri, de aceia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
da guvernul în mâinile națiunii întregi, căci elementele nu li se par destul de hotărâte, căci observația și experiența le-au arătat inegalitățile ce produce lucrarea selecțiunii în fiecare popor, căci în fine ei nu vor să se arunce într-un empirism care duce drept la șarlatanismul mediocrilor și al ambițioșilor. {EminescuOpXII 514} Iată ce trebuie să se stabilească net: sufrajul universal n-are, în el nimici științific, e cu totul empiric. Cu masa considerabilă a alegătorilor noștri neliterați, cu nerușinatele traficuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
raportată la caracteristicile personalității umane, la esența și resursele specifice omului. Începând din secolul al XVIII-lea și mai ales în secolele următoare, se dezvoltă o serie de teorii filosofice care prezintă omul ca ființă dominată de afecte și dorințe. Empirismul , prin David Hume afirmă că „rațiunea este și trebuie să fie doar roaba pasiunilor, neputând niciodată pretinde să aibă altă slujbă decât aceea de a le servi și asculta”. Ideea de a raporta libertatea umană la toate categoriile de constrângeri
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
la caracteristicile personalității umane, la esența și resursele specifice omului. Începând din secolul al XVIII-lea și mai ales în secolele următoare, se dezvoltă o serie de teorii filosofice care prezintă omul ca o ființă dominată de afecte și dorințe. Empirismul, prin David Hume, afirmă că ” rațiunea este și trebuie să fie doar roaba pasiunilor, neputând niciodată pretinde să aibă altă slujbă decât aceea de a le servi și asculta”. J.J. Rousseau, I. Kant și alți gânditori ai secolului al XVIII
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
în epoca modernă: mai întâi garantarea păcii în interior, în timp ce garantarea păcii în exterior cade în competența statelor. II.2.1.4. John Locke (1632-1704) Lucrarea cea mai importantă a lui John Locke, Eseu asupra intelectului omenesc , a pus bazele empirismului englez. În filosofia politică, cu ajutorul lucrării Două tratate despre guvernare, J.Locke a devenit întemeietorul filosofiei politice liberale, de mare succes în Anglia și în Statele Unite ale Americii. Influența lui J. Locke asupra filosofiei politice a secolelor de după el a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
a liniei și modalităților de acțiune dintr-un număr de alternative (complementare sau contradictorii) vizând atingerea unuia sau mai multor scopuri prestabilite. Ca cerință fundamentală a conducerii moderne, decizia trebuie să folosească în sprijinul elaborării ei aparatul științific, înlocuind astfel empirismul dominant până nu demult, cu raționamentul bazat pe cunoașterea și profunda analiză și judecată a complexului de factori ce concură sau condiționează un proces, o operație, un fenomen și, implicit, rezultatele acestuia. între deciziile care privesc societatea comercială, deciziile privitoare
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
asupra provocărilor dezbaterii care se referă la un concept sau la altul. Până în anii 1980, majoritatea antropologilor nu puseseră într-adevăr sub semnul întrebării ideea unei realități stabile, exterioare, pe care o puteai descoperi progresiv. Școala lui Durkheim se opusese empirismului din filosofiile pozitiviste; ea știa că savantul trebuie să-și construiască obiectul de cercetare, dar nu se întrebase asupra stilului de scriitură împrumutat de la realismul literaturii din secolul al XIX-lea. Fiind construite într-o logică a rupturii cu subiectivismul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
149, 159, 161-163 egalitate morală, 55-56, 58, 61, 63, 70-71 egalitate politică, 55-56, 61-63, 70-73, 117 egalitatea accesului la avantaje, 19 egalitatea de respect a persoanelor, 61, 63 egalitatea în drepturi, 23, 104 egalitatea în fața legii, 23 egalitatea oportunităților, 46 empirism logic, 117 epistemologie populară, 102 etica discursului, 90 etică/filosofie morală, 32-34, 62-63, 71, 77, 97, 113, 123-124, 159-161 etică/filosofie morală aplicată, 32-34, 38, 84, 87, 89, 96-97, 143, 151, 165 etnologie, 33, 40 evaluare politică/a comportamentului politic
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Tehnică, București, 2005) - sau The Collapse of the Fact/Value Dichotomy and Other Essays (Harvard University Press, Cambridge, 2004). Însă, din câte am putut eu înțelege, Putnam a criticat doar modul absolutist și "dogmatic" de trasare a acestei distincții în cadrul empirismului logic. Iar "nu o distincție absolută" nu înseamnă "nicio distincție" între fapte și valori, între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, între descriptiv și normativ, la fel cum "nu o distincție absolută între politică și dominație" nu implică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de a transforma medicina într-o știință "a priori", în defavoarea observației empirice și a realităților anatomice, cărora le acorda o importanță majoră. El socotește cauzele naturale drept un factor important în apariția bolilor, fapt neacceptat de filosofia acelor timpuri. Introducând empirismul în medicină, Galen aplică metoda studiului manifestărilor individului bolnav, ca unică sursă de a deschide calea spre vindecarea lui. Boala poate fi diagnosticată prin observarea celor trei condiții esențiale ale sănătății corpului, exprimate de uscăciunea sau umiditatea stării pielii și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
iar, în anul 1621, devine Viconte de St. Alban. În ciuda acestor înalte distincții, intră în dizgrația regelui Iacob I și este închis în turnul Londrei, pentru primire de mită, servilism, disimulare și datorii enorme. Francis Bacon Considerat unul dintre creatorii empirismului, acordă toată atenția experimentului. Este întemeietorul metodei inductive, numită și "metoda baconiană a scientismului". Este cunoscut pentru ideile sale liberale și reformiste. Metoda sa de investigație aduce o contribuție însemnată epocii industriale a primei jumătăți a secolului al XVII-lea
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fost înțeleasă până când prietenul său Johann Friedrich Schultz, profesor de matematică, a publicat un scurt comentariu, destul de fidel și mult mai scurt despre Critica rațiunii pure. După 7 ani publică A doua critică. El învinge în disputa dintre raționalism și empirism, unindu-le, fapt consemnat în cartea sa Ce este Iluminismul? Consideră spațiul și timpul ca părți integrale ale experienței omului, ca și cauza și efectul, realitatea lumii fiind împărțită în cea "fenomenală" (realitatea minții), la care avem acces prin simțurile
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
se deosebește de altul, proces pe care îl numește "individualizație" și care joacă un rol major în dezvoltarea mentală a omului. Dezaprobă hipersexualismul freudian. 138 Franz Clemens Honoratus Hermann Brentano (1838-1917), filosof, psiholog și teolog german, studiază pe Aristotel și empirismul. El introduce conceptul intenționalității ca fenomen mintal ce apare în discuții sub forma de "vorbind despre" și care este momentul în care fenomenul mintal devine fenomen fizic, ambele reprezentând "obiectul intențional". Orice părere sau dorință are un obiect "intențional" în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
terestre. Pentru Mach, numai senzațiile sunt reale. El neagă existența atomilor, fiind sever criticat de Max Planck. Einstein intervine în dispută, vorbind despre existența și fluctuația atomilor. 185 David Hume (1711-1776), istoric, economist, eseist și filosof scoțian, aparține iluminismului prin empirismul său, împreună cu John Locke și George Berkeley. Este în același timp sceptic. Scrie A Treatise of Human Nature ("Un tratat despre natura umană"), în care descrie natura omului subjugat experienței, opusă raționalismului cartezian. Dorința, și nu rațiunea, guvernează omul. Rațiunea
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dovedirea acestui lucru. PROBLEMATICA CUNOAȘTERII Există mai multe tipuri de cunoaștere: o cunoaștere comună, o cunoaștere științifică, o cunoaștere prin intermediul miturilor, o intuiția, o credința, o cunoaștere mediată de reprezentări artistice. Problema originii cunoașterii dă naștere contrastului dintre raționalism și empirism. Empirismul derivă orice cunoaștere din observație și experiment, raționalismul, dimpotrivă - considerând generalitatea și necesitatea notele esențiale ale cunoașterii științifice - admite că aceasta nu poate fi decât un produs al rațiunii. Punctul de vedere al cunoașterii comune în această chestiune se
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
acestui lucru. PROBLEMATICA CUNOAȘTERII Există mai multe tipuri de cunoaștere: o cunoaștere comună, o cunoaștere științifică, o cunoaștere prin intermediul miturilor, o intuiția, o credința, o cunoaștere mediată de reprezentări artistice. Problema originii cunoașterii dă naștere contrastului dintre raționalism și empirism. Empirismul derivă orice cunoaștere din observație și experiment, raționalismul, dimpotrivă - considerând generalitatea și necesitatea notele esențiale ale cunoașterii științifice - admite că aceasta nu poate fi decât un produs al rațiunii. Punctul de vedere al cunoașterii comune în această chestiune se apropie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
din observație și experiment, raționalismul, dimpotrivă - considerând generalitatea și necesitatea notele esențiale ale cunoașterii științifice - admite că aceasta nu poate fi decât un produs al rațiunii. Punctul de vedere al cunoașterii comune în această chestiune se apropie mai mult de empirism: cunoașterea noastră despre lucruri izvorăște din percepția sensibilă. Părăsirea punctului de vedere al cunoașterii comune, opoziția față de aceasta conduce la teoria raționalistă. Filosofia reclamă pentru sine altă origine decât aceea pe care o admite pentru cunoașterea comună. Cunoașterea comună poate
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]