4,229 matches
-
Management, Berlin, Ed. Springer. Kotler, Ph. (2002), Marketing Management, Englewood Cliffs, New Jersey, Prentice-Hall. Kotter, J.P. (1990), A Force for Change: How Leadership Differs From Management, New York, The Free Press. Kuhn, Th. (1976), Structura revoluțiilor științifice, București, Ed. Științifică și Enciclopedică. Lawler, E.E. (2005), Creating high performance organizations. Asia Pacific Journal of Human Resources, www.sagepub.com. Levine, M. (2003), A Branded World. Adventures in Public Relations and the Creation of Superbrands, New Jersey, Ed. John Wiley&Sons. Luca, A. (2005
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
p. 5. 179 Citată de S. Schneider și J.-L. Barsoux, op. cit., p. 7. 180 S. Schneider și J.-L. Barsoux, op. cit., p. 17. 181 Ibid., p. 99. 182 A se vedea Th. Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 183 R. Cooke și J. Lafferty, Level V: Organizational culture inventory-form I, Human Synergistics, Plymouth MI, 1989. 184 R.A. Cooke și D.M. Rousseau, "Behavioral norms and expectations: A quantitative approach to the assessment of organiza-tional culture", Group & Organization
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
leul căzuse dezastruos din valoare. Parcă îl văd pe bunicul meu Gheorghe ducând-o de mână pe mama, copilă, pe Calea Victoriei, prin magazine cu felurite, încântătoare obiecte. în fapt, răsfoiesc colecția pe anul 1904 a publicației intitulată "Progresele științelor", "Revistă Enciclopedică, Științifică, Instructivă, Educativă și Moralisatoare". Format mare, ilustrații dese, unele în culori. Câtă mai progrese, iată-le pomenite în editorialul primului număr: "Cititorul cel mai cult va trage foloase din contactul său cu revista noastră, iar adultul care abia știe
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
Grete Tartler Identitate și limbă literară Continuând, într-o variantă accesibilă unui public mai larg - și dintr-o altă perspectivă - dezbaterea problemelor din Limbaj și cultură în civilizația arabă (Editura Științifică și Enciclopedică, 1986), Nadia Anghelescu a publicat recent o carte la granița dintre eseu, analiză politologică și meditație asupra limbajului, privind arabii în relația cu Celălalt, căutând în limba arabă literară - a Coranului, a poeziei beduine - stâlpii pentru susținerea identității arabe, comparând
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
mai explicite: "trofeu constituit din pielea craniului smulsă împreună cu părul, pe care indienii din America o luau de pe inamicii învinși" TLFI-Trésor de la langue française informatisé); e înregistrat ca împrumut din engleză, din secolul al XVIII-lea. În 1931, în Dicționarul enciclopedic ilustrat "Cartea Românească", I.-A. Candrea definea în mod la fel de contextualizat verbul a scalpa (preluat tot din franceză): "a jupui pielea de pe țeasta capului unui vrăjmaș învins, cum fac Indienii din America de Nord". În engleză, în schimb, termenul scalp (probabil de
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
României de atunci, la radio sau la televiziune, toate controlate de partidul unic. în preajma Crăciunului, în zilele de dinainte și de după, cuvîntul însuși era prohibit. Nu fusese totuși scos din limba română, dar era ținut în carantină. în Micul dicționar enciclopedic (ediția I-a 1972, ediția a doua 1977), una dintre cele mai importante lucrări lexicografice ale acelei vremi, deschisă cu inevitabilul portret standard al lui Nicolae Ceaușescu și cu un la fel de inevitabil citat mobilizator ("să lăsăm generațiilor viitoare, urmașilor urmașilor
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
o panoramă a războaielor din istoria lumii, un fel de Memento mori scris de un militant pentru pace. Din punct de vedere tematic, volumul îndeplinește condițiile pentru primirea Premiului Nobel. Din punct de vedere literar - nu. Deși are o cultură enciclopedică și idei originale (unele cam trăznite), autorul nu reușește să convingă. Poezia, în cazul său, devine frecvent discurs. Și nu orice fel de discurs, ci unul teatral: "Imperiala putere romană era între apogeu și cădere./ Pe trupul ei, prin defileuri
Tichia de margaritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8809_a_10134]
-
cea mai apropiată de varianta pusă acum în circulație e ciocofleandură (în DEX cu pluralul ciocoflendure); sensul indicat de dicționar este "ciocoi", iar explicația etimologică indică o contaminare între ciocoi și fleandură. Cuvîntul e înregistrat de I.-A. Candrea (Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească", 1931) și de Dicționarul limbii române (DA, 1940), pentru că apăruse deja în teatrul lui Alecsandri, în seria ciocofleandură, ciocoroifleandură, ciocorofleac - compuse glumețe, prin joc de cuvinte "exprimând mai mult dispreț decât simplul ciocoi" ( DA). Seria respectivă nu e
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
ce specialiști? În aceste condiții, Editura FNSA a reușit, prin colaborarea cu Academia Română și Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", să realizeze totuși obiective importante. Aș situa pe primul loc colecția de "Opere fundamentale" (editată împreună cu Editura Univers Enciclopedic), cuprinzând până în acest moment 84 de volume, și altele se află sub tipar (G. Coșbuc, B. P. Hasdeu, Însemnările zilnice ale lui Titu Maiorescu). Despre această serie am scris în numărul trecut. Atrag atenția acum numai asupra surselor de finanțare
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
Ion Simuț Am scris de mai multe ori despre colecția de "Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion, patronată de Academia Română și editată inițial de Editura Univers enciclopedic, la care s-a asociat ulterior Fundația Națională pentru Știință și Artă. I-am evidențiat și calitățile (mai multe și mai importante decât deficiențele), și defectele (în situațiile, puține, în care a fost cazul). Nu toate edițiile sunt fără reproș
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
ocup în mod special de unele dintre aceste ediții. Pe parcursul anului 2006, colecția de "Opere fundamentale" și-a adăugat alte apariții, 9 volume, toate (cu o excepție) realizate prin colaborarea dintre Fundația Națională pentru Știință și Artă și Editura Univers enciclopedic, toate sprijinite printr-o finanțare/sponsorizare de către S.C. Petrom Service S.A. București și Compania Națională "Loteria Română" S.A.: Dimitrie Bolintineanu, Opere I. Poezii, LXXII+1520 p.; II. Romane. Însemnări de călătorie, 1446 p., ediție îngrijită, cronologie, note, comentarii și bibliografie
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
e vorba de o suită de cuvinte grecești desprinse din notele pe care Gabriel Liiceanu le-a elaborat împreună cu Petru Creția la dialogul platonician Hippias Minor. Cînd însă ajungi să spui că, în ediția din 1976 de la Editura Științifică și Enciclopedică, notele la dialogul platonician sînt semnate de amîndoi intelectualii, pentru ca apoi să adaugi că, peste 30 de ani, Gabriel Liiceanu recunoaște că de fapt notele nu sînt ale lui, ci ale lui Petru Creția, înseamnă să calci, adînc și apăsat
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
1970 și se datora în principal faptului că G. Pienescu dorea să introducă note și comentarii, care sporeau dimensiunile fiecărui volum și nu fuseseră prevăzute în contractul inițial. În 1969, la reorganizarea sistemului editorial, G. Pienescu fusese transferat la Editura Enciclopedică, iar ediția trebuia să apară la Editura Minerva. Intervine ceea ce s-ar putea numi un incident sau o defecțiune de colaborare, atât între G. Pienescu și moștenitori, cât și între G. Pienescu și Editura Minerva, reprezentată de către Teodor Vârgolici în
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
pronunțat turistice, un segment de ghiduri cu viză demi-literară - se găsesc și fotografii artistice la dimensiuni pentru buletin, pe cît de frumoase, pe-atît de funcționale. Între acestea din urmă, Istorie bucureșteană, de N. Vătămanu. Colecția Orizonturi, din '73, de la Editura Enciclopedică Română. Declarată, din pornire, petite histoire, relatarea lui N. Vătămanu așază dalele lipsă în pavajul de pe Podul Mogoșoaiei, citind în timpul adunat în goluri. Plimbări "cu ochii bine deschiși" sînt cercetările lui în istoria Bucureștilor, aceea pe care au uitat-o
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
critic la români. Probabil, așa se petrec lucrurile în toate culturile tinere, când totul trebuie făcut... - E aceasta o explicație plauzibilă. Dar mai este și altceva. Mircea Eliade scrie undeva, într-un eseu, că marii istorici români au un orizont enciclopedic. Iorga e un caz semnificativ. Chiar el spune că a simțit nevoia să abordeze în lucrările sale de istorie și alte științe, complementare istoriei. Alt factor e subiectiv: sunt oameni rari, de geniu, cu vaste cunoștințe în varii domenii, cunoscători
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Glaz și Growney pregătesc acum o antologie de poeme de dragoste în care apar imagini matematice. Amintim că poezia Ut Algebra Poesis este reprodusă la pagina 297 în Ion Barbu, Opere, I. Versuri (ediție alcătuită de M. Coloșenco), Editura Univers enciclopedic, București, 2000 (colecția "Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion). între textul din ediția Coloșenco și cel din "The American Mathematical Monthly" există câteva deosebiri: în primul vers, Goettingen - Göttingen; în versul al treilea: închee - încheie; în versul al șaselea: dezlegată
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]
-
Ion Simuț Poate părea prea puțin - meschin de puțin! - să spun despre Irina Petraș că este o cititoare profesionistă. Doar atât? Nimic mai mult? Fără îndoială că e mai mult decât atât (eseistă și spirit enciclopedic, în alte compartimente ale activității sale), dacă unora li se va părea limitată, suspectă, o astfel de apreciere. Irina Petraș e una dintre conștiințele critice importante ale acestui moment. Critic activ, cu o mare capacitate de cuprindere a fenomenului literar
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
conceptului de Dumnezeu: întâlnirea dintre cea mai profundă obiectivitate și cea mai profundă subiectivitate", îl poți sau nu urma când afirmă: "A desăvârși nedesăvârșirea. A o transforma într-o capodoperă". însă indiferent nu rămâi. Și nici insensibil la efortul lui enciclopedic într-un domeniu care, prin definiție, exclude sistema, încurajând sinteza, pe înalte praguri. Când luăm însă cunoștință de eșecuri ale insului, în succesive vârste, de suferințe ale sale, de momente nostalgice și mărturisiri despre sine în raport cu semeni ce-și divulgă
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
și el cîndva fragranța cafenelei. Trotuare bătute totuși de amîndoi cu perfidă metodă. Falșul acesta nu era falsul din muzică, nici cel practicat cu superbie de trompe-l^oeil-ul artei de salon opulent, cu atît mai puțin - ca să fim... falși enciclopedici - provocatorul Les Faux-Monayeurs al lui Gide încă necunoscut. Era, pur și simplu, verdictul neiertător aplicat nesincerității. în dialogul cafenelei sau în arena politicii. Cafeneaua e deocamdată aici, în atelieru-mi de pe Armeană, în fața unei cafele negre. Inductoare de irepresibile idiosyncrasii. Era
"Falș" în acte publice by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/9245_a_10570]
-
Octavian Onea Personalitate enciclopedică și mesianică, B. P. Hasdeu s-a bucurat de nenumărate onoruri, atât din țară, cât și din străinătate, implicit de elogii nemăsurate, ca să folosim propria-i expresie. Ca unul care i-am slujit memoria aproape întreaga viață - am fost muzeograf
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
atenția a fost evocarea lui C. D. Zeletin cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea poetului G. Tutoveanu. Ceea ce este impresionant la acest medic erudit și rafinat este dozajul perfect la care ajunge îmbinînd o erudiție de cuprindere enciclopedică și un simț estetic de o impecabilă tăietură. De obicei savanții, știind prea multe, scriu prost, mulțimea cunoștințelor sleindu-le filonul afectiv. În cazul lui C. D. Zeletin, regula nu se confirmă, ci dimpotrivă: asupra lui cultura a acționat ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
o țară nouă, o așezare etc.; p. ext. a coloniza". Citatul cu descălecarea turcilor nu prea își găsește locul nici aici... Evident, toată familia de cuvinte împărtășește aceeași soartă, astfel încît descălecătorul e "întemeietor (de țară)". În schimb, în Dicționarul Enciclopedic ilustrat "Cartea Românească", din 1931, I. -A.Candrea formula mai multe sensuri, în care era cuprins și cuvîntul care va speria ulterior (a coloniza): "a se așeza într-o țară, a coloniza, întemeind un Stat statornic (cei dintîi întemeietori ai
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
care distanța semantică e totuși prea mare, ca în cazul verbului ciniti "a aranja"). V. Bogrea presupunea (într-un studiu din 1920-21) existența unui verb a cini, al cărui imperativ urmat de pronume ar fi cinel. A. Candrea (în Dicționarul enciclopedic "Cartea românească", 1931) evoca interogația sud-slavă cemu sau cumu "de ce?". Au fost propuse, în cursul timpului, multe alte explicații prea puțin convingătoare: de exemplu, reducerea unei interogații cu pronume relativ "cine-l (ghicește)?". Al. Ciorănescu, în Dicționarul său etimologic, alege
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
pentru că sunt impregnate într-un misticism cețos, întunecat, de natură să încurce mințile, să tulbure conștiințele, să degradeze sufletele..." Avem la dispoziție un monumental volum de peste 600 de pagini: Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate - România 1945-1989, coordonator științific Paul Caravia (Editura Enciclopedică, 2000). Putem urmări aici, pas cu pas, fiecare etapă a interzicerii celor opt mii de titluri din literatura română. în năucitoarea îngrămădire de nume sunt înghesuiți clasicii alături de contemporani, opere "nocive" lângă banale scrieri cărora nu li se poate reproșa
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
jumătate de secol. Ecaterina }arălungă a realizat în 2004 o ediție selectivă de Opere Petru Dumitriu, în seria de "Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion, în trei volume, apărute la Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă și Editura Univers enciclopedic. Recuperând părți publicate în reviste și o serie de documente de la Securitate, în volumul III al ediției de Opere putem vedea pentru prima dată ce ar fi trebuit să fie vasta construcție Colecție de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane, desfășurată
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]