330 matches
-
francez afirmă că este vorba de o ambiguitate legată de conceptul de natură, deoarece utilizează un concept biologic al naturii umane ce contrazice viziunea personalistă a Conciliului Vatican II. În orice caz, el își dă seama că în conținutul aceleiași enciclici, ordinea biologică nu este impusă în mod necondiționat decât în măsura în care este legată de o valoare personală și transcendentală. Ceea ce H.V. dorește să sublinieze, dincolo de orice deficit lingvistic, este faptul că responsabilitatea este strâns legată de o „supunere” față de ordinea biologică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și certitudinea că „în trup și prin acesta, omul este deschis spre Altul, spre Noi al comunității și spre lumea care îl înconjoară”. 3. Vocea lui Dumnezeu și legea în intimitatea conștiinței După ce am analizat problemele care izvorăsc din contextul enciclicii, ultimul pas este de a identifica locul - „sanctuarul” (GS 16) unde are loc procesul în care se descoperă legea lui Dumnezeu și vocea sa, într-o atmosferă de ascultare și intimitate. Referindu-ne la GS 16 nu vorbim de „legea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Concluzie Teologul redemtorist Bernhard Häring ne indică și sintetizează drumul de parcurs în societatea de astăzi, atât de complexă și dinamică, în lumina semnelor timpurilor, în termeni de fidelitate față de conștiință și față de Magister și, bineînțeles, în direcția voită de enciclica H.V. (în special, numerele 23, 24, 27 și 28). Pe baza acestor caracteristici amintite, el afirmă că fidelitatea față de conștiință îi unește pe creștini cu ceilalți oameni în căutarea adevărului. Intenția documentului GS nr. 16 este să indice cu claritate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
articularea statutului metafizic al ființei. Conform acestei antropologii, persoana, așa cum vom vedea, este o unitate psiho-fizică de trup și suflet care, în orice alegere, se angajează în toată realitatea sa. Ioan Paul al II-lea, de fericită amintire, în scrisoarea enciclică, Evangelium vitae, afirma că „Evanghelia demnității persoanei și Evanghelia vieții sunt o unică și indivizibilă Evanghelie”. Aceasta înseamnă că a vesti Evanghelia corespunde cu vestirea demnității persoanei, a vieții și a istoriei sale. Persoana umana are pentru Papa o valoare
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să spunem că nu există o eutanasie dublă - activă și pasivă, ci numai o eutanasie activă. Ea se referă la cazul unei persoane muribunde, sau care suferă de o boală necruțătoare, care o conduce în foarte scurt timp la moarte. Enciclica Evangelium vitae (nr. 65) înțelege prin eutanasie, în sens adevărat și propriu, o acțiune sau o omisiune care din natura sa și în intențiile sale produce moartea, cu scopul de a elimina orice durere. Întrebarea care-i preocupă pe cercetătorii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
terminală, însă în mod progresiv s-a ajuns la includerea în această categorie și a nou-născuților cu diferite malformații. Cu timpul, a devenit tot mai dificil să se precizeze termenii în discuție. 3. Pentru o viziune creștină a bolii în enciclica Evangelium vitae 3.1. Conspirația împotriva vieții Este important să spunem că, la originea enciclicii Evangelium vitae, se află o situație de abandonare și de ofensă adusă vieții umane, prin diverse forme, în toate părțile lumii, și în faze diferite
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
nou-născuților cu diferite malformații. Cu timpul, a devenit tot mai dificil să se precizeze termenii în discuție. 3. Pentru o viziune creștină a bolii în enciclica Evangelium vitae 3.1. Conspirația împotriva vieții Este important să spunem că, la originea enciclicii Evangelium vitae, se află o situație de abandonare și de ofensă adusă vieții umane, prin diverse forme, în toate părțile lumii, și în faze diferite ale vieții umane. Gravitatea situației este legată de „cultura morții” care caracterizează timpurile noastre, generată
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
incipientă; exaltarea subiectului a cauzat fenomenul relativismului moral, definit ca un „pericol foarte grav și mortal”, pentru că a creat o confuzie gravă între binele și răul legat de dreptul fundamental la viață. 3.2. Sacralitatea și inviolabilitatea vieții În introducerea enciclicii Evangelium vitae, Sfântul Părinte relevă faptul că „prezenta enciclică, rodul colaborării episcopatului catolic din orice țară din lume, vrea să fie o reafirmare precisă și fermă a valorii vieții umane și a inviolabilității sale, și o chemare plină de pasiune
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ca un „pericol foarte grav și mortal”, pentru că a creat o confuzie gravă între binele și răul legat de dreptul fundamental la viață. 3.2. Sacralitatea și inviolabilitatea vieții În introducerea enciclicii Evangelium vitae, Sfântul Părinte relevă faptul că „prezenta enciclică, rodul colaborării episcopatului catolic din orice țară din lume, vrea să fie o reafirmare precisă și fermă a valorii vieții umane și a inviolabilității sale, și o chemare plină de pasiune adresată tuturor și fiecăruia, în numele lui Dumnezeu: respectă, apără
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fie o reafirmare precisă și fermă a valorii vieții umane și a inviolabilității sale, și o chemare plină de pasiune adresată tuturor și fiecăruia, în numele lui Dumnezeu: respectă, apără și slujește viața, orice viață umană!” (nr. 5). Se observă că enciclica reprezintă intervenția oficială a Bisericii și răspunsul ei față de sfidarea situației actuale, cu privire la amenințările la adresa vieții umane. Se subliniază greșeala morală gravă față de uciderea persoanei inocente, a avortului procurat și a eutanasiei, care se descoperă ca o dezordine morală „intrinsecă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de Sfânta Scriptură, care este constantă și unanimă în Tradiția vie a Bisericii și care este în mod repetat afirmată de Magisterul ei. Fundamentul nu este reflecția umană, ci „inteligența credinței” Bisericii. G. Russo, în cartea sa dedicată aprofundării acestei enciclici, surprinde un aspect demn de luat în seamă: „Se pare că pentru acest Papă, a vesti Evanghelia, datorie principală a Succesorului lui Petru, înseamnă a-l vesti pe om, a vesti viața, a vesti Evanghelia vieții. O evanghelie care, traversându
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sistematică, am aprofundat noile probleme etice și factorii culturali și sociali, pentru a ajunge, spre sfârșit, la noile sfidări ale medicinei și geneticii, punând în evidență optica creștină, în mod deosebit Magisteriul Papei Ioan Paul al II-lea, exprimat în enciclica Evangelium vitae. Chiar titlul vorbește despre noutatea temei care, dincolo de tratarea noastră, rămâne un studiu deschis față de cercetarea antropologico-etică ulterioară, care se pune, în ceea ce privește filosofia și morala catolică, într-o atitudine de ascultare față de magisteriul Bisericii și față de științele umane
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ține de tradiția socială protestantă. Figură importantă a începuturilor catolicismului social, vicontele Villeneuve de Bargemont va îndemna în zadar patronatul catolic să se inspire din această metodă. Patronii catolici nu vor adopta decât mult mai târziu această politică, sub cauțiunea enciclicei Rerum Novarum (1891), în care Leon XIII subliniază că rolul bisericii este acela de a ajuta omul să se elibereze de o iluzorie libertate economică care permite celui puternic să îl asuprească pe cel slab. Jules Siegfried, promotorul primelor legi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
publiciști ai perioadei analizate, lucrări speciale și generale referitoare la subiect, enciclicile papale și alte documente ale ierarhiei bisericești privitoare la mijloacele de comunicare, precum și surse de pe internet (menite să completeze unele informații și materiale). Documentele de arhivă constituie (alături de enciclici și de colecțiile de publicații supuse analizei) principalele surse ale cercetării noastre, în condițiile în care subiectul lucrării nu a mai fost tratat, până în acest moment având așadar un grad ridicat de noutate (în Occident există numeroase lucrări referitoare la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România, jurnalul său Episcop în România este esențial. În ceea ce privește capitolul al doilea al lucrării, sursa primară au constituit-o revistele și ziarele analizate (completate și de alte publicații ale vremii). Un loc aparte între sursele acestei lucrări l-au avut enciclicile papale referitoare la presă, dintre care amintim: Grigore XVI, Acta Gregorii Papae XVI, Tipografia Vaticana, 1901, Pius X, Carta a Francisco Veuillot, 22.X.1913, PiusX, Motu proprio Fin dalla prima nostra enciclica, Pius XI, Enciclica Quas primas, Pius XII
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
între sursele acestei lucrări l-au avut enciclicile papale referitoare la presă, dintre care amintim: Grigore XVI, Acta Gregorii Papae XVI, Tipografia Vaticana, 1901, Pius X, Carta a Francisco Veuillot, 22.X.1913, PiusX, Motu proprio Fin dalla prima nostra enciclica, Pius XI, Enciclica Quas primas, Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi etc. Cercetarea noastră a vizat un subiect cu totul nou și de aceea, abordarea sa a îmbinat metodele modern cu cele tradiționale. Analiza presei catolice contribuie la întregirea imaginii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lucrări l-au avut enciclicile papale referitoare la presă, dintre care amintim: Grigore XVI, Acta Gregorii Papae XVI, Tipografia Vaticana, 1901, Pius X, Carta a Francisco Veuillot, 22.X.1913, PiusX, Motu proprio Fin dalla prima nostra enciclica, Pius XI, Enciclica Quas primas, Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi etc. Cercetarea noastră a vizat un subiect cu totul nou și de aceea, abordarea sa a îmbinat metodele modern cu cele tradiționale. Analiza presei catolice contribuie la întregirea imaginii asupra comunității catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
papale referitoare la presă, dintre care amintim: Grigore XVI, Acta Gregorii Papae XVI, Tipografia Vaticana, 1901, Pius X, Carta a Francisco Veuillot, 22.X.1913, PiusX, Motu proprio Fin dalla prima nostra enciclica, Pius XI, Enciclica Quas primas, Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi etc. Cercetarea noastră a vizat un subiect cu totul nou și de aceea, abordarea sa a îmbinat metodele modern cu cele tradiționale. Analiza presei catolice contribuie la întregirea imaginii asupra comunității catolice din România și a rolului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Pontif din acel moment a avut-o dacă a fost adeptul unei abordări moderne, sau tradiționale 50. După Conciliu Vatican I, s-a continuat pe o interpretare extensivă a autorității pontificale, completată de exercițiul expansiv care s-a dezvoltat prin intermediul enciclicilor, ce au devenit tot mai numeroase și cu referire directă la aspecte nu doar teologice, ci și etice și sociale 51. Papa Pius XI a dezvoltat un alt concept: cel al regalității lui Cristos, care a stat la baza evoluției
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și sociale 51. Papa Pius XI a dezvoltat un alt concept: cel al regalității lui Cristos, care a stat la baza evoluției Bisericii în perioada pontificatului său. Teza regalității lui Cristos a cunoscut o conceptualizare sub aspect teologico-juridic, exprimată în enciclica Quas primas 52. Ideea de bază a conceptului era aceea că adevăratul rege trebuia considerat Cristos (nu doar în sens metaforic, ci și în sens specific). Această regalitate implica o stăpânire nu numai în ordinea spirituală, ci și asupra realităților
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
erau de acord cu ideile răspândite de L'Avenir. Din cauza presiunilor, în noiembrie 1831, Lamennais a cerut ajutorul Romei. A fost primit de însuși Papa Grigore XVI, în luna martie a anului următor. La 15 august 1832, Papa a promulgat enciclica Mirari vos63, în care principiile inspirate de mișcarea lui Lamennais erau aspru judecate, în mod special indiferența religioasă și libertatea de conștiință, fără a face însă referiri directe la promotorul lor. La început, Lamennais s-a supus, dar retragerea lui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
inspirate de mișcarea lui Lamennais erau aspru judecate, în mod special indiferența religioasă și libertatea de conștiință, fără a face însă referiri directe la promotorul lor. La început, Lamennais s-a supus, dar retragerea lui a durat puțin. În 1834, enciclica Singulari vos64 a pus sub semnul îndoielii chiar teza cărții sale Parole d'un croyant, deoarece contesta doctrina catolică apărată în Mirari vos și datoria de fidelitate față de principi 65. În opoziție cu L'Avenir, exista o altă publicație franceză
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
X (1513-1521) și Papa Paul III (1534-1549) și-au dat seama de importanța "opiniei publice" și de noua direcție către care se îndrepta comunicarea; ei au avut numeroase intervenții în acest domeniu 105. Papa Clement XIII (1758-1769) a explicat în enciclica Christianae Reipublicae salus 106 că era necesară combaterea cărților potrivnice credinței și moralei, deoarece "clătinau fundamentul civilizației creștine"107. În timpul pontificatului Papei Grigore XVI (1831-1846), presa avea influență asupra societății. Sf. Părinte a apărat drepturile Bisericii în contextul în care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
El privea libertatea presei ca fiind echivalentă libertății de publicare a cărților 110. Pontificatul Papei Pius IX (1846-1878) a fost marcat de neajunsurile secularizării și de pierderea Statelor Papale odată cu unificarea Italiei. Vaticanul a monitorizat difuziunea cărților dăunătoare spiritului. În enciclica Nostis et nobiscum 111 Papa a caracterizat mijloacele de comunicare ca fiind propagatoare de idei noi: " Între numeroasele capcane de care se folosesc șireții dușmani ai Bisericii și ai societății pentru a atrage mulțimile, un loc fruntaș este ocupat, fără
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
măcar o zi fără să publice sau să multiplice tot mai multe cărți necurate, reviste și foi volante înțesate cu minciuni, calomnii și cuvinte viclene"112. Sfântul Părinte a experimentat intransigența statului italian liberal aflat în formare și a publicat enciclica Quanta cura113 și documentul Syllabus. În cuprinsul lor, el a precizat că exista libertate de gândire în cadrul Bisericii. Scriitorii catolici erau "obligați" să răspundă doar pentru aspectele religioase pe care le tratau. Papa a apărat Biserica în fața presiunilor și cenzurii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]